1,135 matches
-
o epistemologie sau o metodologie. În această calitate este definit ca fiind diferit fie de materialism, fie de raționalism. Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu nu reușesc să se facă înțeleși când discută despre paradigme și epistemologie se numără și confuzia terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând situații în care același cuvânt este utilizat de diverși autori cu sensuri diferite. Confuzia este sporită de autorii care dau definiții diferite acelorași cuvinte.22 Spre exemplu, Alexander
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe constituirea reciprocă a identităților, însă acceptă o epistemologie de factură pozitivistă care poate include testarea ipotezelor, cauzalitate și explicații. 1.1.1 Ontologia Ontologia constructivistă, în încercarea de a surprinde relația mutual constitutivă agent-structură, se bazează pe trei componente: intersubiectivitatea, contextul și puterea.58 În contrast cu realitatea materială, realitățile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai puțin înțeleasă. Autoarea afirmă că structura de cunoaștere determină ce cunoștințe se descoperă, cum sunt înmagazinate, cine le transmite, prin ce mijloace, în ce condiții și propune o metodă de cercetare în spiritul acestei teoretizări.67 1.1.2 Epistemologia Deși constructiviștii împărtășesc aceleași asumpții ontologice privind constituirea reciprocă agent-structură, nu toți cercetătorii acordă aceeași greutate structurii sau agentului. Cu toții vorbesc despre interpretare, însă folosesc limbajul în diverse feluri. Unii încearcă să găsească explicații cauzale, alții analizează discursurile. Având în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
1.3 Constructivism și raționalism În introducerea la numărul 50 al revistei International Organization, Peter Katzenstein, Robert Keohane și Stephen Krasner sugerau că principala axă de dezbatere din domeniul relațiilor internaționale va fi dezbaterea raționalism versus constructivism.145 Prin acceptarea epistemologiei pozitiviste, constructiviștii au câștigat legitimitate așa încât dezbaterea cu raționaliștii a ocupat o poziție importantă în cadrul disciplinei.146 La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 era în vogă disputa dintre neorealismul structural și neoliberalismul instituțional. Ambele curente au avut perioade
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de motivația preferinței pentru un stat mondial, înțeles ca opus societății statelor, sau pentru comunitatea întregii umanități ca viziune dezirabilă a comunității generice.457 Studiile de securitate feministe cuprind abordări subsecvente care adoptă diferite obiecte de referință, diferite metodologii și epistemologii, într-o măsură mai mare decât celelalte perspective care se integrează abordărilor aprofundate și extinse ale studiilor de securitate. Cu excepția abordării tradiționale militare stato-centrice care nu permite integrarea genului și a securității, studiile de securitate feministe pot fi văzute ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prim plan indivizii, marginalizați de către abordările stato centrice (sau colective) ale securității, spre exemplu victimele violurilor din timpul războaielor sau cele care au căzut în cursa traficanților de persoane. Slăbiciunea acestei abordări constă în faptul că se bazează pe o 'epistemologie a experienței', femeile formând un corpus coerent, distinct de cel al bărbaților, dar problema fundamentală este că experiența se relaționeză cu o construcție ambiguă a subiectului individual. Pe de o parte experiența este un concept care promite o legătură directă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de valabilitate absolută ar provoca surîsul humoristului. Epistemologia modernă nu acceptă nici ea ceva absolut, prim sau ultim, nici în ce privește formele gîndirii, nici în privința principiilor sau rezultatelor ei. Încercăm să construim serii de idei pe care să le putem duce pînă capăt față de toate observațiile existente și viitoare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prin imagini și nu prin idei, necesității unei valori supreme, încorporată în simboluri. Gînditorul nu a încetat să se preocupe de "principiile științei și ale vieții", și, mai presus de toate, de problemele cunoașterii. A stăruit asupra "categoriilor", într-o epistemologie de tip descriptiv, în care a distins conceptele fundamentale de cele formale, reale și ideale. A investigat în chip amănunțit conceptul real de totalitate, reluînd unele idei expuse în Cugetarea umană, formele și temele sale. Apărută la numai un an
