2,800 matches
-
la capitalism și democrație vor fi mai suportive față de integrarea țării lor în UE, care reprezintă garantul economiei de piață și al democrației politice (Tucker, Pacek, Berinsky, 2002; Henderson, 2001). Conform studiilor menționate, perdanții tranziției, adică bătrânii, indivizii mai puțin educați sau rezidenții zonelor rurale, vor fi mai degrabă eurosceptici. Acestor categorii tranziția le-a provocat o serie de dificultăți, nefiind capabili să se adapteze în noul context economic și social. Pentru categoriile respective, includerea țării în care trăiesc în UE
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
valorice având un rol important. Suportul pentru democrație și pentru economia de piață întăresc susținerea pentru aderare (Jacobs, Pollak, 2004; Cichowski, 2000; Nelsen, Guth, 2005). Practic mobilizarea cognitivă este un factor complementar cu cei de natură economică (Cichowski, 2000), indivizii educați și care au avut suficiente resurse de tip uman ca să facă față cu succes tranziției sunt capabili să înțeleagă logica instituțiilor supranaționale și să se identifice cu acestea și cu valorile promovate de UE. Concordanța valorică între individ și instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de participare pe piața producătorilor și procesatorilor agricoli, dincolo de optimismul față de integrare, stocul de educație al gospodăriei și vârsta medie a adulților par să joace un rol important în susținerea aderării la UE. Astfel, gospodăriile în care adulții sunt mai educați și mai tineri sunt mai favorabile integrării. Practic nivelul mai ridicat al educației reprezintă un avantaj, favorizând probabil cunoașterea și înțelegerea reglementărilor UE, dar și logica de funcționare a instituțiilor europene. Datele avute la dispoziție arată că și în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asigurându-le și o expunere naturală la o diversitate socială sporită. Pe de altă parte, pentru locuitorii de baștină ai satului, interacțiunea cu imigranții este să conducă la o creștere a capitalului social de tip bridging. Satele moderne, mai bine educate, este firesc să fie și ele mai bogate în capital social în comparația cu media ruralului românesc. Modernitatea generează și este susținută de o cultură participativă mai intensă. La polul opus se situează satele tradiționale. Li se adaugă cele izolate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
orele prânzului sau de noaptea târziu. Alte tipuri de emisiuni (filme artistice, documentare, reportaje) sunt puțin preferate în cursul zilelor obișnuite și mai mult duminica și de sărbători și în special de anumite categorii de populație (femei, tineri, persoane mai educate). Ascultarea radioului însoțește în multe cazuri alte activități. Ca preferințe au fost menționate cu precădere postul Radio Iași și emisiunile informative de dimineață. Nu am întâlnit exprimarea unor preferințe explicite față de anumite emisiuni. Oamenii pornesc radioul, îl lasă să meargă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-ar aduna și s-ar ajuta necondiționat. Există percepția că oamenii nu se asociază pentru rezolvarea problemelor comunității întrucât le lipsește spiritul comunitar și puterea de a înțelege finalitatea acțiunii lor comune. Explicația care vine din rândul populației mai educate este că sătenii au rămas încă tributari momentului CAP, al colectivizării, când munceau în comun, dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun. Reacția țăranului de azi la spiritul colectivist și egalitar în care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
calzi decât ei... Dar partea practică... Adică nu avem coloană vertebrală țeapănă... Să nu ne plecăm cum bate un pic vântul... Părerea mea personală e că cei din Vest nu-s mai deștepți decât noi... Ba, din contră, suntem mai educați decât ei... ei au avut privilegiul de au trăit în alte regimuri... Avem oamenii... Dacă le schimbăm un pic mentalitatea... Și știi cum e... Și prin stomac mai trece chestia asta... Că dacă ești tot flămând, deraiezi...” (fost lider local
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
case. După anul 2000 nu a mai existat acest fenomen decât în cazuri izolate, în special la cei care au ieșit la pensie și s-au retras la sat. Elemente identitare Oarecum curios este faptul că tomșenenii se consideră mai educați și mai inteligenți decât cei din Măgula, deși, după cum aminteam anterior, între cele două sate nu există practic o linie de demarcație fizică, etnică sau de altă natură vizibilă. În Măgula, spre deosebire de Tomșani, există și o comunitate de romi românizați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ale termenului „curățenie”, între acestea, cu o frecvență destul de mare apărând cele de: om gospodar și ordine, dar și cele de: frumos și frumusețe. În opinia unora dintre săteni, Tomșaniul are câteva dintre atributele unui sat european: oamenii sunt harnici, educați, există școală, grădiniță și, în plus, există