5,962 matches
-
în capacitatea fiecăruia de a trăi viața celuilalt, prin recunoașterea valorilor culturale, naționale și universale ale fiecărui popor. Conștiința, recunoașterea valorilor universale și capacitatea fiecăruia de a trăi viața celuilalt sunt pietrele de temelie pentru fiecare popor și pentru orice edificiu social-planetar. Din neștiință, însă, trăim într-o lume în care banul, câștigul, profitul, au ajuns să facă legea împotriva omului și împotriva naturii. “În general, arta de a guverna popoarele constă în capacitatea de a lua bani de la o parte
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
obligată a trăi împărțit. Am vorbit și despre sărbătoarea acestei limbi, care trebuie să devină o Săbătoare Națională, a tuturor românilor și a tuturor locurilor în care se vorbește românește, a tuturor locurilor în care prin această limbă se consolidează edificiul culturii române. Corneliu LEU februarie 2012 București Referință Bibliografică: Corneliu LEU - AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352005_a_353334]
-
laborioasă sublimare a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă Referință Bibliografică: Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă: Despre ținutul pur al Poeziei - O nouă cronică despre volumul trilingv Nunta Cuvintelor / Nicolae
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
a primit astfel titlul de patriciu și trei cetăți la Dunăre ca vasali. Numele de Pecineaga i s-a dat comunei în anul 1923. În urma unor descoperiri arheologice, în vatra localității s-a descoperit o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman, datând de prin secolul IV e.n. precum și monede din epoca romană, iar pe teritoriul satului Vânători, s-au scos la lumină urme din epoca elenistica, deci se poate considera existența localității cu mult înainte, decât este atestată prin documente
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
ȘI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. Autor: Mariana Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului Am fost foarte afectată emoțional și am simțit că nu-mi pot stăpâni emoțiile însă, de când am pășit în interiorul acestui edificiu, un sentiment de pace s-a răsfrânt asupra sufletului meu, deși lacrimile, fără să le fi dorit, am simțit cum mi se prelingeau pe obraji și simțeam că cea pentru care venisem să-i aduc un ultim omagiu, era acolo
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
aprilie 2011 Toate Articolele Autorului România, se poate mândri cu unul dintre cele mai frumoase castele din Europa. Construcția sa s-a făcut în vremea regelui Carol I, între anii 1873 și 1914. Considerat ca unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, se evidențiază prin caracterul său de unicat și este prin valoarea sa artistică și istorică și unul, din cele mai importante monumente din Europa. După alegerea sa ca domn al României, 1866, principele Carol I
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
sa ca domn al României, 1866, principele Carol I, vizitează Sinaia fiind fascinat de frumusețea locurilor. Domnitorul hotărăște să se zidească castelul, într-un loc pitoresc, cumpărând terenul (1000 de pogoane). Arhitecții Johannes Schultz și Karel Liman, fac din acest edificiu un ,,sediu’’al noii dinastii. Au lucrat la construcția lui, circa 300 de muncitori, fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori și căruțași, italieni zidari, albanezi și greci săpători în stâncă
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
și răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al dinamicii textuale - cercul în rotire, lunecând pe axa inexorabilă a timpului. Sinteza dintre linearitate (curgerea vremii) și circularitate (complexul evenimențial) este eșafodajul edificiului romanesc. Cercurile întâmplărilor mărunte se succedă pe axa timpului, vărsându-se în macro-evenimente. Acestea, la rându-le, însumându-se, după același tipar, alcătuiesc tabloul global - haotic, gălăgios, rotitor, rizibil, dar, mai ales, redundant, în a-moralitatea sa, în umanitatea sa
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
în proporție de cel puțin 80% ... Acum suntem la finisarea și finalizarea tuturor corpurilor - de chilii și de arhondaric, precum și de dotare a Bisericii mari (Katolikonul) cu strănile și cu restul de mobilier specific ... De reținut faptul că pictura întregului edificiu bisericesc a fost efectuată de către renumiții pictori și zugravi români Daniela și Constantin Moldoveanu din București, cărora le mulțumesc pentru tot efortul! ... - Ce ne puteți spune despre Schitul Ro �mânesc „Sfântul Ioan Botezătorul“ de la Iordan, despre care mulți români nici
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
ficțiuni și artificii stilistice introduse pe tot traseul laborios al romanelor, lucru mărturisit în scrierile memoriale sau în interviurile și convorbirile cu diferite personalități. Intuiție, instinct creator, imaginație, se împletesc cu realitatea până la contopire. Rezultatul: o operă solidă, temeinică, un edificiu spiritual de mare anvergură și impact asupra cititorilor, criticilor și confraților de condei, care n-au rămas indiferenți la „Întâlnirea” cu Marin Preda, fie că l-au cunoscut, fie că i-au citit doar opera. Un trunchi drept ca o
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
de incintă. Terasele, dispuse în jurul fortificației, au rezultat probabil din nivelarea dealului pentru cetate și pregătirea drumului de acces. În Asia ar putea fi bănuite de cultivarea orezului, însă în cazul acesta ele este posibil să fi folosit pentru diferite edificii din lemn, probabil locuințe. În acest scop vin dovezile vieții materiale intense și a grâului carbonizat, găsite în săpături. Elemente de fortificare suplimentare Până la zidurile masive din piatră, existau și alte piedici în calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult Resturile arheologice permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai probabil, în apropierea zidului de incintă, pe terasele din zona de sud-est a dealului. În zidul de incintă al cetății s-
