12,690 matches
-
muzicalității textului poetic (Schopenhauer, structuraliștii G. Saint-Guirons și Nicolae Moutard, teoria Tohăneanu-Funeriu sau cea a lui Constantin Brăiloiu). Tonul convențional-academic al eseului dispare în cea de-a doua parte, Antifonic: Dialog între Philologus și Philomena. Duetul secund instaurat de cuvîntul editorului Șerban Foarță se arată acum în toată complexitatea sa - un dialog liber și erudit, o explicație și o subminare a lucrării de tip academic. Discuția se încheie firesc, așa cum a și început, motivul fiind epuizarea Kairos-ului: "Philologus: Și iată că
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
legalitate": premiera pe scena mare a Naționalului clujean la 6 iulie 2000, unde spectacolul - se simte asta! - poate în sfîrșit "respira". Noul Director al Teatrului Național: Ion Vartic. (E nevoie să adaug: același Ion Vartic, profesorul universitar, scriitorul, echinoxistul, comparatistul, editorul, șeful Departamentului Teatru? Mă tem că risc să barochizez... Precizări, totuși necesare din scrupul pentru "posteritatea" studiilor teatrale). Am evocat, deci, motivul folosirii expresiei: "revoluție-evoluție" inspirat de textul spectacolului MEMO, unde ni se spune printre altele: "Chiar și o revoluție
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
mă separ de toate acestea... Primul text l-am scris pe la 20 de ani, iar cînd mi-am scris cartea am vrut s-o intitulez Panflöte/Naiul. Dar nimeni nu a vrut s-o publice. Am trimis-o la zece editori, pe urmă au fost 70 care au spus NU! Dar eu mi-am spus că există totuși ceva în mine care mă face să scriu și de aceea am scris mai departe. Primele texte au apărut acum 10 ani... R.B.
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
din 1933, verificînd păstrarea formelor de limbă ale lui Iorga după originale, inclusiv la textele nou adăugate acum. A rezultat o ediție ireproșabilă sub raport filologic, obicei care, azi, din păcate, s-a cam pierdut datorită apariției unei puzderii de editori improvizați. N. Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice. Ediția a IV-a. Introducere, note și comentarii de Andrei Pippidi. Nota asupra ediției de Victor Durnea, Iași, Polirom, 1999.
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
la adresa ei de pe Internet, http://sites. netscape.net/stefanbalan, sau http://www.norii.home.ro/Norii/Revista Norii.html se poate citi nr. 2 al acestei publicații trimestriale, care ne confirmă bunele aprecieri inițiale. Izvorîtă din pasiunea pentru literatură a tînărului editor, el însuși poet și critic, revista conține și de această dată literatură inedită - teatru, proză, poezie, exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în variantă de hîrtie ca o carte groasă - e că revista are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
români ai acestor ani. * Pe cerul web-site-ului e destul loc și pentru o revelație în proză: Adrian Alexandru (rețineți numele, vom mai auzi precis de el), cu nuvela - sau microromanul - Hilton, de o șocantă originalitate în construcție și scriitură (sugerăm editorului ca, pentru fiecare autor din sumar, să insereze și cîteva informații biobibliografice). Adrian Alexandru are ce spune despre lumea românească de azi și o face cu un talent ce îl propulsează deasupra eșaloanelor literare. După cum arată Hilton, avem de-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
care nu știam pînă acum prea multe (între altele, că-l ironizase pe Kipling). * Fiindcă spațiul nu ne îngăduie să menționăm și alte puncte de interes din Norii 2, ne vom mărgini să remarcăm o altă bună idee a pasionatului editor ce-și cheltuiește energia, timpul și banii spre folosul literaturii noastre: popularizarea în lumea largă a Internetului, cu aprobarea autorilor, a unor texte edite, alese de el. Din această categorie face parte prefața lui Alexandru Condeescu la volumul Nichita Stănescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
suprapunerile, uneori violente, ale visului cu realitatea se încheagă un epos ce depășește orizontul miticist, cantonat în planul automatismelor de comportament și limbaj. Lirismul programatic sabotat reînvie. Nălucește o viață înzestrată cu un destin. Mijloacele sînt, așa cum remarcă Mircea Martin, editorul cărții, ale unui "cititor atent al lui Marquéz". Fantasticul nereținut nu se mulțumește a retușa, a "corija" viața dată, ci tinde a crea, după cum ar fi spus Gérard de Nerval "a doua viață", care e visul. Sfîrșitul lui nea Gică
