3,224 matches
-
literare și liniilor de forță ale ideologiei literare. Poezia lui Mihai Eminescu, un curs din 1947-1948 (editat postum, în 1969), poate fi considerat ținta finală a istoricului literar, către care se îndreaptă toate scrierile lui referitoare la romantism și la emanciparea treptată a literaturii române. Cursul venea în continuarea exegezei structurale și genetice a lui D. Caracostea, trecea însă accentele pe contextul istoric și pe biografia intelectuală a poetului și îmbina criteriul cronologic cu cel tematic și stilistic. Definitorie pentru personalitatea
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
la lucrarea în franceză despre luminismul românesc. El nu ia în calcul literatura veche, care ar fi lipsită de originalitate, dată fiind puternica influență slavonă și grecească debitoare apartenenței noastre ortodoxe. În consecință, ceea ce îl interesează este procesul modern de emancipare, început în chip major și decisiv cu epoca Luminilor (1779-1829). Aceasta e urmată de etapele 1829-1840 (luminism și romantism), 1840-1867 (romantism „în teorie”) și 1867-1893 (Junimea). În viziunea exegetului evoluția literaturii române moderne e totuna cu istoria eliberării de ceea ce
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
un tablou cuprinzător al literaturii și culturii. Selecția, bogată, este însoțită de biografiile autorilor, cuprinzând informații adunate cu stăruință din cărți și periodice sau obținute, în scris, direct de la autori. Comentariile urmăresc cu precădere contribuția fiecărui autor la lupta pentru emanciparea națională, fără a se face distincție între activitatea literară și cea cultural-politică. Dincolo de absența unor criterii în alegerea textelor, antologia realizează o perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
ianuarie până în decembrie 1893, sub direcția Elenei Sevastos. Orientarea publicației, în care se disting câteva dintre ideile „Contemporanului”, o încadrează în mișcarea feministă a vremii. Ca urmare, în coloanele R., deschise numai colaboratoarelor, ocupă un loc însemnat articolele tratând problema emancipării femeii. Ponderea o au, totuși, literatura și folclorul. Alături de Matilda Cugler-Poni, Adela Xenopol, Virginia Micle-Gruber, semnau și Emilia Teodor, Stanca Fulger, Elena Dimitrovici, Ana Stănescu ș.a. În domeniul folclorului publică unele contribuții notabile Elena Sevastos: anecdote, cântece populare din Țara
RANDUNICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289132_a_290461]
-
și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile, fragilă, dar și rebelă, contorsionată în inhibiții, dar și cu nesecate disponibilități de visare și de emancipare: eliberare de tutela și convențiile adulților, eliberare de propriile complexe. În obsesia erotică, apropiată ca manieră de abordare de proza lui Gib I. Mihăescu, s-au identificat influența lecturilor din Freud, dar și o dimensiune coextensivă firii de artist a
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
și legăturile privilegiate cu mitropolitul Iov Borețki de la Lavra Pecerska din Kiev au determinat alegerea sa, în 1627, ca arhimandrit al influentei mănăstiri kieviene. Mare prelat și din 1633 mitropolit al Kievului, M. va trasa un vast program cultural-religios de emancipare a clerului ortodox, prin intermediul școlilor și al tipăriturilor, și de consolidare a ortodoxiei răsăritene, periclitată de ofensiva catolicismului (prin „unația” de la Brest-Litovsk) și a protestantismului. Contribuie la deschiderea, în 1631, a colegiului de la Lavra Pecerska, ce se va uni în
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
revine în viața politică, lipsit însă de popularitatea de care se bucurase înaintea și în timpul revoluției. În scrisori, proclamații sau broșuri politice se relevă constant ca un revoluționar intransigent, cu spirit practic și tact politic, militant neobosit pentru unirea și emanciparea socială a românilor. După mai bine de șaizeci de ani de la moartea sa osemintele i-au fost aduse în țară și reînhumate în capela cimitirului din Lugoj. M. a fost un susținător înfocat al culturii și limbii naționale, în tradiția
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
rudelor) și ideile cercului socialist de la Iași. Debutează la publicația „Femeia română”, în 1879, cu articolul Chestiunea femeilor, preludiul unei campanii feministe îndelungate, a cărei campioană va fi. Colaborează la „Basarabia”, iar din 1881 la „Contemporanul”, unde pledează polemic pentru emanciparea femeii și regenerarea vieții sociale. Adversarilor, între care la un moment dat se află și Titu Maiorescu, le răspunde cu argumente extrase dintr-o pasionată lectură a lucrărilor de referință, iar după 1885, cu trimiteri la idei marxiste. Atee, ca
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
romanului, „22”, 2003, 689; Marta Petreu, Când ați citit ultima dată o carte de plăcere?, LAI, 2003, 25; Nicolae Oprea, Romanul unei femei fragile, „Ziua literară”, 2003, 65; Horia Gârbea, Neliniștit, fără încântare, LCF, 2003, 32; Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, APF, 2003, 7-8; Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, ST, 2003, 9; Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, RL, 2003, 43; Crenguța Năpristoc, „Agata murind”, OC, 2003, 198. N.Br.
