2,401 matches
-
enunțării. Ea desemnează atitudinea subiectului vorbitor cu privire la propriul său enunț, atitudine care lasă urme de variate tipuri: morfematice, prozodice, nonverbale etc. În legătură cu modalizarea există o concepție largă și una restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării care le integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării care le integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P. Charaudeau, de exemplu, modalizarea nu este decît o parte a fenomenului enunțării, dar ea constituie pivotul în măsură să expliciteze poziția subiectului vorbitor în raport cu interlocutorul său, cu el însuși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării care le integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P. Charaudeau, de exemplu, modalizarea nu este decît o parte a fenomenului enunțării, dar ea constituie pivotul în măsură să expliciteze poziția subiectului vorbitor în raport cu interlocutorul său, cu el însuși și cu enunțarea sa. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P. Charaudeau, de exemplu, modalizarea nu este decît o parte a fenomenului enunțării, dar ea constituie pivotul în măsură să expliciteze poziția subiectului vorbitor în raport cu interlocutorul său, cu el însuși și cu enunțarea sa. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, modalizarea și termenii înrudiți semantic au o importanță centrală, căci analiza discursului, prin definiție, este centrată pe enunțuri prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z e i d i s c u r s u l u i nu poate fi limitată numai la relevarea mărcilor lingvistice, ci acestea trebuie puse în relație cu procesele de structurare integrală a discursului: tipuri de discurs, scena enunțării, interdiscurs etc. Cu alte cuvinte, studiul mărcilor lingvistice ale modalizării trebuie pus în relație cu factorii extralingvistici care modelează situația de comunicare specifică a discursului în atenție. V. modalitate, modalizator. DUCROT - SCHAEFFER 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT MODALIZATOR. Se numește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe locutor, printr-un cadru unic de referință, prin absența elementelor metalingvistice și prin prezența (frecventă) a exclamațiilor. În cazul monologului, locutorul gîndește cu voce tare, producînd un mesaj al cărui destinatar este el însuși, printr-o dedublare a subiectului enunțării. O astfel de dedublare poate conduce uneori la folosirea pronumelor de persoana întîi și a doua sau la alte procedee de realizare, precum la începutul părții a III-a din Amintirile lui Ion Creangă, unde ia aspectul unui discurs dialogic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în ascendență timpul implicat în proces. În acest mod, povestirea funcționează prin confirmarea articulării ascendente a ordinii proceselor, prin reprezentarea derulării interne ascendente a timpului implicat de fiecare dintre ele, adică prin confirmarea ascendenței interfrastice de către ascendența verbală intrafrastică. V. enunțare, secvențialitate, text, textualitate, tipologie textuală. BENVENISTE 1966; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN NEGAȚIE. În mod obișnuit, prin negație se înțelege faptul de a contesta existența, necesitatea sau obligativitatea unui lucru sau unui fenomen, manifestată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
său trăgîndu-și seva din chiar această poziție incertă și neputîndu-se legitima decît prin raportarea la el însuși: "enunțînd, locutorul se străduiește să-și depășească imposibila apartenență, însă această imposibilă apartenență, necesară pentru a putea enunța astfel, este asigurată de însăși enunțarea." (D. Maingueneau). Paratopia este deci o localizare parazitară, în permanență negociată între "un loc și un non-loc", care subzistă prin însăși imposibilitatea stabilizării. Cîteva exemple de paratopie: filozofia antică a cunoscut piața publică, Academia, Porticul, Liceul. În literatură, Antichitatea grecească
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
există pronume decît pentru persoanele întîi și a doua, adică numai pentru persoanele propriu-zise, situație care a atras desigur atenția acestui lingvist. Se pune, de aceea, problema opoziției dintre persoană și nonpersoană, ca aspect al subiectivității în limbă și în enunțare. Potrivit lui E. Benveniste, numai persoanele gramaticale angajate în conversație (adică persoana întîi, redată prin eu, noi, și persoana a doua, redată prin tu, voi) actualizează într-adevăr marca de persoană, căci indică prezența subiecților în realizarea mesajului lingvistic. Mărcile de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în conversație (adică persoana întîi, redată prin eu, noi, și persoana a doua, redată prin tu, voi) actualizează într-adevăr marca de persoană, căci indică prezența subiecților în realizarea mesajului lingvistic. Mărcile de la aceste persoane corespund, în fiecare situație a enunțării, unui subiect specific, în vreme ce poziția elementului el poate corespunde unei infinități de subiecte. Prin urmare, analiza categoriei persoanei pune în evidență limitele opoziției structură/enunțare, întrucît cele trei persoane se disting prin două sisteme de opoziții. Mai întîi, există opoziția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența subiecților în realizarea mesajului lingvistic. Mărcile de la aceste persoane corespund, în fiecare situație a enunțării, unui subiect specific, în vreme ce poziția elementului el poate corespunde unei infinități de subiecte. Prin urmare, analiza categoriei persoanei pune în evidență limitele opoziției structură/enunțare, întrucît cele trei persoane se disting prin două sisteme de opoziții. Mai întîi, există opoziția (sau corelația) persoană/ nonpersoană, în care persoana întîi și a doua se opun persoanei a treia, absente din situația de comunicare. Cea de-a doua
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
