4,125 matches
-
au eșuat, astfel că electronul este considerat a fi o particulă elementară, fără structură internă; 3. Substanțialitatea masei este improprie, întrucât ea poate fi întotdeauna convertită în energie electromagnetică; 4. Nici o teorie din mecanica cuantică nu a putut prezice mărimea electronului, masa sa ori sarcina electrică; 5. Nucleul atomic și norul electronic pot fi vizualizate ca o structură rezonantă; 6. O undă electromagnetică staționară poate fi gândită ca un volum structurat, definit de trei vectori ortogonali; 7. O undă electromagnetică nu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în afara undelor staționare - deci nu putem observa mișcarea dacă nu există nici o particulă care să fie observată; 8. Rezonanța sferică este cea care creează întregul univers observabil. Rezonanța determină „înghețarea” undelor electromagnetice sub formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele nestaționare dezintegrându-se imediat. Dacă încercăm să aflăm masa unei unde sferice staționare având același diametru și sarcină cu a electronului: * * * Pentru a înțelege mai bine realitatea ar
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele nestaționare dezintegrându-se imediat. Dacă încercăm să aflăm masa unei unde sferice staționare având același diametru și sarcină cu a electronului: * * * Pentru a înțelege mai bine realitatea ar trebui să ne întoarcem puțin privirea spre o știință străveche și mereu nou - geometria - despre care am vorbit într-un capitol anterior. Cu toții am învățat la școală despre sistemul cartezian de coordonate, în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
speciale, non comutative. Singurul lucru evident este că fizica modernă, cu toate succesele înregistrate până acum, a intrat într-un impas în ceea ce privește explicarea realității la nivelul particulelor elementare. Dr. Peter Renton de la Universitatea din Oxford afirma că, la acceleratorul de electroni și pozitroni (LEPĂ din Geneva, Elveția, a fost deja detectată, în anul 2004, o semnătură ce seamănă cu cea produsă de ipoteticul boson Higgs, care fiind foarte instabil se descompune rapid în alte particule. Până în prezent însă (2007 nu există
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
care necesită internare. Pe de altă parte, trebuie să amintim o situație anecdotică petrecută la susținerea tezei de doctorat a celebrului fizician Louis de Broglie, în anul 1924, când jumătate din comisia doctorală considera că ideea sa de a asocia electronului o undă era prostească, considerându-l nebun și cerând eliminarea sa din Universitate, în timp ce cealaltă jumătate considera că ideea sa ca fiind absolut genială. Din fericire pentru savant și știință, a reușit să se impună jumătatea comisiei care considera că
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cu concentrația de 0,072 M este: (KHCN = 7,2·10¯10) a) 4; b)5; c)6; d)10; e)11. Lucrarea 8 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) NOȚIUNI TEORETICE 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea reacțiilor cu transfer de electroni sau de oxidoreducere (însușirea noțiunilor de oxidare, reducere, oxidant, reducător, număr sau stare de oxidare, stabilirea coeficienților reacțiilor redox prin metoda iono-electronică). De asemenea, se vor efectua practic o serie de reacții care să ilustreze capacitatea oxidantă sau reducătoare a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
compuși chimici, scoțând în evidență transformările care au loc în sistemele de reacție. 2. Considerații teoretice Reacțiile de oxidoreducere sau redox, din punctul de vedere al teoriei electronice, se definesc ca fiind toate procesele chimice care decurg cu transfer de electroni între atomi, ioni sau molecule. Sau, reacțiile chimice care au loc cu modificarea numerelor de oxidare al unuia sau mai multor elemente din componența reactanților sunt reacții de oxidare-reducere. După sursele principale care pot furniza electroni, procesele redox se împart
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
decurg cu transfer de electroni între atomi, ioni sau molecule. Sau, reacțiile chimice care au loc cu modificarea numerelor de oxidare al unuia sau mai multor elemente din componența reactanților sunt reacții de oxidare-reducere. După sursele principale care pot furniza electroni, procesele redox se împart în: electronice, radiochimice, electrochimice, chimice, fotochimice, termice. În practica de laborator predomină reacțiile redox chimice și electrochimice În orice reacție chimică care decurge cu transfer de electroni se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reacții de oxidare-reducere. După sursele principale care pot furniza electroni, procesele redox se împart în: electronice, radiochimice, electrochimice, chimice, fotochimice, termice. În practica de laborator predomină reacțiile redox chimice și electrochimice În orice reacție chimică care decurge cu transfer de electroni se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea. Oxidarea este un proces ce decurge cu pierdere de electroni. În reacțiile de oxidare un element (ca atare, în formă atomică sau moleculară, sau component al unei specii chimice poliatomice) cedează
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
