1,310 matches
-
fost aclamat ca președinte de onoare al acesteia, că i s-a oferit titlul de profesor onorific de către Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, iar de către orașul Iași, titlul de cetățean de onoare. Figurile geometrice înscrise pe care se profilează efigia marelui Enescu sugerează aspirația spre perfecțiune în arta interpretativa și spre genialitate în creația artistică muzicală. Următoarea medalie a Universității de Arte „George Enescu” este realizată în anul 2010, la împlinirea a 150 de ani de învătământ artistic modern la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
modern la Iași, după un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu (îndrumător lector univ. dr. Ilie Krasovski) de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design. Se poate lesne observa că proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al figurilor geometrice împletite. Prin jocul de culori (galben și gri deschis strălucitor) și de planuri (vertical-orizontal) proiectantul ușurează posibilitatea de receptare a mesajului și sporește notă de originalitate a medaliei. Menționam
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
identității proprii, a statutului istoric și actual. După cum s-a văzut, Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” a realizat două medalii ale căror reprezentări comunica opinii diferite în legătură cu începutul învățământului superior agricol. Reprezentarea simbolică a efigiei de pe prima medalie sugerează că acest început este, în anul 1842, la Academia Mihăileană, în timp ce efigiile de pe a doua medalie îl plasează, în anul 1912, la Universitatea ieșeana, când s-a înființat secția agricolă care a dat prima promoție de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” a realizat două medalii ale căror reprezentări comunica opinii diferite în legătură cu începutul învățământului superior agricol. Reprezentarea simbolică a efigiei de pe prima medalie sugerează că acest început este, în anul 1842, la Academia Mihăileană, în timp ce efigiile de pe a doua medalie îl plasează, în anul 1912, la Universitatea ieșeana, când s-a înființat secția agricolă care a dat prima promoție de ingineri agronomi cu diplomă, în 1915. După cum era de așteptat, pe medalia Centenarului din 2012 a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistica modernă din Moldova. Activitatea medalistica românească va urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor{\cîte 72}, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistica străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare pe medalia din 1911, ocazionata de sărbătorirea a 75 de ani ai Academiei Mihăilene, cât și pe o realizare recentă, medalia Institutului Gregorian, respectiv, Spitalul „Maternitatea” de pe strada Cuza Vodă din Iași, (fig. 66av
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-o opera monografica de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza {\cîte 75} este reprodusa o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
tânără, în picioare, întinde o coronița) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si legendă 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exerga - inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că pe o altă opera medalistica apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelica, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe medalia expoziției filatelice din 1993, organizată la Albă Iulia cu prilejul sărbătoririi a 75 ani de la Marea Unire din 1918 (fig. 86rv), pe o medalie inițiată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și-a legat definitiv destinul de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de faptele cele mari ale domniei acestuia. Și reflectarea medalistica a fost fidelă, din acest punct de vedere, realității. În 1864, numele lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
culturale constituiau obiect de reflectare pentru acest domeniu al artelor plastice. Din câte cunoaștem noi, prima medalie dedicată unei personalități culturale este realizată în 1879 (lui Vasile Alecsandri, cu ocazia primei reprezentări a dramei Despot Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută protocolara, orientat aproape în profil stânga. Trăsăturile fetei, maxilarele, pomeții obrajilor, linia gurii, bărbia, dimensiunea frunții exprimă vigoarea și robustețea țăranului român, dar și distincție intelectuală. Efigia este înconjurată de bandă mărginita de cercuri liniare, franța în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
tombac argintat, să pot găsi și eu, daca nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanata. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legendă semicirculara DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația civilă, cu cea militară (fig. 108unifață) {\cîte 101}. La Iași este și turnata în bronz (1250 mm), așa cum probează și inscripția plasată în zona liberă dintre ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER (arcuit), IASSI / 1918 pe două rânduri puțin mai jos, mult înclinate spre dreapta. Nu avem informații în legătură cu numărul de exemplare turnate și nici nu putem preciza de ce imaginea fotografiată de noi apare ușor ovala. Medalia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atâtea turnate după un exemplar original. Chipul savantului doctor Ion Cantacuzino mai apare pe încă o placheta și două medalii. Placheta, o nouă opera a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe carieră
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane române. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate sunt redate trăsăturile chipului: mustăcioara sub care transpare un zâmbet abia schițat, nas ușor acvilin de dimensiuni
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
În 1936, la primirea să în cel mai înalt for științific național, Academia Română, putem presupune că elevii și colaboratorii au intenționat să-l omagieze medalistic. Constatăm însă că o inscripție cu caractere foarte mici, plasată în câmpul liber din dreapta efigiei de pe avers intra în contradicție cu mesajul legendei de pe revers OMAGIU / PROFESORVLVI / DOCTOR AL. SLĂTINEANV, continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeana cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de 120 de ani, din 1999, s-a considerat necesar că acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore Ț. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de manieră în care au fost concepute medaliile profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Ion Iancu și Vladimir Buțureanu este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcita de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICA ȘI NUMISMATICA „MEDICINĂ 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASĂ MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casă cu pomi și doi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]