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
se reflectă ele în datinile și literatura poporană. Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din 1898 pînă în 1901, tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt lucrări de etnografie spirituală, avea dreptate regretatul Ovidiu Bîrlea, se prezintă ca "monografii descriptive, cu înfățișarea etapelor principale ale fiecărui obicei". Cum a
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Alex. Ștefănescu Un dar făcut cititorilor Pentru cunoscătorul de poezie, volumul Inima ca un pumn de boxeur este un frumos dar, pe care i-l fac Nora Iuga, ca autoare, Gheorghe Grigurcu, ca semnatar al prefeței, Nicolae Țone, ca editor și Ministerul Culturii, ca... furnizor de bani. Gheorghe Grigurcu este, ca de obicei, în formă, scriind despre poezie. în plus, neinfluențat de ierarhia literară existentă, o propulsează decis - și justificat - pe Nora Iuga printre "vocile de seamă ale lirismului românesc
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
de cărți importante, care prezintă cititorului un spațiu cultural familiar ca aer și totuși exotic, apropiat dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale, invitați de Fundația "A Treia Europă". Astfel prezentată, noua serie poate părea mai degrabă scorțoasă, doctă și pretențioasă, dacă prima carte lansată, dialoguri cu Michael
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
liberul talent al fiecăruia". Și adăuga în final: "Profit de această ocazie să aduc salutul meu scriitorilor țării, să le exprim încrederea pe care o am în ei, dragostea ce le-o port și nădejdea mea că, împreună cu librarii, cu editorii și cu cititorii, vor putea înfăptui o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
pe neuitatul Al. Rosetti și, în conducerea revistei, pe Paul Zarifopol (înlocuit, după deces, cu Camil Petrescu). Și, aproape instantaneu, aceste două instituții culturale au devenit cele mai importante în sfera lor de activitate. Știu de la inegalabilul "cher ami", marele editor care a fost Se pare că regele urmărea polemicile literare din epocă și citind operele puse în dezbatere, plus bine consiliat, știa bine să le descifreze sensul. Oricît îl prețuia (ca pe fostul său profesor) pe marele Iorga, suveranul nu
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
v-am spus și ceva minciuni, căci Moise proorocul în cărțile sale a scris numai adevăruri și nu sunt citite de toți, crez însă că ale mele nefiind toate adevărate le veți citi toți". Broșura din 1864, descoperită de noul editor, conține mai ales cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată de primul editor al lui Cilibi Moise. Una inedită și cu haz tot am găsit și mă bucur
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
ale mele nefiind toate adevărate le veți citi toți". Broșura din 1864, descoperită de noul editor, conține mai ales cugetări și pilde aflate în cele din alți ani, ceea ce demonstrează, încă o dată, utilitatea secționării tematice a materiei operată de primul editor al lui Cilibi Moise. Una inedită și cu haz tot am găsit și mă bucur că o pot reproduce: "Ce deosebire este între o roată de car și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
ani, din România, dar și din Republica Moldova, din Cernăuți. De unde sîntem? Sîntem din copilăria noastră, la fel cum sîntem dintr-o țară, par să replice fetele și băieții chestionați în cadrul "anchetei" sus-pomenite, coabitînd în volumul apărut în seria "Biblioteca Sighet" (editor: Romulus Rusan; postfață: Ana Blandiana). Experimentul ne convinge, o dată în plus, că memoria nu-i un automatism cerebral, ci un act care ține de psihism și exprimă persoana în întregimea ei. Astfel, o tînără a zilelor noastre, Ruxy, de aproape
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
malformație a istoriei. Dar, așa cum Ana Blandiana însăși afirmă, această viziune are nevoie de un suport teoretic, de discutarea în școală a subiectului comunismului, ca să nu rămînă doar amintire în alb și negru a unor drame familiare. Exerciții de memorie, editor Romulus Munteanu, postfață de Ana Blandiana, Fundația Academia Civică, București, 312 p., 1999.
