2,784 matches
-
Computing and Creativity”, în T.W. Bynam și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Bolter, David J. (1986Ă, Turing’s Man: Western Culture in the Computer Age, Londra, Penguin Books. Bonabeau, Eric W. și Theraulaz, G. (1995Ă, „Why Do We Need Artificial Life?”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life. An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Bostrom, Nick (2002Ă, „Are You Living in a Computer Simulation?”, www.simulation-argument.com/simulation.html
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Robert și Miller, Toby (ed.Ă (2000Ă, Film and Theory: An Anthology, Oxford, Blackwell Publishers. Steels, Luc (1995Ă, „The Artificial Life Roots of Artificial Intelligence”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Steinhart, Eric (1998Ă, „Digital Metaphysics”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Stelarc (1995Ă, „From Psycho-body to Cyber-systems: Images of Posthuman Identities”, în M. Toy (ed.Ă, Architects in
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Acest succint preambul are doar scopul de a trasa marginile, de a "încadra" mai clar nuanțele pe care conceptul le primește în cartea de față. Conceptul ca atare se leagă, istoricește vorbind, de numele lui Jean Piaget, Edgar Morin și Eric Jantsch, fiind văzut inițial ca o etapă de depășire a interdisciplinarității (B.N., 2002a, p. 234). Erich Jantsch vedea în el un ideal dincoace de posibilitatea de a fi atins de către o disciplină sau alta (cf. Thompson Klein, 1998). Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Patrick Viveret sînt vice-președinți. 128 Patrick Dorival și Patrick Viveret coordonează l'Observatoire de la décision publique (Observatorul deciziei publice). 129 Animatoarea VECAM este Véronique Kleck. Alain His, Franck Sérusclat, Joël de Rosnay, Guy Hascoët, Philippe Quéau, Paul Virilio, Jacques Robin, Eric Favey, Pierre Lévy, Jean-Michel Billaut sînt membri ai acestei asociații. 130 Jacques Robin, À propos de la technoscience (Cu privire la tehnoștiință), "Terminal", februarie 1996. 131 Interviu din 26 septembrie 1995. 132 Scrisoare adresată membrilor Grupului celor Zece, regăsită în arhivele lui Jack
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Concepțiile adoptate de Jacques Robin și evoluția lor par să corespundă cu ceea ce rezultă din producția grupului, deoarece arhivele sînt incomplete și textele lui Jacques Robin și Jack Baillet sînt cele mai numeroase. 163 Interviu din 18 iunie 1996 cu Eric Barchechath, economist care a lucrat în departamentul Educație al CESTA. 164 Interviu din 15 aprilie 1996 cu Jean-Paul Karsenty, adjunctul lui Yves Stourdzé. 165 Interviu cu Jacques Robin. 166 Déclaration de Vienne (Declarația de la Viena), a 3-a conferință Pugwash
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mediei intelectuale!) nu au fost învățate, fiind lăsate deoparte pentru altfel de vremuri... Acest refuz al lui Foucault de a nu fi un element partinic al unui sistem social-politic autosuficient și conflictual în structura lui organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât între Foucault și Sartre. Etichetele nu ne vor acoperi ignoranța, aroganța și servilismul politic! În 1981
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
14(4) PREFAȚĂ A vorbi despre socialism în aceste momente ale sfîrșitului de secol XX nu este deloc un lucru ușor. Socialismul a fost prins în vîltoarea confruntărilor de idei reprezentată de "secolul extremelor" (așa cum sugestiv a fost numit de Eric Hobsbawm) și nu de puține ori a contribuit la transformarea societății umane. Însă, cel mai dificil lucru în a privi mișcarea socialistă constă în faptul că, înainte de toate, ea a fost o simplă speranță a unor oameni care nu acceptau
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
littéraire elle-même et de faire des lecteurs de textes et d'images plus riches de références, plus critiques et actifs. Bibliographie et sitographie 1) Isabelle Cahn et Olivier Morel, Leș Pionniers du cinéma, Ed. Courtes et Longues, Turin, 2007. 2) Eric Busson et Domique Perichon, Le cinéma dans la classe de Français: se former et enseigner, Ed. Bertrand-Lacoste, Paris, 1998. 3) Jacques Aumont, Michel Mărie, Dictionnaire théorique et critique du cinéma, Ed. Nathan, Paris, 2001; 4) Robert Bresson, Notes sur le
