5,930 matches
-
ipoteze, prin testarea empirică a acestora Și pe baza datelor observate, explică faptele Și evenimentele Și asigură identificarea comportamentelor previzibile. Validarea rezultatelor unui demers Științific, concretizate în teorii, principii, norme, nu mai ține de acceptarea comunităților Științifice, ci de observarea empirică. Plecând de la critica pozitivismului, care este acuzat că postulează convingerea că faptele sunt baza cunoașterii, s-a conturat Și dezvoltat ideea că în social sunt nenumărate fenomenele care implică omul, acestea fiind câteodată insesizabile. Astfel, este propusă cercetarea contabilă constructivă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
creativitate Apariția adeseori bruscă a unei idei creatoare, a unei soluții la o problemă, a favorizat ideea eronată că în actul de creație munca nu are un rol important, ci numai inspirația, intuiția sau alte procese misterioase ori neexplicate. Psihologia empirică folosea drept concepte instrumentate pe acelea de dotație, aptitudine, talent și geniu. A.F.Osburn, cunoscut cercetător în domeniul creativității, arăta că "până nu demult se credea că o persoană este fie creatoare, fie neacreatoare și că, în această privință
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucție 90 6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei 91 6.3. Concluzii 93 7. Aplicația 2. Câștigurile brute ale investiției în educație în România 93 Rezumat 95 Capitolul V. Educație și creștere economică 97 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate 97 2. Rentabilitatea socială a investiției în educație: rezultatele pesimiste 99 3. Creștere economică și politică educațională 101 3.1. Exemplul sud-american 102 3.2. Exemplul țărilor asiatice 102 4. Câteva concluzii privind
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Introducerea în teoria acreditărilor are un statut aparte, mai ales din cauza bizarei obscurități în care este învăluită, în sociologia românească, o paradigmă atât de importantă în sociologia educației și în cea a profesiilor. Dezvoltările teoretice le-am susținut cu evidențe empirice, iar în unele situații chiar cu studii de caz. Majoritatea acestora au folosit date românești sau referitoare la aspecte din țara noastră, intenția mea fiind să ajut cititorul să localizeze experiența școlii românești în dezbaterile contemporane din sfera educațională. Am
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educației?tc "2. Ce fac sociologii educației?" Pentru a delimita obiectul sociologiei educației, o strategie alternativă presupune descrierea, într-o manieră care respectă istoricitatea disciplinei, a principalelor teme ale acesteia, așa cum reies ele din operele consacrate, atât teoretice, cât și empirice. După Bidwell și Friedkin (1988), analiza originilor intelectuale ale sociologiei educației, în scrierile primilor sociologi europeni și americani (Marx, Durkheim, Weber, Mead), definește un program de studiu în care centrală este analiza instituțională. Scopul acestui program este să descopere maniera
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
actorului decident, ci și de evoluțiile puțin predictibile ale pieței muncii și ale pieței educației. Modelul economic descris de Becker nu explică într-o manieră exhaustivă dinamica cererii de educație la un moment dat, dar are printre calități simplitatea, validitatea empirică și negarea prezumției de iraționalitate care este implicită în multe dintre modelele concurente, cum ar fi cel al reproducției formulat de către Bourdieu. Pe de altă parte, modelul propus este operațional și în calculul ratelor de revenire din educație, adică al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele empirice permit investigarea determinării veniturilor atât la nivelul familiei, cât și la cel al persoanei. 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familieitc "6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei" O astfel de modelare a veniturilor poate fi găsită la Dumitru Sandu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mod pozitiv de sporul de educație al persoanelor care alcătuiesc colectivitatea respectivă. Aceasta a fost una dintre premisele fundamentale ale multor studii din anii ’60-’70 ale reprezentanților școlii capitalului uman, care au susținut, folosindu-se de argumente teoretice și empirice, necesitatea investiției în educație pentru creșterea economică. Discut în cele ce urmează acest subiect pentru a concluziona că optimismul inițial referitor la posibilitățile educației a fost înlocuit în perioadele mai recente cu confuzie și, ulterior, cu o mare precauție în ceea ce privește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dinamicii rezultatelor școlare pentru dezvoltarea economică; - efectul politicilor de expansiune a educației asupra rezultatelor economice; - măsurarea unor dimensiuni precum cea a sporului rezultatelor școlare. Voi începe prin a descrie pe scurt ideile celor care au considerat că au găsit argumente empirice pentru teza determinării creșterii economice de către dinamica ascendentă a rezultatelor școlare. 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitatetc "1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economice; - măsurarea unor dimensiuni precum cea a sporului rezultatelor școlare. Voi începe prin a descrie pe scurt ideile celor care au considerat că au găsit argumente empirice pentru teza determinării creșterii economice de către dinamica ascendentă a rezultatelor școlare. 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitatetc "1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu nivelul de instrucție. Problema pe care ne-o punem este dacă investiția în educație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Voi începe prin a descrie pe scurt ideile celor care au considerat că au găsit argumente empirice pentru teza determinării creșterii economice de către dinamica ascendentă a rezultatelor școlare. 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitatetc "1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu nivelul de instrucție. Problema pe care ne-o punem este dacă investiția în educație accentuează creșterea economică. Formulată în alți termeni, problema vizează măsura
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
productivitatea este stimulată de instrucție sau dacă investiția în educație este rentabilă nu numai pentru particulari, ci și pentru societate în ansamblu 1. Expun în continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
