1,916 matches
-
și 2003. Poet de factură filosofico-hermetică, descinzând conceptual și stilistic din Ion Barbu, S. condensează în formele fixe ale tehnicilor prozodice - sonetul, glosa, rondelul, gazelul, pantumul - o viziune a lumii fundamental gnostică, a cărei fervoare intelectuală își proiectează tensiunile și erudiția într-un limbaj liric simbolic și enigmatic, construit în spiritul esoteric al „științelor” tradiționale - astrologia, alchimia, numerologia, pitagoreismul, teosofia. Cercuri la Elsinore, volum socotit de Valeriu Cristea cel mai notabil debut poetic al anului 1972, poartă, încă din titlu, pecetea
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul XX, nu mai părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”tc " 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”" Și totuși, ambele par valorificate într-o etapă nouă, care depășește istoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu smerenie și îi atribuiau minuni. Hegel s-a burzuluit în legătură cu „miracolele pitagoreice”, pe care le-a calificat drept „scorneli insipide”. Dar unele dintre acestea sunt cât se poate de veridice, putând fi explicate științific, și este de presupus că erudiția lui Pitagora și cunoștințele sale secrete împrumutate de la egipteni îi permiteau să facă unele jonglerii șocante 36. Atunci de ce nu a supraviețuit pitagorismul ca soteriologie mistico-epistemică? Se pare că tocmai din cauza nivelului elevat atins de cunoașterea științifică și de acuratețea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
elină din secolul al IV-lea î.Hr. cu „enciclopedia”, termen folosit pentru prima dată în Europa secolului al XVI-lea de către englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul egkukliopaideia folosit de Quintilian cu sensul de „erudiție a retorului latin”. Sensul actual de „cunoaștere universală”, lăsat de enciclopediștii francezi, nu acoperă deloc înțelesul elenistic al lui enkyklios paideia. Oricât ar părea de uimitor, aceasta desemna mult mai mult și mai profund. E drept, în greaca elenistică însemna
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decenii de stăpânire vizigotă, în 508, Provența a intrat, ca și Italia, sub puterea ostrogoților. Ambele neamuri de barbari i-au protejat pe educatori și cărturari 32. Ennodius a evocat câțiva pe care îi compara, din punctul de vedere al erudiției, cu „cei mai mari învățați ai Romei” 33. Și-i avea în vedere pe prietenii lui Sidonius, pe sora sa Euprepia 34 și pe vara sa Archotamia 35. O personalitate a timpurilor și locurilor era socotit arlesianul Firminus, care era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la exemple folosite și în educarea lui Seneca-tatăl, precum problema judecării „omului care a pus statuia Minervei într-un lupanar” sau „cazul omului care a vrut să cumpere cu bani inocența unei vestale”. Dar scopul înalt al acestui învățământ era erudiția. Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai ales prin dovezi de mare erudiție, de „mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământ era erudiția. Tânărul în formare nu se visa doar eloquentissimus; el se dorea mai ales doctissimus. Cărturarul era recunoscut ca atare, în secolul al V-lea, nu prin dovezi de „mare orator”, ci mai ales prin dovezi de mare erudiție, de „mare cărturar”. Idealul „marelui cărturar” se confundă însă cu clasicul vir illustrissimus (adică cu ceea ce, peste o mie de ani, în Renaștere, Pico della Mirandola va numi l’uomo universale). Un asemenea om era considerat în acele vremuri, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu clasicul vir illustrissimus (adică cu ceea ce, peste o mie de ani, în Renaștere, Pico della Mirandola va numi l’uomo universale). Un asemenea om era considerat în acele vremuri, de exemplu, Casiodor. Dar era acesta tocmai un uomo universale? Erudiția sa este într-adevăr enormă. Dar scrierile și corespondența lui bogată dezvăluie ciudățenii. Era, bineînțeles, un excelent literat, specialist în drept, moralist; lăuda artele liberale și făcea digresiuni despre vulcanism, fântânile arteziene, viața animalelor (cameleon, elefant, potârniche), fabricarea unor produse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