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
apud Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995, p. 104. 23 Mircea Eliade, op. cît. , p. 54. 1 Isabelle Cahn et Olivier Morel, Leș Pionniers du cinéma, Ed. Courtes et Longues, Turin, 2007, p. 8. 2 Eric Busson et Domique Perichon, Le cinéma dans la classe de Français: se former et enseigner, Ed.. Bertrand-Lacoste, Paris, 1998, p. 138. 3 Ibid., note 1, p. 11. 4 Jacques Aumont, Michel Mărie, Dictionnaire théorique et critique du cinéma, Ed. Nathan
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cele mai multe ori, este desemnat prin expresia "egalitarianism al șansei" (luck-egalitarianism). Egalitarianismul șansei este, alături de rawlsianism și capabilism 5, curentul de opinie dominant actualmente în teoria dreptății sociale. Principalii săi susținători sunt Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Richard Arneson, John Roemer, Eric Rakowski, Hillel Steiner, Larry Temkin sau Brian Barry 6. Ideea principală despre dreptatea distributivă a egalitarienilor șansei a fost rezumată foarte clar și precis de G. A. Cohen: "atunci când trebuie să decidă dacă dreptatea (prin opoziție cu caritatea) cere sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
persoane care au astfel de riscuri este justă sau justificată chiar și în cazul în care acestora nu li se poate reproșa în mod legitim acest fapt, ceea ce contravine, în mod evident, exigențelor principiului responsabilității individuale. Așa cum observă, de pildă, Eric Rakowski, o companie de asigurări ghidată de această idee "ar factura rate mai mari inclusiv pentru persoanele care, din cauza genelor lor, suferă de prejudicii congenitale sau de alte câteva nenorociri pentru care nimeni nu a fost de vină, pentru persoanele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Rawls, Cornell University Press, Ithaca and London, 1989. Pop, Luana M. (coord.), Dicționar de politici sociale, Expert, București, 2002. Powers, Madison, Faden, Ruth, Social Justice: The Moral Foundations of Public Health and Health Policy, Oxford University Press, New York, 2006. Rakowski, Eric, Equal Justice, Clarendon Press, Oxford, 1993. Ramsay, Maureen, "Why Luck Egalitarians should have Abandonned Attempt to Reconcile Equality with Responsibility", Contemporary Political Theory, 4, 2005, pp. 431-450. Raskin White, Helene, Kristina Jackson, "Social and Psychological Influences on Emerging Adult Drinking
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
153, 188-192 P Parfit, Derek, 23, 179-184, 220221, 227 Persaud, Rajendra, 159 Pogge, Thomas, 44, 120-122, 123 Pop, Luana M., 14 Powers, Madison, 24, 25, 191194, 242 prioritarianism, 39, 42, 45-46, 137, 173, 178, 184, 220-227, 234, 237-239 R Rakowski, Eric, 130, 144, 147 Ramsay, Maureen, 150-151 Rawls, John, 14, 15, 19, 24-29, 33, 37, 44, 59, 61, 66-69, 80, 115-117, 119-121, 149, 221-222, 226-227 rawlsianism, 130 realism, 33, 43 Rhodes, Rosamund, 68, 70, 126, 183, 210, 224 Roemer, John, 130
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
of Equality, Harvard University Press, Cambridge, 2000, G. A. Cohen, "On the Currency of Egalitarian Justice", în Ethics, 99, 4, 1989, pp. 906-944, Richard J. Arneson, "Equality and Equal Opportunity for Welfare", în Philosophical Studies, 56, 1, 1989, pp.77-93, Eric Rakowski, Equal Justice, Clarendon Press, Oxford, 1991, Julian Le Grand, Equity and Choice. An Essay in Economics and Applied Philosophy, Harper Collins, London, 1991, John E. Roemer, Egalitarian Perspectives: Essays in Philosophical Economics, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, Larry Temkin
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este necesară pentru a finanța costurile medicale suplimentare pe care ele le generează. A se vedea Julian Le Grand, op. cit., p. 123. 27 A. W. Cappelen , O. F. Norheim, "Responsibility in health care: a liberal egalitarian approach", p. 479. 28 Eric Rakowski, Equal Justice, ed. cit., p. 89. 29 A se vedea, spre exemplu, Frank Dietrich, op. cit., p. 117. 30 Eike-Henner Kluge, "Drawing the ethical line between organ transplantation and lyfestyle abuse", în Canadian Medical Association Journal, 150, 5, 1994, pp.
