1,351 matches
-
să poată participa la alt spectacol al companiei. Deoarece multe probleme și evenimente neprevăzute pot să apară În relația companiei - producător - client, companiile care țin seama de starea emoțională și tensiunile ce pot să apară cu aceste ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pasiunea - „potrivirea” Între client și companie ca indicatori ai loialității și fidelității. Pentru a obține fidelizarea clienților marile companii și marii manageri ăși stabilesc direcții de acțiune Între care pregătirea angajaților pe linia formării competențelor de comunicare și relaționare emoțional empatică este de prim ordin. Această direcție este corelată cu acțiunea de folosire a talentelor angajaților În realționarea cu clienții prin activități de: alinierea talentelor angajaților la așteptările clienților pentru a crea și cultiva relații personale puternice cu aceștia; declanșarea stărilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simț al răspunderii personale; ai dorința de a-ți lărgi mereu orizontul de cultură, folosind experiența în educarea elevilor; Cunoști bine psihologia copiilor la diferite vârste, îți cunoști bine proprii copii, ai capacitatea de a te situa în locul altuia (comportament empatic). „Omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om” R.Tagore. În acest context, dirigintelui îi este atribuită întreaga responsabilitate ce
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
în acțiunea de formare - dezvoltare permanentă a aobiectului educației (preșcolar, elev, student). Determinantă este capacitatea de comunicare pedagogică a educatorului. Evoluția aptitudinii pedagogice depinde astfel de calitatea capacității de comunicare pedagogică a profesorului dar și de capacitatea sa de conduită empatică efectivă care stimulează capacitatea de motivare socială internă a tuturor „actorilor educației”. Aptitudinea pedagogică angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sau mentor în anumite condiții; uneori se lucrează și cu un colider; 10. metodologia de stimulare a creativității se îmbină cu tehnicile de învățare socială și cu cele de formare prin grup între care se acordă atenție tehnicilor de învățare empatică; 11. viața unui astfel de grup creativ cunoaște mai multe faze: a) faza de organizare; b) faza de creștere și dezvoltare a activității de grup; c) faza de transformare în care grupul se transformă fie într-un grup creator cu
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
deformare. Grupul creativ de formare are ca obiective: a. stimularea, dezvoltarea și manifestarea potențialului creativ al participanților; b. cultivarea motivației pentru creație în general și stimularea motivației pentru realizarea de sine prin creație în special; c. stimularea și dezvoltarea capacității empatice, manifestarea comportamentului empatic; d. însușirea de către toți membrii grupului a tehnicilor și metodelor de creativitate și formarea capacității de utilizare și transfer a acestora în cât mai multe domenii; e. identificarea blocajelor subiective ale creativității la nivel individual și reducerea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de formare are ca obiective: a. stimularea, dezvoltarea și manifestarea potențialului creativ al participanților; b. cultivarea motivației pentru creație în general și stimularea motivației pentru realizarea de sine prin creație în special; c. stimularea și dezvoltarea capacității empatice, manifestarea comportamentului empatic; d. însușirea de către toți membrii grupului a tehnicilor și metodelor de creativitate și formarea capacității de utilizare și transfer a acestora în cât mai multe domenii; e. identificarea blocajelor subiective ale creativității la nivel individual și reducerea lor; f. formarea
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
număr cât mai mare de idei; * opriți autocenzura gândurilor și ideilor. Normele cer și induc: * acceptarea ideilor și opiniilor altora; * ascultare activă; * toleranță la ambiguitate; * dezvoltarea transformarea ideilor; * îndepărtarea autocenzurii, criticii; * activizarea imaginației; * preluarea perspectivei celuilalt; * gândire metaforică; * comunicare creativă, empatică, non-agresivă. Specificul normelor grupului creativ de formare constă în faptul că înlătură pe timpul activității în grup teama de critică, evaluare, blamare a ideilor, părerilor, opiniilor, favorizând exprimarea liberă, noncomformismul si ascultarea activă a celorlalți. Grupul creativ de formare este condus
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ședinței pot apărea mai multe soluții, însă doar una singură va fi pusă în practică. Principalele instrumente folosite de sinectică sunt analogiile, care se împart în patru categorii. Analogia personală identificarea cu obiectul sau fenomenul aflat în discuție. Presupune capacitate empatică, fiecare participant trebuind să exprime ceea ce a simțit în momentul modificării. Analogia directă cea mai importantă, încercând stabilirea unei relații directe între enunțul problemei și alte procese asemănătoare (în general din natură). Analogia simbolică reprezintă o condensare a sugestiilor emise
