2,590 matches
-
colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu pseudonimele Dumitru Câmpulungeanu, Marino Marinelli, Mitică, Nicodem, Nitză Delamilcov, Orion ș.a. În „Ciulinul” M.-M. publică satire violente ce vizau guvernarea liberală, elocventă fiind „epopeea” Bratianida. În „Universul” și în suplimentele acestuia - „Universul literar”, „Universul ilustrat”, „Veselia” - susține numeroase rubrici fixe („Viața la mahala”, „Cronica”, „Viața veselă”, „ Carnetul meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri, schițe, povestiri, articole. Acestea cuprind critici politice acide sau evocă tristeți de
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Pe baza materialului cules, cerea, în spiritul epocii, să se facă „reconstituirea”, din mai multe variante, a unui prototip, considerând, eronat, că forma primară, perfectă, s-a degradat cu timpul. Aceasta este metoda la care a recurs și în alcătuirea epopeii Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
analiza metoda similară pe care o aplică statul modern În materie de urbanism, habitat rural, administrare a teritoriului și agricultură. Statul și silvicultura științifică: parabolă „Eu șGhilgameșț voi cuceri pădurea Cedrului... Voi pune mâna pe ea și voi tăia Cedrul.” Epopeea lui Ghilgameș Statul european de la Începuturile modernității vedea pădurile pe care le deținea, chiar și Înainte de apariția silviculturii științifice, dintr-o perspectivă fiscală, determinată de necesitatea de a obține venituri. Desigur, se ținea Într-o oarecare măsură seama și de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Florian Aaron, Vasile Fabian-Bob. Sub impulsul mișcării iluministe au luat naștere în Transilvania, în Moldova și în Muntenia, teatrul și presa. Întemeietori ai primelor periodice de durată au fost Heliade, Asachi și G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de o factură modernă accentuată, care include, transpuse în ficțiune sau purtate în „sertarele” textelor din subsolul poemului, și dezbateri de idei, exprimând cele mai temerare atitudini din cuprinsul i. românesc. Repere bibliografice: Iorga
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
panoramă romantică și fără îndoială că unul din izvoarele marilor poeme eminesciene trebuie căutat și în construcțiile poetice heliadești. Din aceeași viziune religioasă, romantică, aplicată de astă dată la istoria românilor, s-a născut și „fragmentul epic” dintr-o proiectată epopee națională, Michaida. Hiperbolizat în erou romantic, exponent al divinității, Mihai Viteazul (ca și Mureșanu din poemul lui Eminescu) nu este decât o întruchipare a unui ideal creștin și social abstract. Încercarea de epopee, retorică și cețoasă, este salvată parțial de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
născut și „fragmentul epic” dintr-o proiectată epopee națională, Michaida. Hiperbolizat în erou romantic, exponent al divinității, Mihai Viteazul (ca și Mureșanu din poemul lui Eminescu) nu este decât o întruchipare a unui ideal creștin și social abstract. Încercarea de epopee, retorică și cețoasă, este salvată parțial de episoade realiste (sfatul boierilor, descripția codrului, dialogurile), în care poetul se simțea mai stăpân pe mijloacele sale. Filonul romantic al elanurilor vizionare coexistă în poezia lui cu cel autohton, al mitologiei populare. Din
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
trăsăturile temperamentului său artistic, ca și influența lui Hugo l-au îndreptat însă hotărâtor spre estetica romantică. Îl atrăgeau mai ales rolul excepțional acordat poeziei și poetului în viața socială, contestarea modelelor absolute și cultivarea originalității, dorința de a reînvia epopeea, viziunile grandioase, poetico-religioase asupra universului. Cultul Bibliei, văzută ca operă artistică desăvârșită, și mesianismul socialiștilor utopici n-au făcut decât să-i întărească latura romantică. Spre romantism era atras și prin obiectivele naționale și sociale ale întregii sale activități. De
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
A. Rosetti, D. Bolintineanu, uneori chiar V. Alecsandri). Cuvântul său își pierduse mult din autoritate, căci atitudinea estetică și culturală pe care o reprezenta începea să fie depășită. Ca traducător, H.-R. a manifestat de la început preferința pentru poezie și epopee. În tinerețe a tradus fragmente, nepublicate, din poemele lui Hesiod (Operele și zilele și Theogonia) și din lirica poetei Sappho. El are meritul de a fi introdus la noi, prin culegeri cuprinzătoare, poezia lui Lamartine și Byron, deși nu avea
