1,300 matches
-
1974). A fost profesor de matematică la Baia Mare (1960-1965), matematician și cercetător științific la Centrul de Calcul al IPT (1965-1972), unde a realizat programe ale bibliotecii matematice, și, împreună cu Gavril Gavrilescu, supervizorul I/ O pentru MECIPT-1, lector, conferențiar și profesor emerit la Catedra de Matematică-Informatică a Universității de Vest (1972-2003). Conducător de doctorat din 1994. Director al Oficiului de Calcul și șeful Catedrei de Informatică. Decan al Facultății de Informatică (1990-1992). Din colectivul MECIPT au mai făcut parte inginerii Walter Bernath
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
indigenă celtă și iberică a fost romanizată, iar conducătorii locali erau recunoscuți ca membri ai clasei aristocratice romane. Romanii au ameliorat orașele existente, precum Lisabona ("Olissis Bona") sau Tarragona ("Tarraco") și au înființat orașe noi precum Zaragoza ("Caesaraugusta"), Mérida ("Augusta Emerita"), Valencia ("Valentia"), León ("Legio Septima"), Badajoz ("Pax Augusta") sau Palencia ("Παλλαντία / Pallantía"). Datorită tutelei romane economia peninsulei s-a dezvoltat. Hispania a servit ca grânar imperiului. Limanele sale au exportat aur, lână, ulei de măsline și vin. Producția agricolă a
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Colegiului Național Bethlen Gabor din Aiud și pe Jakab Amalia, căsătorită Judea, designer vestimentar, cadru didactic la la Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității Oradea.În Luna de Sus s-a născut în 1911 cunoscuta actriță maghiară Kiss Manyi,artist emerit,care a activat la Miskolc,Szeged și Budapesta(decedată în 1971).A fost fiica învățătorului și cantorului Kiss Lojos. Ocupația de bază a lonenilor în trecut era agricultura și creșterea animalelor. Numeroase documente din secolele al XVI-lea și al
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
guvernul comunist l-a numit în 1946 ambasador al României la Ankara. A fost laureat al Premiului de Stat al Republicii Populare Române și i s-a decernat în 1964, prin decret al Consiliului de Stat, titlul ”Om de știință emerit”. A fost căsătorirt cu Viorica (n. Constante), sora Lenei Constante.
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
UK, ca profesoară titulara la diverse licee de stat ori particulare, având normă întreagă (1981-prezent). Mariana Zavati Gardner a fost membră a colegiului editorial al revistei „Orizont”, a Liceului Teoretic Internat de Fete/ Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, condusă de profesorul emerit de literatură română, prozatorul Marin Cosmescu Delasabar, Bacău 1967, fiind recomandată de eminentul profesor de limbă română de la Școala generală nr.5 Bacău, Voicu Ichim. Se dedică definitiv scrierii din 2001. 1959-1963: Școală primară de pe Strada Negel Bacău; 1963-1967: Școala
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
a asasinării lui Virgil Madgearu. Maniu și Coposu s-au deplasa de urgență la locul asasinatului, unde ”cel care a fost profesorul Virgil Madgearu, economistul de prestigiu european, dascălul atîtor generații de studenți, strălucitul debater parlamentar, iscusitul ministru de Finanțe, emeritul ideolog democrat al României postbelice, zace întins pe spate, mînjit de sînge, cu fruntea spartă de gloanțe, purtînd pe corp urme de violență și tortură” . În acest sens, ziarista Doina Alexandru a povestit cum pe vremea comunismului, în timp ce lucra la
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
a determinat să se retragă în Germania de Vest, Inițial a acceptat o catedră la Universitatea din Frankfurt pe Main și apoi a devenit succesor al lui Karl Jaspers in Heidelberg in 1949. A rămas aici, pe poziție de profesor emerit, până la moartea sa în 2002. În acest timp și-a completat opera sa capitală, un veritabil "magnum opus" "Adevăr și metodă " (în 1960) și s-a angajat în faimoasa sa polemică cu Jürgen Habermas pe tema posibilității de a transcende
Hans-Georg Gadamer () [Corola-website/Science/299199_a_300528]
-
închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franța. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Georges Clemenceau și cu George Lloyd. La 21 iunie 1923, Vaida-Voievod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (cu gradul 33), iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct. Lider marcant al Partidului Național Român, Vaida este numit ministru de stat pentru Transilvania în primele guverne după Marea Unire. În alegerile de la
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
1981 de arhiepiscopul de Canterburry, Robert Runcie, și de cardinalul Godfried Danneels, arhiepiscop de Malines. Biserica a fost sfințită la 11 mai 1996 de episcopul de Namur, André-Mutien Léonard, aistat de , évêque de Namur, asistat de Monseniorul Ph. Baer, episcop emerit de Rotterdam. Biserica este ornată cu două fresce de inspirație romană, datorate unuia din cei mai cunoscuți iconografi ruși contemporani, arhimandritul Zenon. de deux fresques d’inspiration romane dues au moine iconographe russe, l’archémandrite Zénon: una, în atrium, reprezintă
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]
-
mai bine de zece ani, de când Constantin Geolgău și entuziaștii săi jucători aprinseseră scânteia fotbalului la noi, aveam, în sfârșit, din anul 1959, o nouă echipă în divizia «C», după Gorjul și Flacăra Târgu Jiu. Lotul Pandurilor folosit de antrenorul emerit Tudor Paraschiva în sezonul 1962 - 1963 a fost următorul: Niculescu Doru(Cartof), Brumeanu, Moldovan - portari, Schipor, Grama, Coman, Cernătoiu, Lupulescu, Andronache, Barbu - fundași, Rizea, Drăgan, Stere, Năstase, Vâlceanu, Popescu - mijlocași, Vasilescu, Nelu Băloi, Dorobanțu, Paraschiv, Chițimia, Manole Băloi, viitorul cunoscut
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
Melinte (53 și 80), Vasilescu (83 și 85). În etapele ce-au urmat, a mers totul strună, astfel încât la sfârșitul turului, deși echipa era nou promovată, a reușit să fie prima în clasament. Din 1963 până în 1967, anul decesului antrenorului emerit Tudor Paraschiva, echipa a avut un parcurs onorabil, aflându-se permanent printre fruntași în clasamentele finale. În anul 1968, pentru o scurtă perioadă, formația a fost preluată de antrenorul Constantin Geolgău, antrenor care în același an a înființat în premieră
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit. În anul 1930 se angajează la „Bufet de 7 lei”, unde îl cunoaște pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Barașeum”, azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai târziu etnomuzicologului Harry Brauner. La începutul anilor '40, Maria
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
a sănătății lucrează 100 de medici și 230 personal mediu medical. Instituțiile culturale ale orașului sunt reprezentate de o bibliotecă publică și o casă de cultură. Din anul 1955 în oraș funcționează orchestra populară de fanfară - din 1980 Colectiv Artistic Emerit din republică. Ansamblul model „Busuioc moldovenesc” a fost înființat în anul 1964, iar în anul 1989 ocupă locul I la concursul republican. Orașul dispune de 4 construcții sportive. Echipa de copii de fotbal participă în campionatele naționale și în diverse
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
o imagine coerentă. Theodor Pallady rămâne fără îndoială unul din cei mai prestigioși artiști moderni, păstrându-și întreagă ambiția de a fi un pictor "din toate timpurile". La împlinirea a 85 de ani, în 1956, a primit titlul de "Maestru emerit al artei", organizându-se Expoziția retrospectivă „Theodor Pallady“. Curând după aceea, la 16 august 1956, a trecut în lumea celor drepți. Casa Melik, aflată în București, pe strada Spătarului 22, sector 2, care a fost construită în 1750-1760 de către armeanul
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
prototip al actorului intelectual, capabil să tansmită profunzimea ideilor și propria sa concepție. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, actorului Mihai Popescu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. A murit la 24 februarie 1953 în urma unei operații pentru îndepărtarea unei tumori la creier.
