1,134 matches
-
pe de-ascuns de bunica. Îmi făcea semn cu degetul peste gură: „Șșt!” Niciodată nu l-am spus bunicii, era secretul nostru. Îmi pare rău, da’ n-am putut „vedea” niciodată: „clasa muncitoare”, „țărănimea”. Conceptele mi se tulburau de reprezentări. Epistemologii ar zice că psihologizam realitatea. Je m’en fiche et je m’en contre fiche. Când se discuta problema morții în perspectivă existențialistă (ființo-neantistă), eu vedeam trupurile bunicilor, capacul sicrielor, mai târziu am asistat trei oameni să moară și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din jur prin ideile acelor domni, Adrian se întreba cum s-ar putea formaliza aceleași idei. Caz paradigmatic pentru diferențele dintre noi doi. Și un punct de similaritate: apetit mai scăzut pentru metafizică. Eram mai atașați de filosofia limbajului via epistemologiile pe care le învățam atât de contemporan. În toamnă, la examen țineam ochii în pământ, tot de rușine. Nu eram așa de bună cum credea ea. M-am apropiat de catedră și am tras un bilet. Ea m-a prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Se vede că această atitudine s-a mai moderat în anii următori. Referirile pe care le face la Schopenhauer în articole și cursuri universitare nu trădează nimic din intensa simpatie de la 1914, iar la seminar (1921-1922) va discuta doar critica epistemologiei kantiene din Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde. Totuși această dragoste filozofică de tinerețe arată că sursa asemănărilor - atât de generale, de altfel - care s-au găsit între Bergson și Nae Ionescu se cuvine căutată mai degrabă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a se înfățișa ca o teorie generală a cunoașterii și, astfel, a subiectivității transcendentale ca atare și în structurile sale cele mai profunde, ea se pomenește redusă la o reflecție asupra cunoașterii științifice prezentate ca singura valabilă: ea a devenit epistemologie, sau, mai bine spus, dat fiind că știința care se face constituie reflecția autentică a științei asupra ei înseși, o simplă istorie a științelor. La CNRS (Centrul Național al Cercetării Științifice), filozofia este inclusă în a patruzeci și cincea și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fiind că știința care se face constituie reflecția autentică a științei asupra ei înseși, o simplă istorie a științelor. La CNRS (Centrul Național al Cercetării Științifice), filozofia este inclusă în a patruzeci și cincea și ultima secțiune, sub titlul "Filozofie, epistemologie, istoria științelor" secțiune pe care se pune mereu problema a o desființa pur și simplu. În cel mai fericit caz, o cunoaștere a posteriori referitoare la dezvoltarea unui tip particular de cunoaștere în lumea modernă, iată ce s-a substituit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
premisă era trăit de noi toți ca o suficientă concluzie ; ceea ce constituia un început corect de reflecție era trăit de noi ca reflecția însăși : important devenea doar faptul că „le-am zis-o !”... Și am lăsat cu toții ochii în pămînt. Epistemologia vinovată „Nici unul dintre actori nu se gîndea că ceea ce facem este în vreun fel o sfidare a guvernului. Pur și simplu, ne făceam treaba, așa cum fuseserăm puși să o facem.” Este declarația-amintire a unui actor bulgar despre Improvizația, o piesă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În prima bancă stătea nădușit, cu capul în pumn Mircea Ponta, epistemologul român cel mai în vogă la data respectivă. Chipul lui exprima indiferență și sastiseală academică. Mi-am adus aminte că asistasem și eu cândva la un curs de epistemologie de-al lui. Ponta, în sacou vișiniu, studiindu-și manichiura cu mare concentrare, spunea că e posibil să existe și revelații mistice, dar că el unul nu fusese vizitat de niciuna. Capul lui rotund, cu fălci masive, sugera exact contrariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a reg�ndi politică plec�nd de la cunoa?tere. Eforturile lor de a cultiva metodele riguroase ?i de a �ntre?ine un scepticism critic fă?? de ideile ?i de valorile cel mai bine stabilite se clarific? prin lucr?rile de epistemologie ?i filosofia ?tiin?elor (Destutt de Tracy), de medicin? (Cabanis), studiul Orientului (Volney) sau al istoriei (Daunou, organizatorul Arhivelor Fran?ei la �nceputul secolului al XIX-lea). �n ochii multora, ei s�nt adev?ra?îi fondatori ai ?tiin?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
plan social ?i politic, nici doar profetul darwinismului social c?ruia, incontestabil, i-a pus temelia. El a fost printre primii care a pus bazele unei sociologii ?tiin?ifice pe care a dotat-o cu instrumente de cercetare, cu o epistemologie solid? ?i mai ales cu un model explicativ � organicismul � care avea s? se dovedeasc? foarte fecund �n cadrul re�nnoirii teoriilor pozitiviste. Statistică moral? ?i judiciar? Expresia caracterizeaz? lucr?rile c�torva juri?ți ?i matematicieni care, �n jurul anului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin?ele umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s?racilor. �n Fran?a, �nc? din primii ani ai Restaura?iei, problema penitenciarelor este la ordinea zilei. Pare c? nu mai este posibil s? fie confundă?i, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i reconcilierilor lor; totu?i, �n ceea ce prive?te activitatea �n sfera rela?iilor individului [�] diferen?ierea �n raport cu al?îi constituie resortul care ne provoac? ?i ne condi?ioneaz?�� [Nivelul social ?i nivelul individual (1917), �n Sociologie et epistemologie, Presse Universitaires de France, 1981, p. 111] Aceast? con?tiin?? ascu?it? a unui dualism insurmontabil al naturii umane, chiar dac? nu �i este proprie, �l face s? perceap? cultură � mai bine dec�ț al?