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
nostru de dinainte de Camil Petrescu." (Despre nostru, vezi mai sus.) Comentariul dedicat enigmaticei scrieri se încheie interogativ: Cine să fie autorul acestei minunății de tehnică literară dintre toți acești insipizi și stupizi autori de romane populare de la mijlocul secolului trecut? Editorul de astăzi presupune pe criticul, esteticianul și poetul Radu Ionescu. Dovezile lipsesc." Mi-am amintit recent de Catastihul amorului prin hazardul răsfoirii unei vechi mape de corespondență. Alexandru Călinescu îmi scria din Iași la 3 martie 1987: "Îndrăznesc să vă
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
pe mine." (p. 9). Dominique Rolin e văduva unui sculptor și povéstea dramei pierderii soțului "a devenit o parură seducătoare a nefericirii. Asta îmi vine bine fără îndoială." (p. 12). Și, invitată la masă, într-o toamnă, de un important editor care pregătea "lansarea primului roman al unui foarte tînăr necunoscut, care n-are încă douăzeci și doi de ani, mirajul fermecat al premiilor de sfîrșit de an e aproape"(p. 12). Așa îl cunoaște pe Jim " Este înalt, subțire. Privirea
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
vreme cît minoritatea civilizată și onestă n-are cum să-și impună un reprezentant). * Întrebările Adrianei Babeți referitoare la părinți, copilărie, studii, profesori, primesc răspunsuri ce schițează biografia unui om cunoscut doar prin bibliografie și realizările lui ca profesor și editor. Ne-am bucurat să-l găsim, printre oamenii cu un rol deosebit în formarea lui și cărora le e recunoscător, pe Savin Bratu: "În biblioteca lui am descoperit cărți fundamentale, inaccesibile în bibliotecile publice. Imaginea lui ca profesor era radical
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
cred. (...) în ce mă privește trăiesc realitatea și visul în mod egal, și reușesc să intru într-o realitate-vis." Ca să reveniți la realitatea-realitate, cea mai bună metodă este să citiți interviul (cu efect de duș rece) pe care Bogdan Ghiu, editorul șef al publicației, i-l ia lui Eugen Negrici, "critic literar inclasabil", care are o perspectivă "originală, clară, nemiloasă" asupra fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
interesante luări de poziții suscitate de proteica operă și personalitate a lui G. Călinescu, reacții așa cum s-au petrecut în conștiința contemporanilor lui. Era vorba, deci, de un decupaj dialectiv, la îndemâna cititorului, de texte semnificative. Din culegerea de factură monografică, editorul își propunea să reconstituie, într-un spirit liber și deschis, prin urmare fără tendințe unilaterale, o personalitate, funcție de variata, bogata, enorma ei operă. Într-o altă notă, din 1999, de această dată, a lui George Muntean se consideră că, apărând
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
un excepțional instrument de lucru, iar pentru spiritele imaginative, romanul unei creații, al unui singular creator. Cele nouă mari capitole au fost gândite pe schema: Începuturile, Viața lui Eminescu, Istoria literaturii române, Teatrul, Poezia, Romanul, Criticul, Omul. Unicul text al editorului privește amintirea omului - "L-am văzut pe G. Călinescu, pentru prima oară, la începutul lui 1945, când a venit de la Iași, ca profesor la Facultatea de Litere din București. Până atunci îl știusem numai dintr-un desen al pictorului Ștefan
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
ar fi trecut de cenzura comunistă. Totuși, lipsa câte unei polemici gustoase, cum a fost, de pildă, reacția lui Ionel Teodoreanu la Cartea nunții ("Jim, tu m-ai fecundat!") privează antologia de o anumită sare. Fragmentările unor texte aparțin primului editor; spre cinstea sa, ele nu alterează sensul întregului: au fost dictate din aceleași motive de spațiu. Ca editor secund, care a respectat ingineria sumarului stabilită de Dinu Pillat, George Muntean află un singur cusur culegerii, lipsa unui capitol privind folcloristul
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
lui Ionel Teodoreanu la Cartea nunții ("Jim, tu m-ai fecundat!") privează antologia de o anumită sare. Fragmentările unor texte aparțin primului editor; spre cinstea sa, ele nu alterează sensul întregului: au fost dictate din aceleași motive de spațiu. Ca editor secund, care a respectat ingineria sumarului stabilită de Dinu Pillat, George Muntean află un singur cusur culegerii, lipsa unui capitol privind folcloristul. Păcatul ni se pare venial 1). De altminteri, preocupările antologatului au fost atât de numeroase, încât ne facem
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]