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
care aspiră să se împlinească, să se autorealizeze, să se exprime pe sine, să colaboreze și să-și controleze viața. Conturarea unui profil de personalitate pentru viitor n-ar trebui să piardă trăsături cum ar fi: echilibru interior, curaj, capacități empatice, capacitate de control, supraveghere și decizie, inteligență creatoare, gândire critică, spirit de inițiativă, o mare rapiditate de reacție și de decizie, putere de anticipare. Ne interesează ca elevul să construiască, să edifice cu inteligența sa, să aibă încredere în el
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
legătură, de exemplu, cu proprietatea sau cu statutul lor de părinți; în schimb, diferențele dintre ei sunt evidențiate de fiecare dată prin interdicții, precum cea de a mânca împreună - împărțirea hranei fiind, evident, legată de rudenia de sânge, ceea ce conduce empatic la ideea de incest). Acest contra-efect impune distanțarea soților și se regăsește instituționalizat sub forma a diverse interdicții (tabu-uri, inclusiv menstruale, „case ale bărbaților” etc.). În aceste condiții, pare că disjuncția, și nu conjuncția dintre soți este cea care
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mentale individuale, el nu a precizat un criteriu clar, în nici o scriere a lui, pentru aceste substanțe . Suntem înclinați de aceea să fim de acord cu aprecierea lui B.Russell: Meditațiile au fost scrise la persoana întâia și o lectură empatică a lor îți dă sentimentul că ai întrat în spiritul lui Descartes și că împreună cu el îi cercetezi toate încăperile și cotloanele. Descartes era însă absolut singur cînd și-a început explorarea de sine și nu uită din cînd în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan, Dimensiuni psihologice ale competenței didactice în Revista de psiholigie, nr. 2, 1982, pp. 129 149 4 S. Marcus (coord.), Cunoașterea empatică - însușire aptitudinalăa profesorilor, în Revista de pedagogie, nr. 12, 1977, pp. 25 - 29. 5 Idem, Conceptul de competență didactică, Editura All educational, București, 1999, p. 20. II.4. Structura competențelor didactice dintr-o perspectivă psihologică Structura psihologică a aptitudinilor pedagogice
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de practică civilizatoare, ameliorativă care datorează resorturilor înnăscute și educației o substanțială corporalitate de gânduri, sentimente și experiențe; o dă consistență analizei personalizate a trăirii relațiilor umane de tip comunicativ, experiențial, psihoafectiv, de conducere și, în mod deosebit, constantelor stilului empatic; o consacră ideea de posesie de către elev, profesor sau părinte a unor calități greu sesizabile/delimitabile sau manifestate, forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
elev(i) influențează statutul existențial al celor intrați în situația de comunicare educațională. Temperatura situației educaționale (caldă, normală, rece sau tensional conflictuală) definește parțial calitatea interacțiunilor în educație, potențialul de câștig al jocului de tip „educație”. Pentru mulți, subiecți conduita empatică este una imperios practică. Echilibrul competențelor comunicativ-afective devine elementul central al profesionalității. Prin retroacțiune, empatia relațională prezentă în spațiul educațional produce unele schimbări în valorile subiectului/grupului educațional. La întrebările: Cât de puternic se manifestă mecanismul empatic ca generator al
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
mulți, subiecți conduita empatică este una imperios practică. Echilibrul competențelor comunicativ-afective devine elementul central al profesionalității. Prin retroacțiune, empatia relațională prezentă în spațiul educațional produce unele schimbări în valorile subiectului/grupului educațional. La întrebările: Cât de puternic se manifestă mecanismul empatic ca generator al variabilității relațiilor umane? Care este gradul de înțelegere a nevoilor de relaționare, de comunicare la unii actori ai educației? Care este nivelul optim al empatiei pentru a constitui un model sau un fundal pentru calitatea prestațiilor didactice
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în afara studiului valențelor pe care le descoperim cel puțin la nivelul cuplurilor relaționare profesor elev, profesor - elevi, profesor - grup de elevi, profesor - clasă școlară, profesor - profesori ai unei clase, profesor(i) - părinte/părinți. Menționăm și modelul triangular al relațiilor educaționale empatice concrete între: profesor - elev - părinte; grup de profesori - elevi - părinți. Există analiza co-variațională între următorii actori ai educației: elev - grup de elevi - clasă de elevi - profesor - grup de profesori - părinți - comunitate educativă. Din jocul acestor combinații se nasc: modulări ale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în spațiul școlar variații ale corectitudinii evaluării rezultatelor și progreselor școlare, înscrise în aria reușitei/succesului sau nereușitei/insuccesului școlar. Managementul relațiilor educaționale văzut din perspectiva empatiei conturează un set de întrebări: Care sunt tipurile de comunicare specifice comportamentelor interpersonale empatice? În ce măsură elevul aflat sub incidența relației educațional empatice conștientizează beneficiul/avantajele produse de aceste relații? În ce condiții modelul didactic profesor-elev poate fi generator de reciprocitate statică sau dinamică în interiorul unui grup de elevi de o anumită vârstă? II.5
