KorAP: Find »[drukola/base=enciclopedic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...170 >

4,229 matches

Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343

of Anthropology: From Local to Global, Rowman & Littefield, Lanham Kerenyi, Charles, 1957, La religion antique, Librairie de l’Université, Geneva Kernbach, Victor, 1994, Universul mitic al românilor, Editura Științifică, București Kernbach, Victor, 1989, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București Kertzer, David, 2002, Ritual, politică și putere, Univers, București Kilani, Mondher, 1990, „Les anthropologues et leur savoir”, În J.-M. Adam, M.-J. Boreal, C. Calame, M. Kilani (coord.), Le discours anthropologique, Klincksieck, Paris Kilani, Mondher, 1992, Introduction à

Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol. I, Minerva, București Taloș, Ion, 1997, Meșterul Manole: contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol. II, Grai și Suflet, București Taloș, Ion, 2001, Gândirea magico-religioasă la români: dicționar, Editura Enciclopedică, București Tambiah, Stanley Jeyaraja, 1990, Magic, Science, Religion and the Scope of Rationality, Cambridge University Press, Cambridge Tartakowski, Danielle, 1998, Le pouvoir est dans la rue: crises politiques et manifestations en France, Aubier, Paris Taussig, Michael, 1997, The Magic of

Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967. VATAMANIUC, Dimitrie, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977. 2. 8. Leș traducteurs de Blaga. Créations littéraires. Autres ouvrages traduits Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997. DE BALZAC, Honoré, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. BEZA, G., Între două lumi/Entre

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : La plupart des déchiffrages (traductions) réunies dans ce recueil a été rédigée, avec des pauses plus brèves ou plus

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172

carte, monografia B.P. Hasdeu (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), după dihotomia tradițională viață-operă. Reprezentând cea dintâi cercetare amplă în domeniu, lucrarea beneficiază de o documentare deosebit de serioasă, iar concluziile la care ajunge autorul după explorarea întinselor și variatelor teritorii pe care enciclopedicul savant le-a străbătut sunt frecvent judicioase. Exegetul analizează detaliat și competent activitatea de istoric, scriitor și filolog a lui Hasdeu, aflând punctele lor comune și constantele revelatorii pentru spiritul hasdean. O atenție aparte a acordat D. vieții și operei

DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

75-77. 9. Ibidem, p. 167. 10. Ibidem, p. 170-178. 11. Ibidem, p. 200-216. 12. Ibidem, p. 221-228. 13. L. Bârzu și Șt. Brezeanu, Originea și continuitatea românilor. Arheologie și tradiție istorică, București, 1991; Istoria Românilor (Tratat), vol. II, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 555-556. 14. M. Macrea, Populația daco-romană în Dacia după retragerea aureliană, în Istoria României, vol. I, București, 1960, p. 615-629; Istoria Românilor, vol. II, p. 559-561. 15. Em. Popescu, Inscripțiile grecești și latine din secolele IVXIII descoperite în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
după spargerea romanității răsăritene și năvălirea slavilor. Acesta era tabloul religios al spațiului românesc în pragul mileniului II, după o evoluție îndelungată, el era pregătit să intre în etapa creștinismului statal. NOTE 1. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 587-589. C. Daicoviciu, Există monumente creștine în Dacia traiană din sec. II-III?, în AISC 2, 1936, p. 119-124; idem, În jurul creștinismului din Dacia, în Studii 1, 1948, p. 122-127; A. Iordănescu, Observații asupra originii creștinismului daco-roman, în Revista

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
op. cit., p. 173-176. 48. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 176-178. 49. N. Zugravu, op. cit., p. 412-417. 50. Ibidem, p. 418-429. 51. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 102. 52. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, București, Editura științifică și enciclopedică, 1980, p. 79-81; Eugen Lozovan, Dacia sacra,.București, Editura Saeculum, 1998, p.11-54. 53. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 102-103. D. Gh. Teodor, Creștinism și păgânism la est de Carpați în a doua jumătate a mileniului I d. Hr., în Pontica

