9,846 matches
-
1978. Vezi și GÎNDIRE-DIRECTĂ LIBERĂ. vorbire indirectă [indirect speech]. DISCURS INDIRECT, în special acela prin care se reprezintă enunțurile (și nu gîndurile) unui personaj. ¶Chatman 1978. vorbire-indirectă liberă [free indirect speech]. DISCURS-INDIRECT LIBER, în special acela prin care se prezintă enunțurile (și nu gîndurile). ¶Chatman 1978. Vezi și GÎNDIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. vorbire narativizată [narratized speech]. DISCURS NARATIVIZAT, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile sale). ¶Genette 1980, 1983. vorbire nemediată [immediate speech]. Vezi DISCURS NEMEDIAT. ¶Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj. ¶Chatman 1978. vorbire-indirectă liberă [free indirect speech]. DISCURS-INDIRECT LIBER, în special acela prin care se prezintă enunțurile (și nu gîndurile). ¶Chatman 1978. Vezi și GÎNDIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. vorbire narativizată [narratized speech]. DISCURS NARATIVIZAT, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile sale). ¶Genette 1980, 1983. vorbire nemediată [immediate speech]. Vezi DISCURS NEMEDIAT. ¶Genette 1980. vorbire reprodusă [reported speech]. DISCURSUL REPRODUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile (și nu gîndurile) unul personaj. ¶Genette 1980, 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATIVIZAT, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile sale). ¶Genette 1980, 1983. vorbire nemediată [immediate speech]. Vezi DISCURS NEMEDIAT. ¶Genette 1980. vorbire reprodusă [reported speech]. DISCURSUL REPRODUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile (și nu gîndurile) unul personaj. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIALOG, VORBIRE DIRECTĂ. vorbire și gîndire reprezentate [represented speech and thought]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Banfield 1982. vorbire transpusă [transposed speech]. DISCURS TRANSPUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
enunțurile (și nu gîndurile) unul personaj. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIALOG, VORBIRE DIRECTĂ. vorbire și gîndire reprezentate [represented speech and thought]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Banfield 1982. vorbire transpusă [transposed speech]. DISCURS TRANSPUS, în special acela prin care sînt reprezentate enunțurile unui personaj (și nu gîndurile). ¶Genette 1980, 1983. Vezi și VORBIRE INDIRECTĂ. Bibliografie Adam, Jean-Michel. 1984. Le Récit. Paris: Presses Universitaires de France. . 1985. Le Texte narratif. Paris: Fernand Nathan. [Adam, Revaz. 1999. Analiza povestirii. Trad. Sorin Pârvu. Iași: Institutul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
XVI, nr. 2/1963, pp. 281-305. II. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN RELAȚIILE POLITICE INTERNAȚIONALE II.1. OPȚIUNI TEORETICE ȘI METODOLOGICE II.1.1. DESPRE STUDIUL ISTORIEI RELAȚIILOR POLITICE INTERNAȚIONALE ALE ROMÂNIEI Titlul articolului de față trimite la o temă uzată prin enunț și mai puțin prin studiu sistematic, încât socotim utilă orice incursiune în profunzimea ei. În consecință, nu ne propunem un bilanț, ci o încercare de a oferi un plus, fie și modest, de limpezire a apelor în care plutesc destul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tratează o temă impusă de profesor sau aleasă de elev. Tema poate fi concepută sub forma unei întrebări la care trebuie să se formuleze un răspuns amplu sau a unui titlu concis. Pentru ușurarea și clarificarea muncii elevului se preferă enunțurile care pot fi transformate în interogații. Dacă, spre exempu, se cere realizarea unui referat cu titlul Rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină elevul va putea să-și contruiască răspunsul tranformâd tema în întrebare: Care a fost rolul lui Mihai
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
se cere realizarea unui referat cu titlul Rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină elevul va putea să-și contruiască răspunsul tranformâd tema în întrebare: Care a fost rolul lui Mihai Viteazul în Liga creștină? Sunt situații în care transformarea enunțului în întrebare nu este posibilă datorită vastității temei. În acest caz, trebuie să se formuleze mai multe întrebări pe baza cărora să se structureze răspunsul. Pregătirea unui referat presupune: * Realizarea planului lucrării; * Selectarea, strângerea și sistematizarea informațiilor; * Formularea răspunsurilor ample
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
lucrul în echipă. 3.3.4. Interviul grupului creativ Transpunând problema în formă ipotetică, metoda interviului grupului creativ, propusă de J.P.Sol, urmărește să stimuleze imaginația elevilor. Procedura de aplicare are coordonate simple și constă în: 1. Formularea problemei - notarea enunțului pe tablă; 2. Identificarea unităților semantice problematice; 3. Formarea grupului fanteziștilor din elevi care cunosc puțin problema și dispun de libertate în raport cu ea; 4. Constituirea grupului anchetatorilor din elevi care cunosc detaliile problemei; 5. Se traduce fiecare unitate semantică în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