construcții moderne: „Satul a prins totuși o tentă europeană datorită faptului că foarte mulți tineri dinainte de ’89 au rămas în comună, n-au putut pleca și și-au dat drumul la construcții. Au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sărace, posterul a fost mai bine receptat în Tomșani, satul cu gradul cel mai mare de modernitate dintre cele investigate. Informația concentrată și afișată în spații publice, transmisă într-un mod oarecum impersonal, nu este asimilată decât în comunitățile mai educate și mai orientate către modernitate. III. Scrisoarea semnată de către Jonathan Scheele Pachetul trimis către liderii formali și informali din sate conținea, în afară de ziar, poster și regulile concursului, o scrisoare semnată de ambasadorului Uniunii Europene în România, Jonathan Scheele, care dădea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
loc printr-o procedură pe cât de simplă, pe atât de iresponsabilă. Pentru ca sumele costisitoare vărsate în construcția de ziduri să fie mai ușor răscumpărate, frecvent, în consiliile parohiale de la orașe, cei instalați în posturi de decizie sunt nu atât tinerii educați, entuziaști și fideli Evangheliei, din biserica locală, cât mai ales „personalitățile” urbei, ortodocși din naștere, dar poate mai puțini creștini, pricepuți la traficul de influență și la necesarele inginerii financiare. Așa se explică modul în care, printr-o secretă alianță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
are cea mai lungă istorie în relațiile sale culturale și religioase cu comunitățile țigănești din România - ar putea suprima preventiv unele potențiale conflicte etnice. Tarditas et procrastinatio odiosa est. Cum spuneam, universul simbolic de reprezentări al țiganilor rămâne pentru românul educat o imensă necunoscută. Această ignoranță este rezultatul dezinteresului sistematic față de alteritatea proximă. Pe de altă parte, cultura religioasă - nu doar sincretică, ci și ezoterică - a țiganilor n-a cunoscut efectele revoluției Gutenberg. Pentru a compensa aceste lipsuri, departamentele de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
viclenia și prostia” celor prinși de „duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire”, indiferent dacă era vorba de laici sau de fețele arhierești. Numai astfel, în anul 1937, Predania putea să fie citită și discutată de oamenii educați ai urbei (printre care Mircea Vulcănescu sau Mircea Eliade). Asprimea cuvintelor celor de la Predania îi va surprinde pe cei pe care comunismul i-a învățat să nu spună adevărul răspicat, ci șușotind, până când umilința unui întreg popor s-a spovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
livrescul ar trebui să fie pandantul unei experiențe vii a celuilalt - va percepe, apofatic, neînțelegerea ca evidență a finitudinii. Nici teologii văzători cu Duhul nu au răspunsuri la toate întrebările. Misterul umanității nu poate fi consumat dialectic. De aceea, creștinii educați pot beneficia din întâlnirea cu numeroasele descoperiri ale istoriei religiilor într-un fel care nu periclitează fecunditatea credinței personale într-unul Domn Iisus Hristos. În lumina Revelației, până și cel mai inaparent „joc secund” al ființei capătă relevanță. Drumul spre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aproapelui necunoscut”. Teodor Baconsky - ale cărui competență și inteligență au fost mereu prea puțin „folosite” de către Departamentul de Relații Externe al BOR - identifică numeroase restanțe instituționale în raport cu provocările modernității. Le lipsește păstorilor ortodocși o „doctrină socială” capabilă să orienteze laicii educați prin sumedenia de întrebări și dileme contemporane. Un ghid al artei ecleziale capabil să alunge urâțenia din lăcașurile sfinte ar fi, de asemenea, foarte necesar. O bibliotecă audio-video care să prezinte cu bun gust și forță de convingere toate comorile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau Estonia au habar despre soarta creștinilor din Etiopia sau Eritrea; câți europeni continentali urmăresc sinaxarul sfinților britanici - pentru a nu-i pomeni pe mucenicii din gulagul comunist sau pe martirii Extremului Orient (în China, persecuțiile continuă și astăzi)? Deși educați, numeroși credincioși își imaginează esența ortodoxiei după chipul și asemănarea tradiției lor locale. De aici toate dificultățile menținerii și perpetuării unei perspective universale asupra ortodoxiei, acasă și în diaspora. Numai prin dispariția orizontului universalității și a unei gândiri cruciforme a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