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Basarab Nicolescu distinge trei grade de interdisciplinaritate: a) un grad aplicativ (metodele fizicii nucleare transferate în medicină duc la apariția unor noi tratamente contra cancerului); b) un grad epistemologic (transferul metodelor logicii formale în domeniul dreptului generează analize interesante în epistemologia dreptului); c) un grad generator de noi discipline (transferul metodelor matematicii în domeniul fizicii a generat fizica matematică, al informaticii în artă a dus la arta informatică). în esență, interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între discipline științifice diferite, care
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
ambiții creatoare pe cât de fabuloase, pe atât de lovite de sterilitate ca de grindină: îmi vorbea de „sistemul“ lui filosofic, deja compartimentat în dosarele elegante unde-și depunea cu aceeași pedanterie nativă manuscrisele, în care rezolvase problemele fundamentale ale ontologiei, epistemologiei, esteticii și moralei; îmi da să-i citesc lungile piese de teatru, mai mult sau mai puțin istorice, fastidioase și complet inutile, îngrijitele caiete cu versuri, și necoapte, și senile, ale celui care se grăbise să ne părăsească pentru tărâmul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
grup de fenomene, cu tot ceea ce înseamnă acesta ca sistem unitar de idei, inclusiv cu descoperirile făcute. Important este că aici trebuie inclus și ansamblul de convingeri și de credințe clădite pe seama acestora, care le însoțesc cu obligativitate. În accepția epistemologiei lui Kuhn, o paradigmă este un "model" sau un "cadru acceptat" inițial de gândire, de articulare a cunoștințelor, pe o dimensiune mai restrânsă, dar care în timp își consolidează mărimea și precizia. "Paradigmele își câștigă un statut pentru că reușesc mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
București, 2001. Ory, G., Originile creștinismului, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Parot, F., Richelle M., Introducere in psihologie. Istoric și metode, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995 Pârvu, I., Teoria științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Pârvu, I., Introducere în epistemologie, Polirom, Iași, 1998. Pârvu, I., Posibilitatea experienței, Editura POLITEIA-SNSPA București, 2004. Pavelcu, V., Drama psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Pavelcu, V., Elogiul Prostiei, Editura Polirom, Iași, 1999. Platon, Scrisori, Editura Humanitas, București, 1996. Popescu-Neveanu P., Curs de psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem În vedere implicarea ei cu succes În foarte multe activități. Vizăm nu atât conținutul și structura ei psihologică ci finalitatea ei. O asemenea accepțiune este Însă limitată deoarece știm
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem În vedere implicarea ei cu succes În foarte multe activități. Vizăm nu atât conținutul și structura ei psihologică ci finalitatea ei. O asemenea accepțiune este Însă limitată deoarece știm
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Zane", Iași). Dan Gabriel SÎMBOTIN este cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Economice și Sociale "Gheorghe Zane" al Filialei Iași a Academiei Române, făcând parte din Departamentul de Filosofie. Autorul este Doctor în Filosofie și șia focalizat cercetările în domeniile Logică, Epistemologie, Istoria și Filosofia științei. A publicat cartea De imitatione Dei (2004), a făcut parte din echipa de editori a cinci volume colective, este Editor șef a revistelor Symposion și Logos & Episteme și Deputy Editor al International Journal Of Communication Research
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