face ținându-se seama de aportul fiecăruia la conceperea concluziilor finale. Pentru a ușura sarcina profesorului și pentru a implica elevii în actul evaluativ se poate distribui un chestionar de bilanț al rolurilor în cadrul echipelor. Chestionarul cuprinde un set de enunțuri adaptate specificului sarcinii de rezolvat. Folosind o scală de la unu la zece, elevii acordă puncte pentru propria activitate răspunzând, în acest mod, enunțurilor formulate: 1. Sunt creativ; 2. Exprim idei la care nu s-a gândit nimeni; 3. Formulez răspunsuri
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
evaluativ se poate distribui un chestionar de bilanț al rolurilor în cadrul echipelor. Chestionarul cuprinde un set de enunțuri adaptate specificului sarcinii de rezolvat. Folosind o scală de la unu la zece, elevii acordă puncte pentru propria activitate răspunzând, în acest mod, enunțurilor formulate: 1. Sunt creativ; 2. Exprim idei la care nu s-a gândit nimeni; 3. Formulez răspunsuri neconvenționale care se plasează împotriva tradiției; 4. Încerc deliberat să influențez ceilalți membri ai echipei să vadă lucrurile în modul în care le
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de șapou (fr. chapeau), un text plasat între titlu și articolul propriuzis. Șapoul are funcționalitate dublă, informativă și incitativă, oferă detalii despre articol și îndeamnă la lecturarea lui. Paragraful, ca unitate de bază care asigură coerența textului, trebuie să conțină enunțul factual esențial. Într-un text de factură jurnalistică cele mai importante paragrafe sunt cel ințial și cel final. Paragraful inițial numit lead poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur (joc de cuvinte); * sfaturi; * balansul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cu abilități speciale și talent literar. Modalități de evaluare Evaluarea unui text scris în manieră jurnalistică se face în funcție de următoarele criterii: * temă corect decupată și exprimată; * scopul clar precizat; * public bine țintit; * material corect selecționat; * ton adecvat cititorilor; * textul cu enunțuri clare, concise, variate; * cuvinte și expresii corect folosite. 3.5.6. Metoda pălăriilor gânditoare Metoda Six thinking hats sau Metoda pălăriilor gânditoare permite gândirea laterală, termen aparținând dr. Edward de Bono; are la bază proverbul englez “Gândește în conformitate cu pălăria pe
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
regulile clasice ale comparativismului, este sistematic elaborată, atât pe ansamblul ei (capitole), cât și pe părțile ei (subcapitole, paragrafe); expresia este conceptualizată la nivelul necesar și este simplă, clară, transparentă; plăcerea lecturii textului provine și din precizia termenilor, respectiv claritatea enunțurilor. Tudor CĂTINEANU Argument Intenția acestui studiu este de a identifica zona de interferență dintre morală și drept, o zonă ce dă naștere unui spațiu eterogen, susceptibil de a fi interogat, astăzi, dintr-o perspectivă interdisciplinară. Ceea ce ar trebui, poate, lămurit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
creaturi înzestrate cu rațiune și voință liberă și astfel, spre deosebire de obiecte și animale, pot descoperi și nesocoti prescripțiile divine 210. Una din dificultățile înțelegerii teleologice a naturii constă, potrivit lui Hart, în faptul că ea minimalizează exact la fel deosebirile dintre enunțurile a ceea ce se întâmplă în mod regulat și enunțurile a ceea ce trebuie să se întâmple, pe de o parte, și deosebirea dintre ființele umane având scopuri proprii, pe care încearcă în mod conștient să le realizeze, și alte ființe sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spre deosebire de obiecte și animale, pot descoperi și nesocoti prescripțiile divine 210. Una din dificultățile înțelegerii teleologice a naturii constă, potrivit lui Hart, în faptul că ea minimalizează exact la fel deosebirile dintre enunțurile a ceea ce se întâmplă în mod regulat și enunțurile a ceea ce trebuie să se întâmple, pe de o parte, și deosebirea dintre ființele umane având scopuri proprii, pe care încearcă în mod conștient să le realizeze, și alte ființe sau lucruri neînsuflețite, pe de altă parte 211. Potrivit lui Kelsen
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și rău. "A descoperi natura normelor morale nu înseamnă a descoperi în ele o anumită trăsătură unică", afirmă Wright, "ci a dezvălui relațiile complexe pe care le au cu un număr de alte lucruri"10. Normele morale sunt propoziții sau enunțuri prescriptive, prin care se indică ce trebuie să facă sau să nu facă, respectiv cum trebuie să fie sau să nu fie subiectul conștient în situații repetabile, pentru ca manifestarea sau felul lui de a fi să fie apreciate ca bune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie de este, a dus la înțelegerea moralei ca o lume absolută, pură, posibilă și nu reală, viitoare și nu actuală, fără aderență la lumea reală, însă analiza normelor infirmă acest lucru, pentru că, dacă ne referim la ele nu ca enunțuri abstracte, ci în contextul lor real de funcționare și de referință, vedem cum își dezvăluie implicațiile lor referențiale, legătura lor cu realitatea. La argumentul că norma vizează ce trebuie să fie, nu ce este, se poate răspunde pe cale abstract filosofică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