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Ulise al orașului, Bacău, 1994; Melodrama realului, Iași, 1995; Gura mea e un oraș viitor, Timișoara, 1997; Mâna cu efect întârziat, Timișoara, 1997; Cântece de mântuire, Botoșani, 1998; Muza din tomberon, Timișoara, 1998; Mona-Ra, Timișoara, 2000; Ansamblul de manevre. Mică epopee apretată, Cluj-Napoca, 2003; Melodrama realului, pref. Nicolae Oprea, postfață Ștefan Borbély, București, 2003; Salonul de vară, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Viața în tablouri”, RL, 1984, 51; Radu Călin Cristea, „Viața în tablouri”, F, 1984, 12; Constanța Buzea, „Viața
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
idealist irecuperabil și victimă inocentă a unui joc social regizat, se plasează o întreagă caracterologie umană stând sub semnul insignifianței, al ambițiilor mărunte, al spaimelor și bucuriilor comune, al veșnicului miraj pe care îl reprezintă, pentru țăran, pământul. Integrat aceleiași „epopei” rurale, romanul Satele pleacă de la date puse la dispoziție de peisajul propriu-zis și de peisajul uman al așezării natale a lui J., Jorăști. Incursiunile în miezul unor întâmplări și mai ales în psihologia oamenilor locului asigură scrierii, în egală măsură
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
în societatea contemporană, traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amacord, 2000, p. 56. • Ibidem. • Ibidem, p. 13. • Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, București, Editura Humanitas, 1995, p. 276-281. pentru ca știința lor să poată fi prezentată ca epopee 10. Cu ajutorul ei, guvernele se făceau credibile, creând asentimentul public de care au de obicei nevoie aceia care iau deciziile 11. Recursul la cunoașterea narativă, la povestire, este inevitabil, cel puțin în măsura în care limbajul științei urmărește adevărul enunțurilor sale și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1991; Coridorul puterii, vol. I: Suburbiile vieții, Deva, 1994; Umbra răsculatului, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Tinerii noștri scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT, 1963, 36, 37; Eugen Simion, „Cordovanii”, GL, 1963, 39; Dumitru Micu, O epopee a satului contemporan, VR, 1963, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu, Noi, 215-220; Regman, Confluențe, 87-91; Oprea, Mișcarea, 181-196; Mihai Ungheanu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, LCF, 1969, 14; Gabriel Dimisianu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
citi este o porcărie”. Ele sînt mai degrabă printre primele surse de inspirație pe baza cărora medicul dumneavoastră ia decizii ăn legătură cu ce anume vă va ajuta și dacă acel medicament vă va dăuna. Și nu aici se Încheie epopeea practicilor de cercetare corupte. The Women”s Collective continuă, arătînd modul În care agențiile pe care contăm să protejeze interesele de sănătate ale consumatorilor sînt din ce În ce mai corupte: Instrucțiunile generale care informează și direcționează practicile clinice sînt concepute de consilii dominate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
Veronica Porumbacu); William Shakespeare, Opere, București, 1962 (în colaborare cu Mihnea Gheorghiu și Tudor Vianu); Antologia poeziei chineze clasice, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1963 (în colaborare); Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul, București, 1964; François Billetdoux, Trebuie să treci prin nori. Epopee burgheză în cinci mișcări, București, 1967; Luigi Pirandello, Răposatul Mattia Pascal, pref. Edgar Papu, București, 1968; Poezie nordică modernă, I-II, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Nicolescu, Veronica Porumbacu, Petre Stoica); Robert Desnos, Noaptea nopților fără iubire, București, 1969
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
adânci, resimțită atât în esența ființei sale, cât și a neamului său condamnat la multimilenară rătăcire. Odiseea înscrisă în cele treizeci și cinci de poeme ale acestui ciclu se conturează în umbre ale căror profunzimi tragice rezultă tocmai din oglindirea în unda epopeii antice. Cel care se descrie pe sine „juif naturellement et cependant Ulysse” („evreu de bună seamă și totuși Ulise”) știe că nici o zeitate nu-i asigură protecție de-a lungul peregrinărilor: „tu avais une déesse à ton côté, Ulysse” („aveai
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
consacrarea poetului ca valoare de primă mărime în literatura română. Mijloacele de analiză au evoluat aici, devenind mai subtile. Mai receptiv la lirismul lui Coșbuc decât la cel eminescian, criticul reconstituie universul „poetului țărănimii”, văzându-l ca pe o vastă epopee a unei comunități etnice și sociale, cu tradiții, ritualuri și mituri specifice, cu o străveche și imuabilă concepție de viață. Explicațiile de ordin social reprezintă numai punctul de plecare, studiul dezvoltându-se ca o remarcabilă introducere în lumea liricii lui