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
păgânism la est de Carpați în a doua jumătate a mileniului I d. Hr., în Pontica, 28-29, 1995-1996, p. 215-226. 54. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 102-103. 55. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 323-328; N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936, p. 89-92. N. Zugravu, Cu privire la jurisdicția asupra creștinilor nord-dunăreni în secolele II-VIII, în Pontica 28-29, 1995-1996, p. 163-181. 56. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, p.597-599; P.P. Panaitescu, op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
din Panonia și distrugerea rămășițelor avare de către bulgari, pe la anul 800.32 NOTE 1. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 77-78. 2. Ibidem, p. 79-81. 3. Istoria Românilor (Tratat), vol. II, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 600-601; V. G. Kotigorosko, Ținuturile Tisei superioare în secolele III î. e. n.-IV e. n., București, 1995. 4. Istoria Românilor, vol. II, p. 602-603; D. Protase, Autohtonii în Dacia. II. Dacia postromană până la slavi, Cluj, 2000, p. 99-103. 5. Istoria

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
a avut urmări asupra bisericii românești, în care a continuat să se slujească în limba slavonă.29 NOTE 1. Vezi Șt. Olteanu, Societatea carpato-danubiano-pontică în secolele IV-XI. Structuri demo-economice și social-politice, București, 1997; Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 39. 2. Istoria Românilor, vol. III, op. cit., p. 42. 3. Ibidem; G. Coman, Cercetări arheologice cu privire la secolele V-XI în sudul Moldovei, în AM 6, 1969, p. 277-315; M. Comșa, Cercetările de la Slon și importanța lor pentru studiul

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
limba în care se scriau pisaniile, inscripțiile, manuscrisele.32 NOTE 1. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II. București, 1936, p. 38. 2. Maria Comșa, Slavii, în Istoria României, I, București, 1960, p. 728-755; Istoria Românilor (tratat), vol. II, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 725-726. 3. Maria Comșa, Unele considerații privind situația de la Dunărea de Jos în secolele VI-VII, în Apulum 12, 1974, p. 300-318; Istoria Românilor, vol. II, p. 727-728. 4. Istoria Românilor, vol II, p. 729-730. 5. Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
al X-lea: Biharea (jud. Bihor), Vărșand, Siclău, Mișca (jud. Arad), Cenad (jud. Timiș), Cluj, Lopedea Nouă, Stremț (jud. Alba), Deva (jud. Hunedoara) ș.a.27 NOTE 1. A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura științifică și enciclopedică, 1985, p. 309-310. 2. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, Bucureștiu, 1936, p. 297-299. 3. Ibidem, p. 300-301. 4. Ibidem, p. 301-302. 5. Ibidem, p. 303-305. 6. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
11. Ibidem, p. 192. 12. Ibidem, p. 193. 13. C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura Bicall, 2007, p. 22; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 193-195. 14. A. D. Xenopol, op. cit., p. 310-311; Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 25-26. 15. Istoria Românilor, vol. III, p. 32. 16. Ibidem, p. 32-33. 17. Ibidem, p. 34-35. 18. Ibidem, p. 35. 19. Ibidem. 20. Ibidem, p. 250. 21. Ibidem, p. 251-252. 22. Ibidem, p. 252; C. C. Giurescu, op. cit., p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
a persistat. Ei au mai avut și alte nume date de străini, vlahi, blahi, volohi, dar aceste denumiri traduc numele vechi popular: români.65 NOTE 1. Gh. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, Editura Știițifică și Enciclopedică, 1988, p. 64-65. 2. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936, p. 108. 3. Ibidem, p. 106-109. 4. Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 30, la Gh. Brătianu, O enigmă... 5. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Studiu introductiv, p. 30, la Gh. Brătianu, O enigmă... 5. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 107-108. 6. Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 31-33. 7. N. Stoicescu, Continuitatea românilor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980, p. 48-50. 8. Gh. Brătianu, op. cit., p. 48-50. 9. Ibidem, p. 158-159. 10. Ibidem, p.159-161. 11. Ibidem, p. 161-162. 12. L. Musset, Les invasions. Les vagues germaniques, Paris, 1969, p. 202-203, apud Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 39