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și progreselor școlare, înscrise în aria reușitei/succesului sau nereușitei/insuccesului școlar. Managementul relațiilor educaționale văzut din perspectiva empatiei conturează un set de întrebări: Care sunt tipurile de comunicare specifice comportamentelor interpersonale empatice? În ce măsură elevul aflat sub incidența relației educațional empatice conștientizează beneficiul/avantajele produse de aceste relații? În ce condiții modelul didactic profesor-elev poate fi generator de reciprocitate statică sau dinamică în interiorul unui grup de elevi de o anumită vârstă? II.5.2.3 Factorii inductori de calitate La aceste
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
subcapitolul II.4. Literatura de specialitate a supus examinării variatele fațete ale acesteia. Cele mai frecvente au fost legate de anumite componente ale competenței psiho-socio didactice, de forța controlului învățării/exercițiului în asimilarea competenței didactice, de frecvența actelor de comunicare empatică, de valorizare a experienței personale în aria conceptului de „profesor bun”. Mai puțină atenție a fost acordată conexiunilor ei cu empatia, cum ar fi: relația dintre capacitate și comportament empatic; articularea între empatia cognitiv-pedicativă și atribuirile făcute de către profesor în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
exercițiului în asimilarea competenței didactice, de frecvența actelor de comunicare empatică, de valorizare a experienței personale în aria conceptului de „profesor bun”. Mai puțină atenție a fost acordată conexiunilor ei cu empatia, cum ar fi: relația dintre capacitate și comportament empatic; articularea între empatia cognitiv-pedicativă și atribuirile făcute de către profesor în relație cu colectivul de elevi privit ca grup social, cu norme și valori comune. Discursul pedagogic a fost cel mai adesea focalizat în jurul competenței didactice. Opiniile exprimate au favorizat dezbaterea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
orienta profesional a genera valori și de a decide responsabil cu privire la personalitatea celor educați. Empatia este, în esența ei, o sinergizare conștientă, voluntară, susținută de complementarizare, transformare, construcție, selectivă, o experiență inductoare de energie comportamentală relaționară, psihoecologică, umanizantă 12. Stilul empatic și evaluarea medie complexă a elevilor îi permite profesorului să realizeze o evaluare corectă, o înțelegere complexă a psihologiei partenerului, și o transpunere în cadrul intern de referință al celorlalți, acestea fiind condiții majore pentru o comunicare interpersonală eficientă. 26 „Stilul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și evaluarea medie complexă a elevilor îi permite profesorului să realizeze o evaluare corectă, o înțelegere complexă a psihologiei partenerului, și o transpunere în cadrul intern de referință al celorlalți, acestea fiind condiții majore pentru o comunicare interpersonală eficientă. 26 „Stilul empatic alături de stilul cognitiv interpersonal de factură mediucomplexă se constituie, așadar, ca un criteriu definitoriu al competenței didactice. Această structură bimodală devenită criteriu de eficiență socială devine implicit un indice de diagnosticare a competenței profesorului și în același timp un deziderat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
devenită criteriu de eficiență socială devine implicit un indice de diagnosticare a competenței profesorului și în același timp un deziderat al perfecționării cadrului didactic, cu atât mai mult cu cât în prezent se cunosc forme de antrenare dirijată a conduitei empatice și evaluative”. II.6. Profilul cadrului didactic din perspectiva competențelor Din perspectiva competențelor pe care trebuie să le posede profesorul din învățământul preuniversitar pentru asigurarea calității educației oferim o reprezentare grafică a acesteia. Cadrul didactic trebuie să posede competențe psiho-pedagogice
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pentru a obține participarea activă a acestora în timpul orelor Acest lucru necesită crearea unui climat favorabil învățării, o atmosferă relaxantă fără tensiuni, altercații și animozități care pot afecta toate activitățile desfășurate împreună. E necesar ca profesorul să fie o persoană empatică pentru a putea înțelege elevii, dificultățile pe care le întâmpină în activitatea de învățare. Activitatea didactică implică această competență psihorelațională absolut necesară, competență de comunicare realizată printr-un schimb informațional care va conduce la atingerea obiectivelor ambelor părți implicate în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]