Mihai Popescu () [Corola-website/Science/297804_a_299133]
-
Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale. După anunțul retragerii, făcut pe 11 februarie 2013, a renunțat la funcție în data de 28 februarie 2013, ora 20.00 (CET). Noul său titlu este acela de „papă emerit”. Între anii 1946 și 1951 a studiat Teologia și Filosofia la Universitatea din München. În 1951 a fost hirotonit preot, împreună cu fratele său mai mare Georg Ratzinger. În anul 1953 a devenit doctor în teologie iar în 1957 docent pentru
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
Cluj, funcție pe care o deține până la pensionare. În 1948 este ales membru de onoare al Academiei Române. A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 7 iunie 1943. În 1963 primește titlul de "Om de știință emerit". are contribuții de seamă în domeniul teoriei funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale și integrale, al ecuațiilor funcționale și algebrice. Un tip de ecuații funcționale îi poartă numele: ""Ecuații funcționale Angheluță"". De asemenea, are contribuții în teoria seriilor trigonometrice. Theodor Angheluță a
Theodor Angheluță () [Corola-website/Science/307077_a_308406]
-
martie,1991). Activitatea sa creatoare a fost recompensată cu numeroase distincții: premiul al II-lea de compoziție “George Enescu” (1940); premiul “Robert Cremer” (1943); Premiul de Stat (1953, 1955); premiul “George Enescu” al Academiei Române (1974); în 1957 titlul de Maestru Emerit al Artei; premii ale Uniunii compozitorilor (1973, 1976, 1978 și 1983 - marele premiu). În cele trei perioade de creație ale lui se disting tendințele de apropiere și contopire ale intonațiilor religioase gregoriene și bizantine cu cele folclorice (românești) și de
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
creatorii muzicii simfonice și de cameră în România de inspirație folclorică. A compus 10 simfonii, baletele "Taină" și "Luceafărul", muzică de cameră și instrumentală. În 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A fost distins cu titlul de „Maestru emerit al artei” și cu Premiul de stat. Conform însă unei dispoziții din 21 noiembrie 1959 s-a interzis orice referire publică la persoana sau opera lui . a fost victima unei înscenări a Securității prin care i se atribuiau contacte interzise
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
de timp, în care publică intens, susține cursuri în țară și în străinătate, participă la viața științifică a țării în multiple ipostaze. Din 1990 devine profesor - fără a mai trece prin gradul intermediar de conferențiar, iar din 2011 este profesor emerit, după ce în anul 2000 fusese ales ca membru corespondent al Academiei Române. Conduce lucrări de doctorat din 1992, având la activ o lungă listă de tineri, atât din țară, cât și din străinătate, cărora le-a ghidat primii pași în activitatea
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
publicând 34 de lucrări de specialitate din domeniile morfologiei, anatomiei fiziologice, fiziologiei animale și cinegetică, creând o adevărată Școală de biologie la Cernăuți. Meritele lui au fost recunoscute și de regimul postbelic comunist din România prin acordarea titlului de Profesor Emerit al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
deosebit. La 3 iunie 1946, a fost cooptat ca membru de onoare al Academiei Române, la propunerea generalului acad. Radu R. Rosetti, istoric militar de seamă și fost conservator al Bibliotecii Academiei, care a relevat activitatea lui C. I. Karadja de emerit bibliolog și cercetator al trecutului, fiind și „un generos înzestrător al bibliotecii noastre cu numeroase cărți de cea mai mare valoare istorică și bibliografică”. Scrisoarea de recomandare a fost semnată de 18 academicieni, între care Ion I. Nistor, Alexandru I.
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
face o specializare (1938 - 1939) la Göttingen. Cariera didactică a început-o în 1930, ca asistent universitar la Laboratorul de fiziologie generală și comparată al Universității „Al.I. Cuza” din Iași, fiind apoi numit profesor titular în 1947, Profesor universitar emerit în 1969 și ocupând postul de Decan al Facultății de Științe naturale-Geografie al Universității „Al.I. Cuza” timp de 13 ani. A înființat și organizat Centrului de cercetare și de practică a studenților la Stațiunea „Stejarul” de la Pângărați, județul Neamț
Vasile Petre Jitariu () [Corola-website/Science/307119_a_308448]
-
complexe asupra bolnavilor trimiși din întreaga țară, în vederea efectuării de intervenții operatorii sau a tratamentelor ambulatorii. Între anii 1957-1972 a fost rector al Institutului de Medicină și Farmacie din București. În anul 1969 a obținut titlul de "Om de știință emerit". A fost ales ca membru corespondent (1955) și apoi membru titular (1963) al Academiei Române. De asemenea, între anii 1976-1977, a fost președinte al Academiei Române. A fost membru activ sau de onoare al mai multor societăți și foruri medicale din țară
Theodor Burghele () [Corola-website/Science/307127_a_308456]
-
Casei Regale, a ajuns în postul de președinte al UAP, și-ar fi distrus toate operele concepute înainte de 1944, lepădându-se astfel de trecutul său. A fost ales membru corespondent al "Academiei Republicii Populare Române", a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și, ceva mai târziu, pe cel de "Artist al poporului". I s-a acordat de câteva ori "Premiul de stat". A primit numeroase comenzi oficiale, realizând importante lucrări plastice, printre acestea numărându-se: "Durere", monumentul "Aruncătorul de disc
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]