parte, așadar ce ți se cuvine, la ce-ți șade bine, ce ți se potrivește, ce-ți revine dinăuntrul tău, pân la ce-ți e dat să faci, adică ce trebuie, ce nu poți să faci"67. Distincția fundamentală dintre enunțurile de tip a fi și cele de tip a trebui este privită, în primul rând, ca o problemă de logică. Între este și trebuie sunt posibile mai multe relații, respectiv corelații, ce pot fi reduse, așa cum demonstrează Tudor Cătineanu 68
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
relație are o funcție critică, de desființare, de eliminare a acestei realități. (II) " Nu este, deci trebuie să fie", relație ce sugerează absența unei realități, a cărei existență este dezirabilă. (III) " Nu este și nu trebuie să fie", considerat un "enunț preventiv", ce urmărește "conflictul alternativelor deontologice". (IV) "Este și trebuie să fie", relația cel mai puțin explorată, care soluționează o antinomie. Această ultimă relație ne spune că într-o anume realitate trebuie și este coincid, o valoare care a trebuit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
altă parte, intenția comunicativă, maniera de reprezentare a acesteia în plan argumentativ 33, raportarea la contextul referențial și relațional, la situația de comunicare, în general etc. Trimiteri bibliografice Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan Al. Rosetti", Gramatica limbii române. II. Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005 Albulescu, Ion; Albulescu, Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sunt incluse în limbajul socializat prin prisma faptului că se așteaptă răspuns la aceste întrebări formulate de copil; răspunsuri apar doar ca urmare a unor întrebări formulate clar, direct sau a unor ordine, nu și în cadrul dialogurilor, ca replică la enunțuri care nu sunt formulate interogativ 59. Dintr-o altă perspectivă a analizei (complementară celei dintâi), în condițiile în care valorificarea limbajului generează, alături de gândire, și influențarea acțiunii, se consideră că există trei ,,stadii de dezvoltare la nivelul abilității copiilor de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reprezentarea grafică a unor propoziții, a cuvintelor unei propoziții, a silabelor unui cuvânt, a sunetelor unei/unor silabe etc.; valorificarea semnelor de punctuație (și/sau a figurinelor cu diferite mimici: :), :( etc.) corespunzătoare intonației propoziției enunțiative, interogative, respectiv exclamative; construirea de enunțuri pornind de la elemente date; scrierea anumitor semne grafice, litere, cifre etc.; realizarea acordului adjectiv substantiv determinat, predicat subiect; dezvoltarea/simplificarea unei propoziții; trecerea de la afirmativ la negativ și invers; folosirea corectă a formelor pronominale propriu-zise și de politețe, în conformitate cu particularitățile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural) etc.; exerciții complexe concretizate într-o succesiune de operații/acțiuni; de exemplu, de asociere a unui cuvânt cu imaginea corespunzătoare și de alcătuire a unui enunț pe baza imaginii; de despărțire a unui cuvânt în silabe, de precizare a numărului de silabe și de exemplificare a unui alt cuvânt având același număr de silabe; de pronunțare a unui sunet și de exemplificare de cuvinte care conțin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
diferite (într-un alt loc, în alt moment etc.); de punere în corespondență a unui jeton cu imaginea unui obiect și a unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural), de alcătuire de enunțuri cu cele două forme substantivale etc. ( Prin raportare la funcționalitatea exercițiilor, sunt diferențiate: exerciții introductive de asociere a unui cuvânt dintr-o serie de omonime cu imaginea de pe un jeton (de exemplu, toc de pantof); exerciții de bază de exemplificare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exerciții de consolidare de selectare a altor jetoane ale căror imagini sunt denumite prin același cuvânt (toc de ochelari, toc de scris, toc de ușă, acțiunea de a toca, zgomotul produs de ciocănitoare); exerciții operatorii de plasare a omonimelor în enunțuri; exerciții structurale de completare a unei hărți a cuvântului toc (harta poate fi gândită ca un ansamblu de cadre reprezentative pentru situațiile în care este actualizată fiecare valoare a omonimelor avute în vedere) sau a unor versuri, ghicitori etc. din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]