raționalității, reprezentând analiza mecanismelor rațiunii și pe această direcție se dezvoltă metode specifice. A două privește logica ca știință a științelor, în sensul în care scopul acesteia este identificare mecanismelor cunoașterii și prin această logica este privită ca formă de epistemologie. Cele două modalități domină percepția medievală și în secolul al IX-lea Johannes Scotus Eriugena prezintă o clasificare a științelor în patru, astfel încât putem considera că acestea sunt practice, fizice, teologice și, în sfârșit a patra, logica "care arată prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limbajul este acceptat și folosit, dar se cenzurează forma deja existentă a acestuia. În cadrul acestei cenzuri a limbajului în primul rând sunt cenzurate categoriile aristotelice sau cele din perioada medievală. Prin neacceptarea categoriilor el pune la îndoială întreaga ontologie și epistemologie din timpul său. Problema științei este dificilă, iar cenzura trebuie să fie radicală pentru că în acea perioadă știința, logica "servește mai mult să statornicească și să fixeze erorile (care se ascund în noțiunile obișnuite) decât să cerceteze adevărul"49. Prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în afară de aceasta, el nu mai cunoaște și nu mai poate nimic"77. Metoda baconiană nu ține de domeniul logicii tradiționale și el nu încearcă să realizeze o reformă a aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una epistemică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterii. Știința își pierde statutul de cunoaștere unică și implicit se ridică problema diversității imaginilor asupra lumii. Acum problema imaginarului științific nu mai este aceea a posibilităților de cunoaștere ci mai degrabă a percepția științei în diverse momente din istoria epistemologiei și a imaginilor proiectate de acestea. 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia Clasificarea realizată de către Aristotel era în spiritul unei unități a științei și a definirii acesteia ca și cunoaștere. El descrie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de modul în care această imagine este alcătuită. Acest gest nu este singular, el fiind realizat de o mulțime dintre oamenii de știință a modernității, mai ales a celei târzii, care au dezvoltat dincolo de teorii științifice și metodologii și epistemologii adiacente. Astfel ar fi Einstein, Heisenberg, Bohr, etc. Secolul al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care funcționează psihicul nostru. Până acum s-au identificat forme ale predicției ce se autorealizează în sociologie sau psihologie, la nivelul activităților economice, sau a psihologiei sociale. Noi încercăm să identificăm elemente ale predicției ce se autorealizează la nivelul epistemologiei și cu toate că folosirea acestei forme de manipulare a fost identificată în secolul al XIX-lea107, noi o vom căuta modalități de împlinire a predicției autorealizatoare în secolul al XVII-lea. Mecanismul este descris în mai multe lucrări constituind mecanismul psihologic al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trei lumi. Ea este o formă specială a lumii a treia, nefiind susținută inițial în celelalte două lumi, ulterior devenind o formă clasică de interrelaționare a celor trei lumi. Forma predicției care se autorealizează are o vastă extindere la nivelul epistemologiei. Influența acestei forme de a explica realitatea poate duce la eroare în interiorul științei. Modul în care noi vedem lumea este influențat de realitatea descrisă prin intermediul imaginarului științific deja existent. O imagine deja existentă, o teorie lansată pe piață poate modifica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a desemna totalitatea de transformări de la nivel teoretic prin care se încearcă schimbarea imaginarului 10 modern cu o nouă imaginea asupra lumii. Cu toate că discursul despre știință s-a modificat, aceasta își păstrează rolul său, dar, numai prin conștientizarea propriilor limite. Epistemologia are rolul de a identifica noile limite ale științei și prin aceasta ea devine principala modalitate de reconsiderare a poziției științei în cultura europeană și în domeniul cunoașterii. Cu toate că am identificat noile roluri ale epistemologiei este acest termen adecvat pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numai prin conștientizarea propriilor limite. Epistemologia are rolul de a identifica noile limite ale științei și prin aceasta ea devine principala modalitate de reconsiderare a poziției științei în cultura europeană și în domeniul cunoașterii. Cu toate că am identificat noile roluri ale epistemologiei este acest termen adecvat pentru noile scopuri sau ar trebui folosiți alți termeni cum ar fi cel de post epistemologie (ca adaptare a conceptului de "valoare post epistemică"11)? Într-adevăr, schimbările din interiorul epistemologiei au restructurat rolul pe care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]