14, 19). Astfel, tot ceea ce apare ca inovație (e.g., trecerea din slavona veche în limba sârbă sau rusă) ajunge să fie suspectat de „protestantism”. Antidotul nu rămâne decât congelarea unor forme de cult opace atât credincioșilor „simpli”, cât și celor „educați”. Adâncindu-și conștiința istorică din care izvorăsc atât rugăciunea pentru întreaga lume, cât și subtilitatea apologeticii, teologii ortodocși ar putea dobândi mai multă demnitate, autoironie și distanță față de propriile lor dileme identitare. Întâlnirea cu străinul reprezintă întotdeauna un prilej de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nevoie de aceste traumatice abuzuri pentru ca Asia să intre pe orbita conștiinței europenilor de rând. Este sigur apoi că această nomenclatură poate fi prelungită la nesfârșit, pentru a ilustra argumentul nostru despre historia mirabilis. În loc de idei clare și distincte, modernii educați la școala istoriei au dobândit conștiința propriei ignoranțe și insuficiențe epistemice și morale. Știm astăzi cu câtă ușurătate am lansat în trecut judecăți istorice și etice despre cel necunoscut nouă. Adâncind cu onestitate cunoașterea unei lumi plurale și tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
încă needitate (mai cu seamă corpul epistolar 2 și cuvintele de îndrumare duhovnicească adresate săptămânal obștii mănăstirii). Extraordinara bogăție teologică a scrierilor părintelui Sofronie, multe dintre ele redactate într-un limbaj având un pronunțat caracter filozofic, au atras atenția publicului educat și chiar a cercurilor academice din diferite ramuri ale științelor umaniste 3. „Scriitorul iscusit”tc "„Scriitorul iscusit”" La originea primei cărți semnate de arhimandritul Sofronie s-a aflat opacitatea cu care diverși membrii ai intelighenției ortodoxe din Paris (incluzând un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este rolul jucat de inteligența teologică în dezbaterea publică românească. Răspunsul nu se lasă mult așteptat. Dirijate în general de o greoaie administrație, având o circulație restrânsă și un format grafic nu întotdeauna atractiv, revistele ecleziastice sunt practic necunoscute publicului educat. Confiscată de o apologetică defensivă, presa bisericească a reușit să se mențină la o apreciabilă distanță față de laicatul Bisericii și, cu atât mai mult, față de formatorii de opinie din interstiții. Rezultatul imediat este dispariția aproape completă a argumentelor teologice chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gândurile și cărțile altora. Am urmărit - cu empatie, dar nu întotdeauna cu simpatie - ideile, argumentația, retorica, sursele și faptele, fără a scăpa din vedere ideologiile și politicile, uneori observabile doar în subtext, încercând să mă adresez unui public inteligent și educat, dar nu neapărat specializat. Împreună, aceste pagini se adaugă contribuției mele de intelectual public cu expertiză în câteva domenii academice la dezvoltarea unei culturi critice în România. Altfel spus, la reconfigurarea spiritului public al țării noastre. Fiecare din cele șase
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Spun asta fiind conștient că instituționalizarea universitară a acestui discurs reprezintă în sine o performanță la noi, iar consolidarea unui câmp al cercetării („fundamentale”, „pure”) este o urgență națională. De ce se cuvine să se vorbească mai mult pentru întreaga societate educată? Printre altele, pentru că numai astfel vor putea arăta politologii noștri - ca și specialiștii din alte științe sociale și umane - că expertiza lor are o adevărată relevanță socială chiar și atunci când angajează cel mai elevat registru intelectual. Controversele și teoriile occidentalilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-l pe Allan Bloom după douăzeci de anitc "Criza spiritului american. Recitindu‑l pe Allan Bloom după douăzeci de ani" În urmă cu douăzeci de ani, un filozof politic de la University of Chicago, respectat de specialiști, dar necunoscut marelui public educat, termina de scris o diatribă la adresa universității americane, deplângând decăderea educației liberale, explicând astfel criza spiritului (public) american și, într-un context mai larg, declinul democrației occidentale. Numele autorului era Allan Bloom, iar titlul cărții, apărută în 1987 la Simon
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă din Europa, începeau să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții imigranți care au ridicat după 1933, aproape instantaneu, universitățile de vârf ale patriei lor adoptive la nivelul celor mai bune din patriile părăsite cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
primi și înmagazina depunerile. Caracteristicile metodei bancare sunt: - profesorul predă - elevul învață; - profesorul știe tot - elevul nu stie nimic; - profesorul gândește - elevul este un transportor al acestor gânduri; - profesorul vorbește - elevul ascultă în mod perfect disciplinat; - profesorul educă - elevii sunt educați; - profesorul alege, își impune alegerea - elevii execută; - profesorul acționează - elevii au iluzia acțiunii prin ceea ce face profesorul; - profesorul alege subiectele planului de învățământ - elevii primesc și se acomodează planului. Rogers, unul dintre reprezentanții curentului umanist în psihologie, explica astfel împotrivirea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]