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Ibidem, p.159-161. 11. Ibidem, p. 161-162. 12. L. Musset, Les invasions. Les vagues germaniques, Paris, 1969, p. 202-203, apud Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 39. 13. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 231 și urm.. 14. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, București, Editura Stiințifică și Enciclopedică, 1988, p. 232-240; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura All, 2007, p. 152-156; Gh. Brătianu, op. cit., p. 67-69. 15. N. Iorga

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 202-203, apud Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 39. 13. A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 231 și urm.. 14. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, București, Editura Stiințifică și Enciclopedică, 1988, p. 232-240; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, București, Editura All, 2007, p. 152-156; Gh. Brătianu, op. cit., p. 67-69. 15. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. I2, op. cit., p. 241-244 și urm. 16. A. D. Xenopol, op. cit., p. 234-235 și urm

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
București, 1966 și Em. Popescu, Inscripțiile grecești și latine din sec. IV-XIII din România, București, 1976. 35. Gh. Ștefan, op. cit., p. 48-52; C. C. Giurescu, Formarea poporului român, op. cit., p. 122-128. 36. I. I. Russu, Etnogeneza românilor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 218-219. 37. Ibidem, p. 221-222. 38. C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, op. cit., p. 217-219. 39. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, op. cit., p. 110-112. 40. Ibidem, p. 112-116. 41. Ibidem, p. 116-119. 42. I. I. Russu, op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Brătianu, op. cit., p. 94-96; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 133-139. 53. I. I. Russu, op. cit., p. 129-131. 54. Ibidem, p. 132-133. 55. Ibidem, p. 141-144. 56. Ibidem, p. 149-151. 57. Ibidem, p. 152-155. 58. Istoria Românilor, vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 109-112. 59. Ibidem, p. 113-120. 60. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, op. cit., p. 120-146; C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, p. 156-158. 61. N. Iorga, op. cit., p. 276-279; C. C. Giurescu, op. cit., p. 205-208; A. D. Xenopol, op. cit., p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
preoți, călugări și ierarhi, ceea ce denotă existența unei biserici organizate în aceste teritorii.36 NOTE 1. Șt. Pascu, Demografia istorică, în "Populație și societate. Studii de demografie istorică", I, Cluj, 1972, p. 11-74; Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 143-145. 2. M. Comșa, Cultura materială veche românească. Așezările din secolele VIII-X de la Bucov (Ploiești), București, 1978; M. Constantiniu, P. I. Panait, Cercetarea feudalismului timpuriu pe teritoriul orașului București, în "Materiale de istorie și muzeografie", 3, București, 1965

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de a fi readuși acolo nu au fost ascultate.51 NOTE 1. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura Academiei, 1982, p. 55-56. 2. Ibidem, p. 57-63. 3. Ibidem, p. 63-68. 4. Istoria Românilor (tratat), vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2001, p. 271-273. 5. Ibidem, p. 273-274. 6. Ibidem, p. 275. 7. Ibidem, p. 275-276. 8. Ibidem, p. 276-277. 9. Ibidem, p. 277-281. 10. Ibidem, p. 282-287. 11. Ibidem, p. 221-228. 12. Șt. Olteanu, Cercetări cu privire la geneza orașului medieval din

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și unguri în secolele IX-XIV, Cluj, 1996; R. Popa, Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970; Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. 39. Ș. Papacostea, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura enciclopedică, 1993, p. 144-149; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 232-234. 40. Istoria Românilor, vol. III, p. 397-398; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 237-238. 41. Istoria Românilor, vol. III, p. 398-404; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 238-242. 42. Istoria Românilor, vol. III

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]