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cu funcționarea, la un moment dat, a cel puțin două temple diferite. Construcții / amenajări civile Așezarea dacică de pe Dealul Cetății avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
diferite. Construcții / amenajări civile Așezarea dacică de pe Dealul Cetății avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil. Artefacte Vasele ceramice sunt o dovadă de locuire permanentă a cetății
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu și alții. Sfințirea a avut loc la data de 15 martie anul 1839. Turnul clopotniței datează din anul 1879. Între anii 1904 și 1907, a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
avut loc la data de 15 martie anul 1839. Turnul clopotniței datează din anul 1879. Între anii 1904 și 1907, a fost reconstruită și mărită actuala biserică, prin grija preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion și Procopie Dumitrescu. Proiectul edificiului aparține arhitectului Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. În anul 1925, biserica a primit hramul „Sfântul Silvestru“. Hramul principal al bisericii este „Adormirea Maicii Domnului“, prăznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
al său, / cu îngerii în frunze, / cu globule albe / și globule roșii / în străluciri / de sărbătoare / în Sabat. / Poemul - / încă un păcat iertat. / 2 decembrie 2011”. Cuvântul - ca și criteriu de referință -temeiul vieții și element esențial de construcție a edificiului de sine, este acel ceva în care Poetul ar vrea să se întrupeze în altă viață, mai precis, în veșnicie. Acest lucru reiese din poemul care dă numele volumului, “Cincizeci și cinci”: “Eu vin dintr-o altă țară, / în care
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
iubesc pe ea / pereche a sufletului meu” (ca să o iubesc pe ea). Se confirmă astfel, faptul că poezia a devenit pentru ea, un modus vivendi. Epitetizând, metaforizând și comparând diferitele elemente, ca pietre de construcție spirituală, Mihaela Meravei își înalță edificiul poetic de la temelie, cu multă râvnă și pasiune, aducând chiar jertfe pentru ca zidul ei să fie cât mai trainic. Simțind în suflet această chemare, acest îndemn tainic de a scrie, poeta a intrat în rândul acelora care speră că vor
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
că nici până azi nu s-a construit această “Coloană gigant” după “modulul” Brâncuși, având și întrebuințare de locuință, foare benefică pentru celula vie. S-a încercat, recent, de către un arhitect evreu, în urmă cu vreo zece ani, construcția unui edificiu în New York după modelul Coloanei lui Brâncuși, ( am vazut clădirea pe internet ) dar, din păcate, nici pe departe nu s-a respectat construcția “modulului” conceput de Brâncuși. Ba și mai mai grav, în loc să construiască clădirea dintr-un singur “modul” în
SCRISOAREA NR.142 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351677_a_353006]
-
mai admirase, nu de mult, din mersul mașinii. Amintindu-și de adresele și mențiunile tipărite în invitația la nuntă, a redus viteza și a oprit mașina la circa 30 de metri, după ce a depășit curtea în care se înălța frumosul edificiu. A intrat în curte cu capul plecat. Apropiindu-se de biserică, a mers din ce în ce mai încet și s-a oprit curând, la câțiva pași în fața intrării. A privit în sus, spre turle. Nu se mai vedeau din cauza zidului înalt. Nehotărât, admira
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
XVII-lea, este construită în stilul baroc englezesc. A fost concepută de arhitectul Sir Charles Wren datorită eforturilor de renaștere a Londrei după marele incendiu care a afectat orașul în 1666. Wren a mai construit sau recondiționat încă 51 de edificii religioase in Londra fiind socotit până în zilele noastre unul dintre cei mai mari arhitecți englezi. Edificiul este situat pe Ludgate Hill, un delușor din centrul orașului, unde se zice că pe vremea romanilor ar fi fost un templu dedicat zeiței
JURNAL LONDONEZ (10) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346612_a_347941]
-
datorită eforturilor de renaștere a Londrei după marele incendiu care a afectat orașul în 1666. Wren a mai construit sau recondiționat încă 51 de edificii religioase in Londra fiind socotit până în zilele noastre unul dintre cei mai mari arhitecți englezi. Edificiul este situat pe Ludgate Hill, un delușor din centrul orașului, unde se zice că pe vremea romanilor ar fi fost un templu dedicat zeiței Diana. Saint Paul's Cathedral este reședința scaunului episcopal al Londrei. Cred că este printre cele
JURNAL LONDONEZ (10) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346612_a_347941]
-
metru pentru fiecare zi a anului. Clădire este foarte frumoasă, dar totuși nu m-a impresionat atât de mult ca și Bazilica Sfâtul Petru de la Vatican. Din păcate și aici fotografiatul este interzis! Am luat însă câteva imagini cu exteriorul edificiului. Pentru a nu încheia brusc aceasta filă de jurnal, aș putea să vă povestesc câte ceva despre vizită făcută în weekend-ul ce a urmat la Grădina Zoologică din Londra, aflată în incinta Regent Park. Cum sunt o mare iubitoare de
JURNAL LONDONEZ (10) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346612_a_347941]
-
acest lucru face parte dintr-o intenție stilistică a autorului, așezarea cuvintelor în text, de reținut figura de stil numită „anaforă”: „Eram lumină/ Eram un copac de argint”. Precum și alunecarea în vers clasic a „lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
introdus în această lume a muncii nocturne, unde am întâlnit oameni minunați și am învățat lucruri deosebite de la ei am contemplat și analizat viețile lor. Am lucrat un timp la un spital mare numit LA FE din Valencia erau făcute edificiile dar înăuntru erau goale încă se lucra la acele clădiri. Trebuia să muncim acolo noaptea pentru paza un auxiliar și un vigilante, circumferință spitalului era cam de patru kilometrii, trebuiau făcute ronde din două în două ore. Aveam condiții foarte
GREUTATEA NOPTII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346716_a_348045]