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
anumite servicii de îngrijiri de sănătate (cf. Stephen Wilkinson, op. cit., p. 267 n8, Alan Cribb, Health and the Good Society. Setting Healthcare Ethics in Social Context, Oxford University Press, Oxford, 2005, pp. 103-104). Inclusiv unii dintre egalitarienii șansei (de pildă, Eric Rakowski) par să susțină uneori un astfel de argument. Cei mai mulți dintre ei se detașează, însă, în chip explicit, de acesta. Pentru o prezentare și o analiză a celor mai importante argumente invocate în favoarea reducerii dreptului la îngrijire medicală a persoanelor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
existent în lume, în același timp reprezentând și o puternică forță militară. Revenind la Pactul Ligii Națiunilor, acesta cuprindea 26 de articole și o anexă cu membrii originari, statele invitate să adere la Pact și numele secretarului general: Sir James Eric Drummond. În preambulul Pactului erau enumerate principalele scopuri ale instituției de la Geneva: intensificarea cooperării între națiuni; garantarea păcii generale, asumarea obligației de a nu recurge la război, de a întreține “la lumina zilei” relații bazate pe necesitatea respectării tratatelor și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
este îndeajuns pentru toată lumea, astfel ca (în cele din urmă) să putem vedea toate lucrurile expuse la Lumină, Lumină dulce și îmbucurătoare". Astfel de cuvinte lucrează haric și pot aduce înțelepciune celui ce se învrednicește aplecîndu-se asupra lor. Alți autori (Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
descoeprit, în cercetările lor din 1975, asupra creierului de porc, o substanță pe care au denumit-o encefalină; Rabi Simantov și Solomon H. Snyder 5 (SUA). Aceștia, prin cercetările asupra creierului de vițel, ar fi descoperit, o substanță pe care Eric Simon (a descoperit receptori opioizi la vertebrate) ar fi denumit o endorfină (abreviere de la „morfina endogenă” 6, însemnând morfină produsă de corp; Datorită publicării descoperirilor evidențiate de J.Hughes și H.Kosterlitz, cercetătorul Choh Hao Li și-ar fi dat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
discutată În relație cu cea de agresivitate. Rădăcina latină a termenului este vis, care Înseamna “forța” și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității fizice, deci a forței, asupra altuia. Există numeroase definiții ale violenței. Eric Debarbieux, specialist În problema violenței În mediul școlar, oferă o definiție prin care se surprinde ansamblul fenomenului violenței (violence ressentie:”Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
generale de acțiune, iar la nivel local se caută forme specifice de manifestare a violenței derivate din contextul cultural și social, dar și mijloace specifice de prevenire a violenței. Una dintre cercetările empirice realizate de echipele franceze, cea condusă de Eric Debarbieux, ni s-a parut interesantă prin faptul ca abordează violența școlară ca fenomen relativ. In același loc, subiecți confruntați cu aceleași fapte pot să le interpreteze În maniere diferite. Violența nu este un simplu fapt independent de context, ușor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Oradea, 2002 2. William Collinge, Cartea Medicinei. Ghid complet de Medicină Complementară, Ed. Lucman, 1997 3. Speranța Anton, Incursiune în Medicina Naturistă, Ed. Polirom, 2003 4. Helen Collins, Harul tămăduitor al mâinilor, Ed. LVB, București, 1999 5. Maestrul Stephen Co, Eric B. Robins în colaborare cu John Merrzman, Mâinile tale te pot vindeca, Ed. Polirom, 2003 6. Ion Gherman, Medicina alternativă tradițională. Ghid practic, Ed. Vestala, București, 2001 7. Viorel Olivian Pașcanu, Tratament naturist integral, Ed. Moldova, Iași, 1996 8. Victor
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
-lea și începutul celui de-al XIV-lea, după o luptă destul de îndelungată între monarhie și nobilime, puterea suveranului a fost limitată cu sprijinul adunărilor nobilimii și al unui Consiliu de stat permanent. Carta din anul 1282 a regelui Danemarcei, Eric Clipping (1259-1286) și condițiile din 1319 pentru alegerea lui Magnus al VII-lea Erikssson (1319-1355) ca rege al Suediei și Norvegiei, reprezintă momentele victoriei monarhiei stărilor în Țările scandinave 543. La urcarea pe tron regele Danemarcei era obligat să jure
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1389 fiica lui Waldemar al IV-lea, Margareta, a reușit să reunească cele trei coroane: ale Danemarcei, Norvegiei și Suediei 544. Cele trei țări vor încheia, în Dieta din 1397, Uniunea de la Kalmar cu menținerea independenței interne a fiecăreia 545. Eric de Pomerania, nepotul reginei Danemarcei, a fost ales suveran al celor trei regate (până în 1439). Uniunea a însemnat însă hegemonia Danemarcei asupra celorlalte două regate, determinând reacții violente din partea nobilimii acestora, în special după moartea reginei Margareta (1412). O puternică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s-a întărit Adunarea reprezentanților stărilor privilegiate Reiksdagul Suediei din care făceau parte clerul, nobilimea, patriciatul urban și țăranii liberi 546. Uniunea de la Kalmar nu a prevăzut exact ordinea de succesiune la tron. Fiecare rege trebuia ales dintre succesorii lui Eric și, astfel, actul electiv a devenit pentru nobilime prilejul unor pactis conventis: fiecare schimbare a domniei însemna limitarea prerogativelor regale. În cadrul Uniunii puterea era deținută de nobilime, iar dacă monarhul încălca vreunul din angajamentele asumate, toți locuitorii regatului aveau dreptul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]