fotochimice, termice. În practica de laborator predomină reacțiile redox chimice și electrochimice În orice reacție chimică care decurge cu transfer de electroni se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea. Oxidarea este un proces ce decurge cu pierdere de electroni. În reacțiile de oxidare un element (ca atare, în formă atomică sau moleculară, sau component al unei specii chimice poliatomice) cedează electroni, deci își mărește numărul de oxidare. În general, orice reacție de oxidare se poate reda: A → Am+ + ne-
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea. Oxidarea este un proces ce decurge cu pierdere de electroni. În reacțiile de oxidare un element (ca atare, în formă atomică sau moleculară, sau component al unei specii chimice poliatomice) cedează electroni, deci își mărește numărul de oxidare. În general, orice reacție de oxidare se poate reda: A → Am+ + ne-; Am+ → A(m+n)+ + ne-; Am→ A±(m-n) +ne Pierd electroni și se oxidează: a) atomii metalelor; b) ionii metalelor în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
sau moleculară, sau component al unei specii chimice poliatomice) cedează electroni, deci își mărește numărul de oxidare. În general, orice reacție de oxidare se poate reda: A → Am+ + ne-; Am+ → A(m+n)+ + ne-; Am→ A±(m-n) +ne Pierd electroni și se oxidează: a) atomii metalelor; b) ionii metalelor în stări de oxidare pozitive inferioare; c) atomii nemetalelor; d) ionii nemetalelor în stări de oxidare negative; e) atomi de nemetale în stări de oxidare formal pozitive inferioare. Atomii și ionii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
oxidează: a) atomii metalelor; b) ionii metalelor în stări de oxidare pozitive inferioare; c) atomii nemetalelor; d) ionii nemetalelor în stări de oxidare negative; e) atomi de nemetale în stări de oxidare formal pozitive inferioare. Atomii și ionii care pierd electroni și se oxidează constituie clasa reducătorilor. Reducerea. - este procesul chimic ce decurge cu acceptare ( consum ) de electroni. În reacțiile de reducere un element (atom, moleculă, ion monoatomic, ion poliatomic) acceptă electroni, deci își scade numărul de oxidare. Orice reacție de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
ionii nemetalelor în stări de oxidare negative; e) atomi de nemetale în stări de oxidare formal pozitive inferioare. Atomii și ionii care pierd electroni și se oxidează constituie clasa reducătorilor. Reducerea. - este procesul chimic ce decurge cu acceptare ( consum ) de electroni. În reacțiile de reducere un element (atom, moleculă, ion monoatomic, ion poliatomic) acceptă electroni, deci își scade numărul de oxidare. Orice reacție de reducere se redă astfel. Numărul de oxidare al unui element dintr-o combinație chimică poate avea semnul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
oxidare formal pozitive inferioare. Atomii și ionii care pierd electroni și se oxidează constituie clasa reducătorilor. Reducerea. - este procesul chimic ce decurge cu acceptare ( consum ) de electroni. În reacțiile de reducere un element (atom, moleculă, ion monoatomic, ion poliatomic) acceptă electroni, deci își scade numărul de oxidare. Orice reacție de reducere se redă astfel. Numărul de oxidare al unui element dintr-o combinație chimică poate avea semnul plus sau minus în funcție de electronegativitatea elementelor cu care este combinat. Pentru calcularea numerelor de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
neutre din punct de vedere electric. h) Suma algebrică a sarcinilor ionilor elementelor ce intră în compoziția unui ion complex, trebuie să fie egală cu sarcina ionului. Reducători și oxidanți. a) Reducătorii sunt atomi, ioni sau molecule care pot ceda electroni, oxidându-se, proces care duce la creșterea sarcinii pozitive. Ca reducători pot funcționa: atomii metalelor: Li, Na, K. Rb, Mg, Ca, Al, Fe, Zn; ionii pozitivi ai metalelor cu număr de oxidare mici: Sn2+, Fe2+, Cr2+, Mn2+, V2+, V3+, Cu2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
inferiori ( CH3-OH, C2H5-OH ), aldehidele ( în special aldehida formică, CH2O), acizii carboxilici (HCOOH, H2C2O4 ) și monozaharidele, în special glucoza C6H12O6. b) Oxidanții sunt atomi, ioni pozitivi în stări de oxidare superioare, sau molecule care se caracterizează prin proprietatea de a accepta electroni, reducându-se. Dintre oxidanții folosiți în chimia anorganică, analitică și organică cităm: atomi și molecule ale nemetalelor: F2, Cl2, Br2, I2, O2, O3; ionii metalelor în stări de oxidare înalte: Au3+, Ag+, Pt4+, Fe3+ ș.a; atomii metalelor în stări
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
produșilor de reacție, în funcție de natura mediului de reacție, în ordinea : oxidant, mediu de reacție, reducător. calcularea numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor care participă la schimbul electronic. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
sau ionilor care participă la schimbul electronic. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7; acidul sulfuric, H2SO4 este mediul de reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere și oxidare). Aceste cifre se scriu în reacția generală, în dreptul reactanților și produșilor de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere electrolitică. În acest caz se ține
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului, în funcție de natura mediului de reacție. De exemplu: oxidarea sulfitului de sodiu în mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]