afectează plăcerea examinării amănuntelor. 6.5. Pauperizarea paideia-eitc " 6.5. Pauperizarea paideia‑ei" Avem de a face cu o spoliere crescândă a sensului și conținutului vechii paideia eline. Curriculumul polymatheic este păstrat, dar tot mai schematic. Uneori era aproape caricaturizat. Erudiții secolului al V-lea îi imitau pe antecesorii lor romani din timpul Republicii și Imperiului. Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest sens lucrarea lui Aper în ediția H. Keil, Grammatici latini, vol. VII, p. 112 (De orthografia). 6. Despre această „vastă cultură generală” a adus dovezi convingătoare Marrou, în Istoria educației..., ed. cit., vol. II, pp. 62-82. El insistă asupra erudiției literare (mai puțin științifice) care se realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de informație și minuția acestuia în ceea ce privește detaliile fiecărui studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să fie contribuția celui mai strălucit dintre erudiții chemați de Carol cel Mare: Alcuin din York. Alcuin s-a născut pe la 730 în York, unde și-a petrecut toți anii tinereții. Yorkul era, de vreo două generații, un puternic centru pedagogic și religios, consolidat de benedictini. Ei creaseră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
benedictini. Ei creaseră o bibliotecă impresionantă și un scriptorium mai ales în timpul episcopiei lui Wilfried 6. Urmașii lui Wilfried la scaunul din York, foști călugări la Whitby, au continuat tradiția întărind școala. Alcuin s-a format într-un „tărâm al erudiției și moralității”. La York, ca în întreaga Northumbrie și în toate teritoriile populate de irlandezi și angli, se respira atmosfera eterizată de personalitatea copleșitoare a Venerabilului Beda7. Acest gigant al spiritului creștin, care însuflețise arhipelagul britanic, pare să-l fi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel de anexă persuasivă, ca o tehnică auxiliară de impresionare a credincioșilor și necredincioșilor. Alcuin și-a prezentat reforma curriculară nu în termenii tehnici seci ai unei construcții obiectiviste din zilele noastre, ci însoțită de argumente teologice solide pe care erudiția sa imensă i le permitea, ceea ce a stimulat un anumit cult al erudiției cu efecte mai largi în plan cultural. Au beneficiat de ele mai ales disciplinele cuprinse în trivium. S-a vorbit, în acest sens, despre o „renaștere carolingiană
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necredincioșilor. Alcuin și-a prezentat reforma curriculară nu în termenii tehnici seci ai unei construcții obiectiviste din zilele noastre, ci însoțită de argumente teologice solide pe care erudiția sa imensă i le permitea, ceea ce a stimulat un anumit cult al erudiției cu efecte mai largi în plan cultural. Au beneficiat de ele mai ales disciplinele cuprinse în trivium. S-a vorbit, în acest sens, despre o „renaștere carolingiană”, cu referire la o anumită „înflorire culturală” din epoca respectivă. Dar „înflorirea culturală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se adune atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce acum se rostește numai în șoaptă”. Anume ce? Înlăturarea tiraniei papale și instaurarea domniei Științei Adevărate - cea bazată pe principiile rozicruciene. Confessio îndeamnă erudiții să recitească atent Sfânta Biblie. Vor descoperi că acolo „fiecare literă sau semn” îndeamnă la cercetare științifică. Sfânta Scriptură îndeamnă, de asemenea, la cunoașterea filosofiei. Iar cei care o tâlcuiesc altfel și condamnă filosofia și științele nu fac decât să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un proiect paideutic. Formarea omului prin cultură continuă să rămână dominanta educației contemporane și, probabil, va rămâne astfel și în viitor. Dar nu există o cultură care să poată orienta univoc curriculumul. „Explozia științifică” a înlăturat idealul educațional al Renașterii - erudiția. În epoca actuală se poate vorbi doar de culturi între care s-a strecurat cel puțin o „prăpastie”. „Prăpastia culturală” (C.P. Snow) dintre disciplinele umaniste și științele naturii s-a adâncit continuu în ultimul secol, afectând curriculumul educațional încă de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de postmodernism, idealul paideutic al vechilor greci nu poate fi reînviat atât de curând încât să poată orienta curriculumul educațional contemporan altfel decât în sensul - mai restrâns - al „împlinirii umane prin cultură” (care nu se confundă cu idealurile enciclopedismului și erudiției). Dar nimeni nu poate contesta cât de necesară i-ar fi omului contemporan o orientare pansofică a curriculumului, cum visase cândva Comenius. 