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
aflându-se producțiile poetice ale lui S. Rariște, M. Munte, M. Codreanu, Kostya Rovine sau Emil Maur. Acesta din urmă îi va dedica un poem lui Al. Macedonski (Poetului), prezent și el cu două poezii și fragmente inedite din Marea epopee. De altfel, Macedonski îi va face o scurtă prezentare lui G. Bacovia (7/1916) când sunt publicate două poezii ale acestuia: Amurg și Decor, afirmând că „unele poezii sunt mai pline de farmec decât ale lui Verlaine, iar altele sunt
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
omului în lumea actuală, introd. Anton Carpinschi, Chișinău, 1993; Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei, Iași, 1993, Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. I: India, postfață Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și filosofii ale secolului al XX-lea, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Noemi Bomher, Carnet de editor (Aventuri și editori), RR, 1998, 3; Nicolae Turtureanu, Anchete literare de-altădată, „Monitorul
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
câteva interferențe locale ale unor balade românești și maghiare. Tot aici este inclus studiul despre vestitul interpret român de balade Petrea Crețul Șolcan. F. a cules și a studiat variantele necunoscute ale poveștii gâscarului - integrată în literatura maghiară clasică prin epopeea lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada meșterului zidar Kőműves Kelemen în cadrul motivului „jertfa zidirii”, de intrarea poveștilor lui I. Creangă în folclorul maghiar sau de
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
un articol din „Cuvântul liber”), ceea ce indică faptul că nu se impunea colaboratorilor o direcție unică. I. Peltz semnează Considerațiuni asupra romanului, Victor Eftimiu abordează subiectul traducerii autorilor români în limbile de circulație internațională (Problema traducerilor), Petru Comarnescu discută despre Epopeea muncii americane, Al. Busuioceanu analizează Pictura românească modernă, ilustrând astfel o paletă largă de preocupări socioculturale. La rubrica „Păreri” apare cronica lui Constantin Noica la volumul Pe culmile disperării al lui Emil Cioran (5-6/1934). Poezia este și ea bine
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
lumea spirituală germană prin opera lui Eminescu se publică un dialog purtat de Mihai Cimpoi cu Elza Lüder și Paul Miron. Pe prima pagină a numărului 3/1991, la rubrica „Eminescu inedit”, cititorilor li se oferă un „fragment dintr-o epopee dacică”. Alte rubrici: „Documente. Izvoare. Descoperiri”, „Eminesciana”, „Colocviu”. Mai colaborează Ana Blandiana, Simion Gociu, D. Matcovschi, George Uscătescu, Libuse Vajdová, Nichita Stănescu, Alexandru Mihăilă, Xu Wende ș.a. L.Cr.
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
1911; Crinul, București, 1912; Costache Negruzzi. Viața și opera lui, București, 1913; ed. 2, București, 1924; ed. 3, București, 1940; Cine era?, Iași, 1913; Aripa morții, București, 1913; Pagini de război, București, 1916; În cumpăna vremii, București, 1919; În marginea epopeei, București, 1919; Note de război, București, 1919; Comedia dragostei, București, 1919; Epiloguri literare, I, București, 1920; Lulu, București, 1920; Antologie critică, București, 1921; Gheorghe Asachi. Viața și opera lui, București, 1921; ed., București, 1927; Portrete literare, București, [1921]; Istoria civilizației
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Vianu, Ion Barbu ș.a. Salonul era dominat de tronul pe care oficia poetul, iar cititorii erau răsplătiți cu nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa, versiunea românească a romanului Le Calvaire de feu, „Marea Epopee”, cum îl numea. Publică în „Flacăra” din 1916 fragmente ale scrierii și rondeluri. În ultima serie a „Literatorului” (1918-1919) se pronunță pentru alianța cu germanii. Ovid Densusianu, care tocmai propusese candidatura lui M. la Academie, își retrage propunerea. Este pensionat
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
până la urmă, banale (alte teme, mai serioase, au la bază un augustinism popularizat) face interesant poemul. Poetul se comportă și aici ca un literat care experimentează mijloace noi. Prima carte, dedicată aproape în întregime narării facerii lumii, are forma unei epopei biblice, analoagă acelor poeme care se scriau încă de pe vremea lui Prudentius, și aparține acelui gen literar cultivat tot în epoca lui Draconțiu, chiar dacă în alte cercuri, de către Sedulius, Claudius Marius Victorius sau Ciprian din Galia; și în celelalte două
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]