1,416 matches
-
fost trimise în Singapore 51 de avioane de luptă Hurricane Mk II cu 24 de piloți, nucleele a cinci escadrile. Ele au sosit la ianuarie 1942, moment în care escadrilele Buffalo fuseseră deja copleșite. S-au format escadrila 232 și escadrila 488 RNZAF, o escadrilă de Buffalo convertite în Hurricane. Escadrila 232 a devenit operațională la 20 ianuarie și a distrus trei avioane Ki-43 în acea zi, pierzând trei avioane Hurricane. Ca și avioanele Buffalo înaintea lor, însă, avioanele Hurricane au
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
51 de avioane de luptă Hurricane Mk II cu 24 de piloți, nucleele a cinci escadrile. Ele au sosit la ianuarie 1942, moment în care escadrilele Buffalo fuseseră deja copleșite. S-au format escadrila 232 și escadrila 488 RNZAF, o escadrilă de Buffalo convertite în Hurricane. Escadrila 232 a devenit operațională la 20 ianuarie și a distrus trei avioane Ki-43 în acea zi, pierzând trei avioane Hurricane. Ca și avioanele Buffalo înaintea lor, însă, avioanele Hurricane au început să sufere pierderi
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
Mk II cu 24 de piloți, nucleele a cinci escadrile. Ele au sosit la ianuarie 1942, moment în care escadrilele Buffalo fuseseră deja copleșite. S-au format escadrila 232 și escadrila 488 RNZAF, o escadrilă de Buffalo convertite în Hurricane. Escadrila 232 a devenit operațională la 20 ianuarie și a distrus trei avioane Ki-43 în acea zi, pierzând trei avioane Hurricane. Ca și avioanele Buffalo înaintea lor, însă, avioanele Hurricane au început să sufere pierderi grave în luptele de aproape ce
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
Hurricane. Ca și avioanele Buffalo înaintea lor, însă, avioanele Hurricane au început să sufere pierderi grave în luptele de aproape ce au urmat. În perioada 27-30 ianuarie, au sosit alte 48 de Hurricane-uri (Mk IIA) cu Grupul Nr. 226 (patru escadrile) pe portavionul HMS "Indomitable", de pe care au decolat pentru a ajunge la aerodromurile cu numele de cod P1 și P2, lângă Palembang, Sumatra în Indiile Orientale Olandeze. Sosirea sacadată a avioanelor Hurricane, împreună cu sistemele de alarmă antiaeriană inadecvate de la început
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
la Enying, iar la vârsta de 18 ani a intrat voluntar în Forțele Aeriene ale Armatei Regale Maghiare. Inițial a fost mecanic, dar ulterior a făcut școala de piloți de aviație la Székesfehérvár. În vara anului 1942 este transferat la Escadrila 1/1 „Dongó” () pe Frontul de Est. A zburat pe avioane Reggiane Re.2000 Falco (MÁVAG Héja) și Messerschmitt Bf 109G. Primul avion pe care îl doboară a fost un Heinkel He 111, german, doborât din greșeală. În continuare participă
Dezső Szentgyörgyi () [Corola-website/Science/315446_a_316775]
-
îl doboară a fost un Heinkel He 111, german, doborât din greșeală. În continuare participă la 142 de misiuni obține alte 6 victorii aeriene. La 1 mai 1944 se constituie Grupul de Vânătoare 101 „Puma”, iar Szentgyörgyi este transferat la Escadrila 101/2 „Retek” (). Luptă împotriva aviației americane și doboară un P-38 Lightning, un P-51 Mustang și patru bombardiere B-24 Liberator. În 16 noiembrie 1944 este înaintat ofițer. După ce atacurile americane au încetat, sunt reluate misiunile împotriva aviației URSS
Dezső Szentgyörgyi () [Corola-website/Science/315446_a_316775]
-
din război”, nu a reușit să-l susțină pe Eloff. Între timp, complicata rețea telefonică a lui Baden-Powell i-a oferit acestuia informații precise în timp util. De la cartierul său general, comandantul britanic le-a cerut maiorului Alick Godley și escadrilei B din Regimentul Protectoratului să înăbușe atacul și a trimis escadrila D, și câțiva lucrători feroviari înarmați pentru a-i ajuta. Oamenii lui Eloff au ajuns în curând să fie izolați în trei grupuri. Cu două escadrile, Godley a înconjurat
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
timp, complicata rețea telefonică a lui Baden-Powell i-a oferit acestuia informații precise în timp util. De la cartierul său general, comandantul britanic le-a cerut maiorului Alick Godley și escadrilei B din Regimentul Protectoratului să înăbușe atacul și a trimis escadrila D, și câțiva lucrători feroviari înarmați pentru a-i ajuta. Oamenii lui Eloff au ajuns în curând să fie izolați în trei grupuri. Cu două escadrile, Godley a înconjurat la început un grup de buri strânși într-un kraal din
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
