1,127 matches
-
Eliade : „La noi, răsăritenii, nu prea au existat eretici” <endnote id="(675, p. 111)"/>. Mai mult decât atât, Întotdeauna Țările Române au primit din afară disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un azil sigur În Moldova.” În aceste condiții, nu este de mirare, de pildă, că un abate iezuit de la 1768 se arăta nemulțumit de faptul că, alungați din țările Înconjurătoare, „ereticii” și „schismaticii” Își găseau locul În Transilvania : „Ei s-au retras În această provincie, unde, după expresia lui Tacit, toate păcătoșeniile se adună ca Într-o cloacă. În Transilvania sunt catolici, calvini, luterani, anabaptiști, evrei, quakeri, arieni, toleranți, greci uniți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câțiva evrei (Judei) purtând pileus cornutus și fiind torturați de diavoli În flăcările Infernului <endnote id="(136, p. 40, fig. 72 ; 37, p. 214)"/>. Pălăria conică galbenă a fost un stigmat pe care Inchiziția Îl punea pe creștetul „necredincioșilor” (vrăjitoare, eretici, evrei) atunci când erau expuși În public : la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug era un veșmânt de culoare galbenă, numit de inchizitorii spanioli san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În procese inchizitoriale. Gravurile realizate de Goya
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
san-benito, pentru că semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În procese inchizitoriale. Gravurile realizate de Goya la sfârșitul secolului al XVIII-lea (cum este cea din seria Capricii intitulată Por linage a Ebreos = Pentru că sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țăranilor În schimbul cerealelor sau al alimentelor <endnote id="(535, pp. 352-353)"/>. Legenda otrăvirii băuturilor La Începutul secolului al XIV-lea, În Europa Occidentală s-a născut legenda conform căreia evreii - complotând sau nu cu alți marginali sau excluși (leproși, musulmani, eretici) - otrăveau fântânile pentru a-i omorî sau Îmbolnăvi pe creștini. Tot cam atunci s-a declanșat o altă psihoză : medicii evrei Își otrăvesc pacienții creștini. Secole de-a rândul, la portretul „evreului imagi nar” s-a adăugat și acest stigmat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19, II, p. 213 ; 20, p. 288"/>). Cam aceleași categorii apar și la mitropolitul Antim Ivireanul, la Începutul secolului al XVIII-lea : „limbile [= păgânii], că n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii, că sunt despărțiți din brațele Bisericii”, toți fiind „vrednici de plâns” <endnote id="(656, p. 188)"/>. Într-un manuscris din 1667 (mss. BAR nr. 1570), tradus „de pre limba slovenească pre limba românească”, cel care citește și se Încrede În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un tătar, când cu un evreu (de unde se vede ce vagă și eronată idee avea țăranul nostru despre așa-numiții letini), ceea ce reiese clar de aici este atitudinea lui extremistă față de ei și faptul că Îi privea ca pe niște eretici sau ca pe niște păgâni foarte primejdioși. Avem a face aici cu un efect complex, În care antipatia confesională e amplificată cu cea de ordin etnic” <endnote id="(795, p. 267)"/>. La Începutul secolului XX, cercetătorul polonez Wtadystaw Podlacha a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
45-46)"/>, formula a fost preluată și relansată de Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnice, religioase, sociale sau de altă natură. Membrii acestor comunități se autoidentificau sau erau identificați de ceilalți cu evreii. În 1523, Martin Luther Însuși cerea „iubiților mei papiști” să-l „trateze de evreu” atunci când vor osteni să-l „trateze de eretic” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. Când, În secolul al XVI- lea, calviniștii francezi au fost prigoniți și oprimați de catolici, ei au fost - la rândul lor - asimilați cu evreii <endnote id="(121, p. 87)"/>. Léon Poliakov a susținut chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
icoana Însăși. Alți străini iconocizi Protagonistul acestui tip de legendă a fost mai ales evreul, dar nu numai el. Locul lui putea fi luat și de un alt „străin”, de regulă tot necreștin (turc, tătar, arab) sau creștin neortodox. „Păgânii”, „ereticii” și „schismaticii” erau receptați ca fiind profanatori de fresce și icoane de biserici. Pisania lui Neagoe Basarab (1512-1521), așezată la intrarea În biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Napsugár”, „Neuer Weg”, „Arici-pogonici”, „Cutezătorii”, „Flacăra”. „Sport”, „Sportul”, „Lumea”, etc. Tovarășii cenzori, de vor fi dat vreodată peste asemenea „minunății”, sigur se vor fi delectat și ei Înghițind În sec după care se vor fi apucat la luat În balon „ereticii” dar credem că acesta poate fi considerat doar un scenariu S.F. și atât. Mâna lungă a revoluționarului partid veghea necruțătoare asupra a tot ce mișca și ce nu mișca pe cei peste 238 de mii de kilometri pătrați de Românie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
protestanți sunt toți produsul bunului Dumnezeu. Au fost răscumpărați de Sângele lui Cristos. Trebuie să ieșim în întâmpinarea lui». Din acest motiv nu tolera ironiile sau tonurile de superioritate față de credincioșii altor confesiuni religioase. Și nu admitea să fie numiți eretici sau schismatici. Iar față de ei nu voia să se fie exercitată nici o presiune psihologică de prozelitism și cu atât mai puțin să se profite de situația lor de boală ori de necesitățile lor materiale. Pentru timpul său acestea erau atitudini
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