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
direcțiunea unui grup de bărbați mai ales tineri, în frunte cu redactorul dr. Eugen Bianu”. Strategia publicației vizează deșteptarea conștiinței naționale prin cultură, contrapunând soluții pragmatice efectelor politicii de deznaționalizare: concentrarea forțelor intelectuale asupra edificării instituțiilor culturale și educaționale, necesare emancipării populației românești. O. r. preferă tactica pașilor mărunți, cu rezultate pe termen lung, și își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de a se întreține spiritul românesc în ciuda tuturor greutăților întâmpinate: „Nu avem
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
N. Iorga, Nicolae Titulescu sau Take Ionescu, compuse cu talent portretistic și căldură a evocării. În centrul tuturor lucrărilor lui N. și conferindu-le omogenitate stau cercetarea istoriei transilvănene și - corelativ obligatoriu al acestei suprateme - lupta politică și culturală pentru emancipare și unitate națională. În acest ansamblu, de un interes particular s-a bucurat figura lui George Barițiu, subiect al unei monografii publicate în 1966 (Premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române). Meritul principal al ideologului literar Barițiu e identificat în „îndreptarea scriitorilor
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
bimodal care include informații și cunoștințe despre laturile tehnice, sociale și umane ale profesiunii, precum și funcționalitatea acestor informații și cunoștințe. Ar fi fost interesant de analizat competența socială și sociologic, prin prisma rolului avut În existența actorului sau agentului social. Emanciparea umană și creșterea eficienței acțiunii sociale impun ca agenții (actorii) sociali să dispună de anumite deprinderi: competență, conștiință participativă și responsabilitate socială. Toate aceste trei dimensiuni ale comportamentului agentului (actorului) social derivă din acțiunea lui Întemeiată pe norme și reguli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vremea respectivă. Se poate spune că viitorul tiran al unei omeniri Întregi a fost preocupat de realizarea unei dominări asupra tinerilor, a unui control coercitiv aproape la fel de mult ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost evidențiat și studiat, În 1995, de către Jean-Pierre Terrail. În studiul său despre trei generații de femei - de la bunicile menajere la mamele active necalificate și până la fetele calificate Într-o meserie/activitate -, Terrail insistă asupra rolului mamelor În procesul de emancipare a fiicelor care muncesc (1995, 113). Acest aspect a fost evidențiat și de alte anchete desfășurate În Franța În ultimele decenii: Louis Roussel și Odile Bourguignon (1976 și 1978), Agnés Pitrou (1978 și 1979), Crenner (1998). Pentru detalii, vezi Roussel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colocviul Specificul național și exigențele expresiei artistice participă Andrei A. Lillin, Sorin Titel, Ovidiu Cotruș, Crișu Dascălu, Șerban Foarță, Nicolae Ciobanu. Accentul cade pe criteriul estetic și pe talentul autentic, fiind vizibilă o tendință de surmontare a prejudecăților ideologice, de emancipare de sub chinga opresivă a poncifelor epocii. Ancheta Ce se întâmplă cu cronica literară? adună opinii variate, formulate de Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Al. Piru, Emil Manu, Mihai Ungheanu, Mircea Iorgulescu, Mirela Roznoveanu, Laurențiu Ulici. În pofida diversității opiniilor, numitorul comun este
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
lui Timotei Cipariu, George Barițiu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți ai tuturor straturilor societății
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți ai tuturor straturilor societății, domnitor ales pe cinci ani, reducerea listei civile a acestuia, responsabilizarea miniștrilor, libertatea absolută
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
în toate abordările lor și, treptat, le-au extins la domeniul uman și social, pentru a constitui ceea ce D. Hume a numit „științe morale”. În această perioadă, s-a pus problema înțelegerii mai profunde a condiției umane ca preludiu al emancipării omului modern de ceea ce în epocă se considerau a fi constrângerile superstițiilor, ignoranței, ideologiei sau relațiilor sociale feudale. Acum au fost inventate tradițiile și tradiționalismul trecutului, ce trebuiau depășite prin tranziția către modernitate. Și tot acum, în numele afirmării unei raționalități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
metanarațiuni”. „Știința obiectivă”, consideră Lyotard, a fost de fapt un mit, o fabulă, o poveste saturată de experiențe personale, sociale sau naționale și justificată timp de aproape 200 de ani de legende istorice cum ar fi „generarea bunăstării”, „dialectica spiritului”, „emanciparea subiectului rațional sau muncitor”. Ceea ce Lyotard chestionează este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte iluministe, progresul social sau uman a putut fi privit ca progres al ideii însăși pe calea unei spirale a emancipării spirituale („dialectica Spiritului” la Hegel, de exemplu), ca rezultat al aplicării științei (sociale) pentru eliberarea de exploatare și emanciparea „subiectului rațional sau muncitor” (la Marx) sau ca aplicare a științei pentru realizarea progresului tehnologic și a creșterii economice („generarea bunăstării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diferite proiecte iluministe, progresul social sau uman a putut fi privit ca progres al ideii însăși pe calea unei spirale a emancipării spirituale („dialectica Spiritului” la Hegel, de exemplu), ca rezultat al aplicării științei (sociale) pentru eliberarea de exploatare și emanciparea „subiectului rațional sau muncitor” (la Marx) sau ca aplicare a științei pentru realizarea progresului tehnologic și a creșterii economice („generarea bunăstării” la Pareto). Critica făcută de Lyotard „proiectului iluminist” vine, evident, dintr-o altă epocă a modernității și intenționează să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în care nici un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
valorilor academice diversificate, concomitent cu configurarea unor transformări de un dinamism fără precedent, induse de tendințe de genul tocmai menționat. Universitatea-corporație și „industria educației” Discursul tradițional despre universitatea epocii moderne a fost în mare parte o combinație de termeni specifici emancipării statului național și filosofiei romantice și iluministe despre om și puterea rațiunii transformatoare a acestuia. Forma acestui discurs era eminamente culturală, incluzând unele dintre cele mai generoase idealuri umaniste și naționale, un gen de imn incantatoriu închinat de vechii absolvenți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]