Alick Godley și escadrilei B din Regimentul Protectoratului să înăbușe atacul și a trimis escadrila D, și câțiva lucrători feroviari înarmați pentru a-i ajuta. Oamenii lui Eloff au ajuns în curând să fie izolați în trei grupuri. Cu două escadrile, Godley a înconjurat la început un grup de buri strânși într-un kraal din Stadt. Aceștia s-au predat după un scurt schimb de focuri. Godley a împins al doilea grup de pe un kopje, iar aceștia au reușit să fugă
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
punct strategic lângă cătunul San Onofrio, la mai circa un kilometru de mănăstire, și până la 7 februarie, un batalion ajunsese la Punctul 445, un deal cu culmea rotunjită aflat imediat sub mănăstire și la nu mai mult de distanță. O escadrilă americană a efectuat o misiune de recunoaștere până în apropierea zidurilor abrupte ale mănăstirii, călugării observând patrulele germane și americane care schimbau focuri de armă. Tentativele de a cuceri Monte Cassino au fost însă blocate de tirul susținut de mitralieră de pe
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
a absolvit Universitatea DePauw iar în luna iunie Vraciu s-a înrolat că aviator în Marină Militară a Statelor Unite ale Americii. Vraciu în 1942 august a fost mobilizat că sublocotenent al Marinei Statelor Unite ale Americii. La sfârșitul lunii martie 1943 a fost mutat la Escadrila șase de avioane de vânătoare (VF-6), sub comanda lt.comandor Edward "Butch" O'Hare, primul aș al Marinei SUA. O'Hare l-a făcut pe Vraciu coechipierul sau, dându-i sfaturi valoaroase privind luptele aeriene. Escadrila a intrat în lupta
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
a fost mutat la Escadrila șase de avioane de vânătoare (VF-6), sub comanda lt.comandor Edward "Butch" O'Hare, primul aș al Marinei SUA. O'Hare l-a făcut pe Vraciu coechipierul sau, dându-i sfaturi valoaroase privind luptele aeriene. Escadrila a intrat în lupta în octombrie 1943, pe portavionul USS "Independence". Vraciu și-a obținut prima sa victorie aeriană la 10 octombrie 1943 într-o acțiune împotriva insulelor Wake. El și O'Hare au dat peste o formațiune inamica; O
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
spre Wake Island, unde avionul japonez a aterizat. Vraciu a distrus avionul japonez la sol. Apoi a observat un bombardier japonez a Mitsubishi G4M („Betty") pe care l-a doborât. Vraciu mai tarziu comenta: „O'Hare îi învață pe piloții escadrilei lucruri mărunte, care mai tarziu le salvau viețile. Un exemplu era că înainte de a te angaja într-un atac cu foc de mitralieră să-ți răsucești bine capul jur-împrejur pentru a te asigura că nu ești urmărit de vreun avion
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
inamice într-o singură zi: trei avioane de bombardament „Betty” la 29 ianuarie 1944 și patru avioane de vânătoare deasupra atolului Truk în 17 februarie. Cu șase victorii astfel devenea și a rămas până în prezent asul cu cele mai multe victorii al escadrilei VF-6. În pofida faptului că avea oportunitatea de a fi retras temporar din activitate în SUA, Vraciu a cerut să fie trimis în lupta și astfel a fost mutat împreună cu escadrila VF-16 pe on USS "Lexington". Până la mijlocul lunii iunie avea
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
și a rămas până în prezent asul cu cele mai multe victorii al escadrilei VF-6. În pofida faptului că avea oportunitatea de a fi retras temporar din activitate în SUA, Vraciu a cerut să fie trimis în lupta și astfel a fost mutat împreună cu escadrila VF-16 pe on USS "Lexington". Până la mijlocul lunii iunie avea la activ 12 avioane inamice doborâte, la timpul respectiv acesta fiind un record al aviatorilor de pe nave. Ziua în care Vraciu a repurtat cel mai mare succes ca pilot a
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
acestei campanii s-a căsătorit cu iubita lui, Kathryn Horn cu care vor avea trei fete și doi băieți. Mai târziu în anul 1944, Vraciu a reușit să se întoarcă în lupte zburând pe avionul de vânătoare F6F Hellcat în escadrila VF-20. După două misiuni cu escadrila VF-20, a fost doborât de antiaeriana deasupra insulelor Filipine. Vraciu a fost salvat de luptătorii din rezistență filipineza care l-au numit comandantul unității de gherilă care numără 180 de luptători. După șase săptămâni
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
iubita lui, Kathryn Horn cu care vor avea trei fete și doi băieți. Mai târziu în anul 1944, Vraciu a reușit să se întoarcă în lupte zburând pe avionul de vânătoare F6F Hellcat în escadrila VF-20. După două misiuni cu escadrila VF-20, a fost doborât de antiaeriana deasupra insulelor Filipine. Vraciu a fost salvat de luptătorii din rezistență filipineza care l-au numit comandantul unității de gherilă care numără 180 de luptători. După șase săptămâni a reușit să contacteze armata americană
