KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă cu marcare sintactică. Morfologie ergativă. Există atât pasiv (cel puțin patru tipuri), cât și antipasiv, ambele marcând utilizări neprototipice ale verbului, mai precis lipsa controlului din partea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția timp−aspect. MAYAN (MAYA) Familie de limbi amerindiene din America Centrală (Mexic, Guatemala, Honduras): CHOL, CHORTI, MAYA, QUICHÉ, MAM(E), TZELTAL, TZOTZIL. 2 milioane de vorbitori. Caracteristici ergative puternice. Prezintă acord: un set de afixe verbale conține informații despre A, și alt set conține informații despre S și O. Infinitivul nu poate atribui cazul absolutiv. Pivotul sintactic are o caracteristică suplimentară: numai nominalul-pivot (S sau O) poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
MONDÉ Familie de limbi braziliene. Vezi GAVIĂO, SURUÍ. MOTU Limbă austroneziană, familia oceanică, vorbită în Papua Noua Guinee. Morfologie ergativă. Distincție puternică perfectiv/imperfectiv. Marcarea tripartită caracterizează un număr mic de nominale, pe cele aflate la mijlocul ierarhiei nominale. Particula care marchează cazul ergativ poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. MUKHAD (MIKHANIDY) − Vezi RUTUL. MURALAG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MUNDA Grup de limbi din familia austro-asiatică, vorbite în centrul și în estul Indiei și în Bangladesh. Circa

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și pronume. Marcarea ergativă nu este obligatorie, ci apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică a numelui prin ergativ apare numai atunci când nici informația conținută de verb, nici semantica grupurilor nominale, nici contextul pragmatic nu pot contribui la distingerea argumentului A de O. Când A și O au genuri diferite, prefixul verbal este dezambiguizator, deci nu e nevoie de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
după sistemul nominativ-acuzativ: o serie pentru S și A și altă serie pentru O. NADËB (NADÖB, HAHÖB, SHURIWAI, GUARIBA, WARIVA, KABORÍ) Limbă braziliană din familia MAKU, vorbită în două sate din nord-vestul Amazonului (Brazilia). 220−250 de vorbitori. Multe trăsături ergative. Partiție determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 funcționează după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană (din aceeași familie cu HINDI), grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi. Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană. Cea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană. Cea mai importantă limbă vorbită în Nepal. Circa 400 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de factorul timp− aspect−mod: marcarea ergativă este obligatorie la perfect/trecut și viitor/ireal, dar este opțională pentru durativ/progresiv, probabil pentru că la durativ/progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
marcarea ergativă este obligatorie la perfect/trecut și viitor/ireal, dar este opțională pentru durativ/progresiv, probabil pentru că la durativ/progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip nominativ/acuzativ. La celelalte moduri, marcare de tip absolutiv/ergativ. NEZ PERCE Limbă din familia sahaptian, vorbită de un trib localizat în nord-vestul Statelor Unite. Sub 100 de vorbitori. Tipar ergativ rar: subiectul intranzitiv este nemarcat cazual, iar subiectul și obiectul tranzitiv sunt marcate diferit; această limbă permite existența unei propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
propoziții în care mărcile subiectului și ale obiectului lipsesc (propoziție fără caz). Dacă obiectul se poate acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă acordul obiectului e blocat, marcarea cazuală a obiectului și a subiectului nu e permisă. Ergativul depinde deci de subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
caz. Dacă acordul obiectului e blocat, marcarea cazuală a obiectului și a subiectului nu e permisă. Ergativul depinde deci de subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din grupul malayo-polinezian. Aparține, alături de TONGANĂ, subgrupului tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tongic. 8 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică, sintaxă de tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu cazul genitiv atribuit posesorului în NP complex; agentul marcat nu are proprietățile sintactice ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tip acuzativ. Obiectul prepozițional (beneficiar, comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu cazul genitiv atribuit posesorului în NP complex; agentul marcat nu are proprietățile sintactice ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de limbi (în cadrul familiei pano-tacanan) vorbite în Peru, vestul Braziliei

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de limbi (în cadrul familiei pano-tacanan) vorbite în Peru, vestul Braziliei și Bolivia. Partiție foarte complicată. PÄRI Limbă africană din familia nilo-sahariană, vorbită în Sudan. Câteva trăsături ergative. În anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbă africană din familia nilo-sahariană, vorbită în Sudan. Câteva trăsături ergative. În anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată de timp−mod− aspect. Marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. PITJANTJATJARA Limbă aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată de timp−mod− aspect. Marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. PITJANTJATJARA Limbă aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. PITJANTJATJARA Limbă aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 15 000 de vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]