îi � că pe o constr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre publicul cultivat. O autoritate doctrinal?, intelectual? disputat? MICHELS Robert (1876-1940): Partidele politice (1911) RICKERT Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927); Burghezul (1913) TONNIES Ferdinand (1855-1936): Comunitate ?i societate (1887) WEBER Max (1864-1920): Etică protestant? ?i spiritul capitalismului (1905); Savantul ?i politicul (1919); Iudaismul antic (1921); Economie ?i societate (1922); Eseu asupra teoriei ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îl îndreaptă forțat pe cititor spre o notă de subsol pentru a descoperi ceea ce înțelege autorul printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei epistemologii care (aparent) regresează spre fatal și spre pars totalis. De aici urmează mișcarea ascendentă spre extazul poetic. Aceasta însă devine perversă în termenii gîndirii lui Baudrillard, o colecție pur și simplu" (p. 228). Și cartea lui Gane este o asemenea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
totalitar a determinat o reacție firească de supraviețuire pe diverse planuri, prin emergența unor forme specifice de discurs care să asigure permanența culturală și spirituală a spaiului românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tradiția filosofică și culturală europeană este mediat de un al treilea element, imago, specific logicii contradictoriului. Nu putem înțelege această ipoteză de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este strâns legată de apariția epistemologiilor moderne ale "noului spirit științific", anticipat de Hegel și reluat de Bachelard, Foucault, Derrida, Althusser și Deleuze. Încercarea de a reuni filosofia și știința constituie o provocare impresionantă pe care Lupașcu o lansează gândirii contemporane. Într-o lume în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
circulația valorilor religioase ce dau profunzime unei culturi, vom rămâne tributari sintezelor etnoteologice riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia o epistemologie coevolutivă (Tomm, 1984); - tehnicile principale sunt: întrebările circulare, ritualurile și conotația pozitivă (vezi 10.2 și 10.4). • Dezvoltările noi ale modelului comunicațional-sistemic merg pe linia soluționării problemelor printr-o definire
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asistă în condiții de geam cu transparență unilaterală, care fac observații și oferă sugestii; - important pentru terapeut este să poată împărtăși și în tratament gândurile, crezurile, limbajul, ritualurile familiei, să înțeleagă epistemologia familiei și să realizeze astfel împreună cu familia o epistemologie coevolutivă (Tomm, 1984); - tehnicile principale sunt: întrebările circulare, ritualurile și conotația pozitivă (vezi 10.2 și 10.4). • Dezvoltările noi ale modelului comunicațional-sistemic merg pe linia soluționării problemelor printr-o definire mai specifică a lor și comparația cu situațiile când
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acest sens, periplul pe care l-am întreprins împreună, pe scena cercetării de factură critico-reto-rică în cadrul mai cuprinzător al domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o schimbare de optică în abordarea științei educației (pedagogia), o modificare a interpretării sale clasice încă pozitiviste, acum prin prisma conceptelor reconsiderate recent în epistemologia științei paradigmă și știință normală, potrivit fundamentalei contribuții a lui Th. Kuhn (în Structura revoluțiilor științifice, 1962, 1970). Dar pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia reformării educației, după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în reconceperea formării resursei umane, în schimbarea modului de concepere și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
distinge de microparadigme. În același timp, sunt evidențiate aici cel puțin patru caracteristici ale acestei categorii intermediare: ele sunt cele care explică natura realității educative, ca ansamblu de fapte, acțiuni (ontologie), arată cum are loc cunoașterea competentă a acestei realități (epistemologie), sugerează cum este receptată, explicată, înțeleasă cunoașterea acesteia (metodologie) și prezintă cum este descrisă această cunoaștere (simbolistica, limbajul, discursul). Fiind dificil de îndeplinit concomitent cele patru caracteristici, iar cercetarea pedagogică neacordându-le încă o atenție explicită suficientă, macroparadigmele educative nu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a unei probleme de către o comunitate/grup, de a descrie sistemul așteptărilor generale și individuale, atunci găsim aici un instrument care determină o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii dezbătute, la nivelul acțiunilor, experiențelor, competențelor afirmate (ca aspect de epistemologie). Dar desprindem și un aspect al naturii acestei cunoașteri, în legătură cu realitatea obiectivă (ontologie) și cu realizarea ei (metodologie) sau găsim mutații cu efecte considerabile în conceperea și realizarea educației, a formării educaților, în diferite contexte multiplu determinate. În anumite momente
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care se desfășoară lucrurile să fie legitimate? O contribuție importantă a postmodernismului, cu axarea lui pe relația putere-cunoaștere și cu abordarea lui genealogică, este de a demonstra că multe dintre problemele studiate în Relațiile Internaționale nu sunt doar chestiuni de epistemologie și ontologie, ci de putere și autoritate; ele sunt lupte pentru impunerea unor interpretări autoritare ale relațiilor internaționale. După cum Derrida (2003: 105) însuși spune într-un interviu acordat după 11 Septembrie: "Trebuie să recunoaștem aici strategiile și relațiile de putere
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]