12.6.2. O metodă rațională de orientare a curriculumului moderntc "12.6.2. O metodă rațională de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar cu ce? Cultura care umple vidul paideutic al specialistului modern este, de cele mai multe ori, „cultura de masă”. Specialiștii care dispun de o solidă cultură generală sunt din ce în ce mai puțini. Cei mai mulți cad victimă celor două erori capitale ale pedagogiei moderne: demonizarea „erudiției vane” și satirizarea „diletantismului” cultural, la care se poate adăuga și apologia „specialistului” (care nu este rea în sine, dar dăunează formării integrale a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format în perioada postbelică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu fi periculos. I se atribuie în mod exclusiv lui Dewey acest principiu inspirat de pragmatism; dar este mult mai pregnant aplicat de eficientismul taylorist. Și este vorba despre o credință mult mai răspândită, întreținută de repudierea idealului educațional al erudiției și de creșterea explozivă a cunoașterii în ultimele două-trei secole. Dureroase sunt consecințele. Null curriculum este curriculumul ignoranței. Neștiința și apaideusia în general, așa cum știm încă de la sophoi elini, se răzbună întotdeauna. Eisner (1985, 1994) a stăruit atent asupra acestui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
derivată”, acesta va ridica din umeri nedumerit. Dar a nu stăpâni aceste banalități matematice este echivalent cu a nu ști cine este autorul lui Hamlet, prinț al Danemarcei sau ce sex avea Rocinante, mârțoaga lui Don Quijote. Abandonarea idealului educațional al erudiției s-a desăvârșit în Secolul Luminilor. Încercarea lui Comenius de a-l reconsidera sub forma pansofiei a fost un eșec. Istoria modernă a Europei este istoria „specializării culturale”. Așa s-a ajuns la „prăpastia culturală” dintre „umanism” și „realism” de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-lea! * Desigur, îi pot fi atribuite lui Comenius, sub formă de reproșuri, câteva dintre năzbâtiile care s-au infiltrat în teoria și practica pedagogică, de când pedagogia l-a dat uitării pe marele vizionar. Cele mai frecvente sunt legate de idealul erudiției, de cultul specialistului și de disprețuirea diletantismului. Ideea că idealul erudiției a devenit irealizabil în zilele noastre, din cauza multiplicării cunoștințelor, pare cea mai stupidă. Nici un mare erudit nu a stăpânit toate cunoștințele existente - nici măcar Aristotel, Pico della Mirandola sau Comenius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reproșuri, câteva dintre năzbâtiile care s-au infiltrat în teoria și practica pedagogică, de când pedagogia l-a dat uitării pe marele vizionar. Cele mai frecvente sunt legate de idealul erudiției, de cultul specialistului și de disprețuirea diletantismului. Ideea că idealul erudiției a devenit irealizabil în zilele noastre, din cauza multiplicării cunoștințelor, pare cea mai stupidă. Nici un mare erudit nu a stăpânit toate cunoștințele existente - nici măcar Aristotel, Pico della Mirandola sau Comenius însuși; ei au stăpânit multe cunoștințe și s-au străduit să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însuși; ei au stăpânit multe cunoștințe și s-au străduit să asimileze cât mai multe. Nu prea văd ce necazuri i-ar pricinui unui învățăcel contemporan să îi imite pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva „erudiției goale” luptă însă impetuos, în zilele noastre, acea cohortă de demagogi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe acești înaintași, care au devenit iluștri prin bună sârguință. Idealul erudiției nu desemnează altceva decât curiozitatea omenească, nutrită cum se cuvine, îndestulător, cu valori. Abandonarea lui duce, firește, la semidoctism și, nu de puține ori, la inaniție culturală. Împotriva „erudiției goale” luptă însă impetuos, în zilele noastre, acea cohortă de demagogi, zgomotoși și apaideutici, care plac plebei din caverna platonică; în practică, această mișcare bezmetică ia forma acelui null curriculum descris de postmodernistul Eisner și incriminat de el că ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]