18441) îl descrie cu dispreț ca pe un oraș "semi-oriental", fără arhitectură, fără splendoare, incult și plin de glod2, în care meritul bonjuriștilor nu e recunoscut și unde, cum zice aiurea: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oamenii, criticăm abuzurile" etc... și, ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania? ă...î noi, care avem aspirări către orizonturi necunoscute
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bonjuriștilor nu e recunoscut (zice el în articolul Iașii în 1844 - tot în 1844, ca și Iorgu de la Sadagura), în acel Iași unde, cum zice în alt loc, citat mai înainte: " Noi ă bonjuriștii î nu mai avem lege, suntem eretici, provocăm boierii la duel, mâncăm oameni, criticăm abuzurile..." și ceva mai departe: " Ce zici, amice, de elementul în care suntem chemați a trăi noi, elevii academiilor din Franța și Germania?... noi, care avem aspirări și orizonturi necunoscute sub cerul țării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
răspunde că îl recunoaște deocamdată dominus al valahilor și bulgarilor ceea ce stîrnește supărarea lui Ioan Asan, desprinderea pe față de Roma și reîntoarcerea la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238 să plece cu armele într-o cruciadă asupra acestui lepădat de legea romană și să-i supună țara. Ioan Asan avea soție o soră a regelui ungur. Cererea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mai curând, ea ar rezulta din poziția socială privilegiată a unor clerici, obținută în schimbul sprijinirii necondiționate a puterii politice. Autorul german a fost interesat de relația dintre spiritul religios și viața politică, dintre Biserică și Stat. În opinia sa, schismaticii, ereticii nu ar fi decât simpli insurgenți politici. ideile pastorului protestant vor deschide calea unor explicații științifice ulterioare ale relațiilor dintre Stat, Biserică și noile mișcări religioase. Un merit special al lui Gottfried este acela că deosebește cercetarea științifică a religiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a fost puternic resimțită de indigenii nearieni. Astfel sunt adepții Ăjīvika, al căror conducător a fost Maskarin Gosăla (păli: Makhali Gosăla) și adepții Nigrantha („cei fără loc”), adică jainiștii, adepții lui Mahăviră. Textele buddhiste precum Sămaññaphala-sutta citează pe cei șase eretici sau maeștri rivali ai lui Buddha: Ajita Keśakambala, Pūrana Kassapa, Kakuda Kătyăyana, Sañjaya Velatthaputta, Makhali Gosăla și Nigantha Nătaputta, supranumit Mahăvira, Marele bărbat. Despre fiecare dintre ei ni se spune că este conducător de comunitate, celebru întemeietor de școală, respectat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit doctrina în limba poporului și au admis discipoli din toate castele și de ambele sexe. Amândoi au fost „eretici” prin excelență, căci au negat existența unui Zeu suprem și au denunțat inutilitatea și caracterul crud al sacrificiilor. Între doctrina lui Mahăvīra și cea a lui Buddha există însă și semnificative deosebiri. Astfel, extremismul și exagerarea mijloacelor austere, ascetismul radical
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unei îndelungate istorii de 2 500 de ani. Violența sub orice formă, sub indiferent ce pretext, este complet împotriva învățăturii lui Buddha. Pe bună dreptate s-a afirmat că buddhismul e singura religie universală care n-a cunoscut violența, persecuția ereticilor, Inchiziția, procesele vrăjitoarelor și cruciadele. Învățătura lui Buddha are anumite puncte comune cu filosofia greacă și implicit cu gândirea occidentală, întrucât Grecia a fost leagănul filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
1940, la comemorarea iubitului său „Căpitan”, pe care Îl considera un soi de nou Mesia, Cioran afirmase: „Cu excepția lui Iisus, nici un alt mort n-a fost mai prezent printre cei vii”. În 1995, Editura Gallimard publica Cioran, l’hérétique (Cioran, ereticul), echilibrata analiză critică a vieții și operei lui Cioran scrisă de Patrice Bollon. Cartea a provocat o vie dezbatere În presa franceză. Jean-Paul Enthoven scria că „cea de-a doua moarte a lui Cioran promite orfanilor săi o vastă singurătate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
joc de filosofie, ca apatrid solitar cu o mască de Buster Keaton și, desigur, ca seducător. Mereu, avocatul diavolului. Scriitoarea Marta Petreu remarca Într-un riguros și strălucit eseu, „Doctrina legionară și intelighenția interbelică” (Apostrof, 1998), că Cioran era un eretic chiar și atunci când susținea Garda de Fier. Deși știa prea bine că proiectul politic al Gărzii de Fier Însemna, În definitiv, o suprimare totală a libertății, Își dorea totuși să fie un „om liber”... Pretinzând pentru sine dreptul de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreii și soarta lor n-a fost niciodată simplă. N-a scris despre evrei niciodată În modul constant brutal În care scria despre compatrioții săi români și, probabil, nu s-ar putea cere mai mult de la un zelos nihilist și eretic... În 1937, când antisemitismul românesc era În floare, iar iconoclastul rebel Cioran era deja un susținător al mișcării politice de extremă dreaptă, el s-a dovedit gata să adopte „banalul” punct de vedere că „spiritul antinațional” evreiesc era o amenințare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
s-a zis cu tine. Nu mai vezi lumina zilei. — Cam cât e de adânc? — N-am nici cea mai vagă idee. Își croiește drum ca un burghiu, așa că probabil pătrunde spre străfunduri, tot mai adânc. Pe vremuri aruncau aici eretici și criminali... Și ce s-a întâmplat cu ei? N-au mai ajuns niciodată la suprafață. Ai auzit de grote, nu? Sunt câteva sub vârtej. Stau cu „gurile“ deschise, gata să înhațe tot ce le pică la îndemână. Cei ajunși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]