credința liberală potrivit căreia expansiunea educației, facilitățile de ordin legal sau material și difuzia credințelor/expectațiilor meritocratice ar fi suficiente pentru democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme au impus problematica stratificării și mobilității sociale ca domeniu de cercetare empirică, și nu doar de reflecții teoretice. 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale" Perioada imediat următoare sfârșitului celui de-al doilea război mondial - cu ansamblul său de fenomene sociale, politice, economice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale unei evoluții spre meritocrație. Prin contrast, studiile mai recente, cele din anii ’90 mai ales, evidențiază o slăbire a influenței nivelului de instrucție asupra destinației sociale și un impact constant al originii sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale asupra destinației, descoperiri care infirmă ipotezele empirice ale tezei meritocrației în expansiune. 3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocraticetc "3.1. Critica rezultatelor testelor la care au fost supuse ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale. Or, așa cum arată cvasitotalitatea studiilor dedicate surselor rezultatelor școlare, durata carierei în sistemul educațional sau performanțele școlare sunt cel mai puternic determinate tocmai de originea socială, de statusul socioeconomic al părinților. Pe de altă parte, chiar dobândirea unei dovezi empirice a creșterii influenței nivelului de instrucție asupra statusului social final al persoanei nu trebuie interpretată exclusiv în termenii utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este mai mică, astfel că numărul celor mobili „pur” este mai mare. Calculăm numărul celor mobili pur și pentru acest tabel: MPT = 43,5 Putem calcula acum indicele lui Yasuda, care este raportul dintre numărul celor mobili pur din tabelul empiric și numărul celor mobili pur din societatea teoretică: Y = MPR/MPT = 28/43,5 = 0,64 Indicele lui Yasuda variază de obicei între 0 și 1, dar sunt situații în care poate lua și valori supraunitare, ceea ce îi afectează oarecum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinării destinației sociale. Jencks constată că inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate neîntrerupt, fiind imposibil controlul lor prin politici sociale sau educaționale. Tezele lui Jencks au fost obiectul unor intense critici metodologice. • Modelele teoretice și empirice care afirmau atingerea unui grad înalt de meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
importanță egală - avere și prestigiu. Pe de altă parte, teoria lui Bowles și Gintis subliniază dimensiunea culturală și ideologică a educației și a selecției școlare ca bază și releu social al reproducției sociale. Cei doi autori americani pornesc de la constatarea empirică potrivit căreia factorii cognitivi, coeficientul de inteligență în speță, nu influențează reușita socială, deși ei par să fie în puternică asociere cu reușita școlară. Ipoteza, formulată în maniera teoriei agendei ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simplă datele referitoare la încrederea în instituții și imaginea educației și voi testa două ipoteze concurente referitoare la sursele încrederii instituționale pentru cazul învățământului. Discutarea rezultatelor va avea în vedere și impactul conduitelor neetice din sistem asupra reprezentării acestuia. Partea empirică va valorifica datele referitoare la reprezentarea sistemului național de educație obținute în cadrul anchetei Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2003. 1. Cum se construiește încrederea în instituții?tc "1. Cum se construiește încrederea în instituții?" Literatura asupra determinanților încrederii instituționale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii despre învățământ?tc "4. Ce cred românii despre învățământ?" Sondajul Barometrului de Opinie Publică din mai 2004 a inclus câțiva itemi referitori la calitatea învățământului românesc. Distribuția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și prin delegitimarea regulilor instituționale determinată de încălcarea lor sistematică. Mai mult, instituțiile în care mica corupție este frecventă își pierd credibilitatea publică, ceea ce face ca tranzacțiile cu mediul ale instituțiilor vizate să fie mai costisitoare. Marea majoritatea a studiilor empirice ale corupției abordează doar varianta sa micro. Din motive evidente, aceasta este mult mai ușor de înregistrat cu mijloacele cercetării convenționale, în timp ce marea corupție este mai degrabă subiect de investigații polițienești complicate și de expuneri epice. Discuția empirică de la finalul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a studiilor empirice ale corupției abordează doar varianta sa micro. Din motive evidente, aceasta este mult mai ușor de înregistrat cu mijloacele cercetării convenționale, în timp ce marea corupție este mai degrabă subiect de investigații polițienești complicate și de expuneri epice. Discuția empirică de la finalul acestui capitol se va referi la mica corupție. Trebuie reținut însă că toate tipurile de corupție sunt extrem de periculoase pentru calitatea democratică a guvernării și pentru alocarea echitabilă a resurselor publice. 3. Teorii despre corupțietc "3. Teorii despre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
influențează investițiile părinților în educația copiilor, așa cum sunt ele formulate în modelele managementului parental sau ale școlii capitalului uman. Sexul. Toate teoriile implică deosebiri între investiția în educație pentru băieți și cele pentru fete, deși concluziile sunt diferite, iar datele empirice intră adeseori în contradicție cu ipotezele. Explicațiile privind diferențele dintre sexe în ceea ce privește cantitatea și calitatea investiției pleacă de la premisa că șansele sociale ale băieților și ale fetelor sunt de obicei diferite, situație care este de obicei însoțită și de norme
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să investească mai mult în educația băieților date fiind ratele de revenire mai mari ale acestora în comparație cu ale fetelor (Becker, 1997). Pe de altă parte, în anumite culturi, cum sunt cele asiatice, preferința pentru băieți este încă foarte accentuată. Datele empirice din țările industrializate tind să contrazică teoria capitalului uman. De exemplu, unul dintre studiile consultate găsește că fetele americane primesc un sprijin mai mare pentru intrarea la facultate decât băieții (Steelman, Powell, 1991). Diferite explicații au fost formulate pentru această
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]