model ca non-persoana (copac / copaci; el /ei). După E. Benveniste, noi și voi constituie plurale veritabile, persoane amplificate. Opoziția persoană/non-persoană poate crea o tipologie chiar în cazul subiectului, care conduce la dialogism, potrivit teoriei lui Sigmund Freud. V. dialogism, enunțare, proxemică, subiectivitate. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. RN PERSONAJ. În lucrările sale consacrate naratologiei (apărute în 1972 și 1983), G. Genette ajunge la concluzia că această
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care le permit intervenții pertinente cu referire la subiect. Actul de vorbire este motivat în acest fel de intenția de comunicare. V. act de vorbire. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DM PLAN (al enunțării). În teoria enunțării și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și temporal propriu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intervenții pertinente cu referire la subiect. Actul de vorbire este motivat în acest fel de intenția de comunicare. V. act de vorbire. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DM PLAN (al enunțării). În teoria enunțării și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și temporal propriu, ale cărui coordonate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DM PLAN (al enunțării). În teoria enunțării și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și temporal propriu, ale cărui coordonate rezultă din relația care se stabilește între enunț și enunțare. Din perspectiva planului enunțării, distincția cea mai cunoscută este cea introdusă de E. Benveniste între discurs și povestire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
d i s c u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și temporal propriu, ale cărui coordonate rezultă din relația care se stabilește între enunț și enunțare. Din perspectiva planului enunțării, distincția cea mai cunoscută este cea introdusă de E. Benveniste între discurs și povestire: dacă în planul discursului un subiect se enunță ca vorbitor și își organizează textul în interiorul categoriei persoanei (legată de opoziția lui Benveniste
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și temporal propriu, ale cărui coordonate rezultă din relația care se stabilește între enunț și enunțare. Din perspectiva planului enunțării, distincția cea mai cunoscută este cea introdusă de E. Benveniste între discurs și povestire: dacă în planul discursului un subiect se enunță ca vorbitor și își organizează textul în interiorul categoriei persoanei (legată de opoziția lui Benveniste persoană/non-persoană, pe baza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs", una dintre accepțiunile actuale ale conceptului fiind orice producție verbală, dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a textelor în funcție de nivelul de enunțare, în cinci mari clase: 1) textele raportate la situația de enunțare, 2) textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a textelor în funcție de nivelul de enunțare, în cinci mari clase: 1) textele raportate la situația de enunțare, 2) textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D. Maingueneau, este pertinentă dihotomia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clase: 1) textele raportate la situația de enunțare, 2) textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D. Maingueneau, este pertinentă dihotomia plan ambreiat (în relație directă cu situația de enunțare; vor intra aici majoritatea enunțurilor produse în cadrul comunicării) și plan non-ambreiat (desprins de situația de enunțare, în care se construiește un univers aparent autonom
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D. Maingueneau, este pertinentă dihotomia plan ambreiat (în relație directă cu situația de enunțare; vor intra aici majoritatea enunțurilor produse în cadrul comunicării) și plan non-ambreiat (desprins de situația de enunțare, în care se construiește un univers aparent autonom; vor intra aici nu numai textele strict narative, ci și textele din care lipsesc deicticele, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D. Maingueneau, este pertinentă dihotomia plan ambreiat (în relație directă cu situația de enunțare; vor intra aici majoritatea enunțurilor produse în cadrul comunicării) și plan non-ambreiat (desprins de situația de enunțare, în care se construiește un univers aparent autonom; vor intra aici nu numai textele strict narative, ci și textele din care lipsesc deicticele, dar care nu sînt narative, de exemplu: textele științifice, proverbele, definițiile de dicționar etc.). Plan (al textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în miniatură și în tipul subordonat (astfel, dacă într-o nuvelă tipul dominant este cel al narațiunii, diversele forme ale discursului raportat ca tipuri de interacțiune vor fi forme minore, dar ele pot conține în filigran secțiuni narative distincte). V. enunțare, segmentare, text. BENVENISTE 1966; KRISTEVA 1975; BRONCKART 1996; ADAM 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB PLURILINGVISM v. MULTILINGVISM. POLEMICĂ. Fiind o discuție în contradictoriu, polemica este în mod necesar unul dintre principiile pe care se construiește discursul narativ, chiar și atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
țintă și pune în serviciul acestui obiectiv dominant tot arsenalul procedeelor retorice și argumentative. P. Charaudeau propune rezervarea însușirii de polemic (în construcții precum strategie polemică, atitudine discursivă polemică, raporturi polemice etc.) pentru cazul în care locutorul implică interlocutorul în enunțarea sa, utilizînd argumentele ce-l vizează chiar pe el, nu numai ca persoană, ci ca subiect apărînd o poziție, angajat la aceasta și astfel responsabil de ceea ce este contestat de locutor. P. Charaudeau distinge, de aceea, simplul schimb de argumente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care este schimbul de argumente punînd ceva în litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]