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
săptămâni a reușit să contacteze armata americană și întorcându-se la Marină militară. Vraciu a terminat războiul că al patrulea aș al Marinei Militare SUA. După război a devenit pilot de încercare. Promovat la gradul de comandor, Vraciu a condus escadrila VF-51 între anii 1956 - 1958, în anul 1957 câștigând concursul de tragere individuală a Marinei Militare SUA. S-a retras din armată în anul 1964 pentru a începe o carieră în domeniul bancar. Vraciu în prezent trăiește în Danville, California
Alexander Vraciu () [Corola-website/Science/316371_a_317700]
-
marțiale pentru simplul motiv că de la bun început el nu ar fi trebuit trimis acolo, în condițiile totalei absențe a vreunei probe care măcar să atragă suspiciunile asupra lui: Dreyfus a fost reintegrat parțial în armată, cu grad de șef de escadrilă (maior), prin legea din 13 iulie 1906. Cei cinci ani de încarcerare nu au fost luați în calcul pentru reconstituirea carierei sale, ceea ce l-a făcut neeligibil pentru gradul de general. Această decizie a distrus orice speranță pentru o carieră
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Solomon și a participat la Bătălia din Insulele Solomon de Est. În timpul bombardamentului aeroportului Henderson Field din Guadalcanal la 14 noiembrie 1942, grupul de luptă din care făcea parte "Maya" a fost atacat de bombardiere în picaj Douglas SBD Dauntless din escadrila VB-10. Un avion a aruncat pe navă o bombă de 227 kg care a pătruns în corpul navei, ucigând 37 de marinari. În 1943 a participat la Bătălia din insula Komandorski, lângă peninsula Kamciatka, unde a avut schimb de focuri
Crucișătorul japonez Maya () [Corola-website/Science/325453_a_326782]
-
piloți, unde în 1921 a pilotat pentru prima oara un Curtiss Model N timp de douăzeci de minute. I s-a acordat titlul de aviator naval în data de 11 august 1921. Datorită competenței, în două luni a primit comandă escadrilei nr.3 la Pensacola. În 1923 a servit ca pilot de teste. În 1936 a ajuns ofițer de aviație pe portavionul USS Yorktown (CV-5) unde a testat sistemul de catapultare al portavioanelor. În octombrie 1943 a fost numit pe portavionul
Clifton Sprague () [Corola-website/Science/325458_a_326787]
-
îngrijorător pentru ei era însă zgomotul de bătălie dinspre sud. Latour a luat extraordinara hotărâre de a împărți diviziile FML principele Friedrich de Hessen-Homburg și FML Friedrich Hohenlohe-Ingelfingen în forțe mai mici. A trimis un batalion de infanterie și șase escadrile de cavalerie la nord să-l caute pe Kienmayer. Un batalion și patru escadrile au înaintat spre sud să-l găsească pe Kollowrat. După ce a înaintat cu grosul coloanei sale până la satul Mittbach, Latour a trimis trei batalioane și două
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
hotărâre de a împărți diviziile FML principele Friedrich de Hessen-Homburg și FML Friedrich Hohenlohe-Ingelfingen în forțe mai mici. A trimis un batalion de infanterie și șase escadrile de cavalerie la nord să-l caute pe Kienmayer. Un batalion și patru escadrile au înaintat spre sud să-l găsească pe Kollowrat. După ce a înaintat cu grosul coloanei sale până la satul Mittbach, Latour a trimis trei batalioane și două escadrile să susțină atacul lui Schwarzenberg și trei batalioane și o baterie de artilerie
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
de cavalerie la nord să-l caute pe Kienmayer. Un batalion și patru escadrile au înaintat spre sud să-l găsească pe Kollowrat. După ce a înaintat cu grosul coloanei sale până la satul Mittbach, Latour a trimis trei batalioane și două escadrile să susțină atacul lui Schwarzenberg și trei batalioane și o baterie de artilerie să-l ajute pe Kollowrat. Astfel, el a rămas doar cu trei batalioane și șase escadrile. Ca și Latour, trupele lui Riesch a trebuit să se mulțumească
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
sale până la satul Mittbach, Latour a trimis trei batalioane și două escadrile să susțină atacul lui Schwarzenberg și trei batalioane și o baterie de artilerie să-l ajute pe Kollowrat. Astfel, el a rămas doar cu trei batalioane și șase escadrile. Ca și Latour, trupele lui Riesch a trebuit să se mulțumească cu drumurile proaste și troienile de zăpadă. Au rămas mult în urma lui Kollowrat, ajungând la Albaching abia la 9:30 am. Ca urmare, divizia lui Richepanse a trecut în fața
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]