1,874 matches
-
vastul lateral Mușchiul vastul medial 6cun Interlinie articulară Rotulă S35 3cun Ligament rotulian Mușchiul tibial anterior Tibia Extensor comun al degetelor piciorului S41 S44 Anatomie energetică Stomacul este un sac receptacul al alimentelor și al băuturilor. Este situat la capătul esofagului, în partea superioară central-stângă a abdomenului, având forma literei J. Partea de sus, legătură cu esofagul, se numește cardia; partea de jos, terminală, aflată în legatură cu intestinul subțire, poartă numele de pilor. Stomacul este constituit dintr-o submuscoasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Tibia Extensor comun al degetelor piciorului S41 S44 Anatomie energetică Stomacul este un sac receptacul al alimentelor și al băuturilor. Este situat la capătul esofagului, în partea superioară central-stângă a abdomenului, având forma literei J. Partea de sus, legătură cu esofagul, se numește cardia; partea de jos, terminală, aflată în legatură cu intestinul subțire, poartă numele de pilor. Stomacul este constituit dintr-o submuscoasă și o mucoasă conținând glande gastrice, acoperite de un strat muscular contractil, ansamblul fiind învelit de o
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor, palatogloșilor, hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
faringian constă în deplasarea bolului alimentar din faringe spre esofag, în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în condițiile în care ridicarea palatului moale oprește accesul în nazofaringe și orificiul laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rezultă o cantitate de 9000 ml ce se absoarbe zilnic. Tot în cursul unei zile se absorb aproximativ 100 g grăsimi, 50-100 g aminoacizi, câteva sute de grame glucide și 50-100 g ioni. Absorbția la nivelul cavității bucale și a esofagului este redusă (alimentele sunt reținute puțin timp). Se absorb cantități mici de alcool, hormoni steroizi, diferite substanțe medicamentoase și toxice. Absorbția gastrică are și ea o importanță relativ redusă, la acest nivel fiind absorbită apa și cantități reduse de gaze
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au făcut acest studiu, rezultatele sugerează că alimentația puțin bogată în vitamine și nutrimenți și boala, mai mult decât simpla îmbătrânire, poartă principala vină pentru scăderea nivelului de antioxidanți în organism la persoanele în vârstă. Ulcerele Ulcerele persistente la nivelul esofagului, stomacului și duodenului au devenit foarte frecvente în ziua de azi. Ele pot duce la grave sângerări intestinale și chiar la moarte. Se crede că stresul implică o producție mărită de histamine care are fi responsabile de ulcere. Antioxidantul din
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
o contaminare a celulelor vecine; apoi, ele permit fenomenelor oxidative să aibă loc în celulă pentru ca ea să moară mai repede prin autodistrugere. Acum înțelegem mai bine de ce i se atribuie atâtea virtuți anticanceroase ceaiului verde în ceea ce privește stomacul, plămânii, sânii, esofagul, colonul și chiar pancreasul. Ceaiul verde este, s-ar părea, la fel de eficient în prevenirea daunelor provocate pielii, inclusiv cancerul, protejând-o de efectele mutagene ale razelor UV, ceea ce este mult mai eficient decât acțiunea unei simple creme protectoare. Ginkgo biloba
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
acru ori amar în gură. Principalele cauze sunt obiceiurile alimentare incorecte, cum ar fi să mâncați prea mult, prea multe alimente reci și crude, și abuzul de alcool. Senzația apare când acidul gastric din stomac ajunge în partea inferioară a esofagului, producând arsura și jena. Alte cauze ale durerii din partea superioară a abdomenului sunt bolile tractului digestiv - gastrita, ulcerul gastric sau duodenal (primul segment al intestinului subțire), spasmele gastrice, nevroza gastrică sau gastroptoză. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă aveți
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Extensia directă Se poate produce în parenchimul pulmonar adiacent (inclusiv peste scizuri), de-a lungul bronhiei de origine și în structurile adiacente din cutia toracică (pleura parietală și peretele toracic, vasele pulmonare, pericardul, diafragmul, marile vase, cordul, vena cavă superioară, esofagul, structurile nervoase mediastinale). De o mare importanță chirurgicală este extensia în peretele bronșic deasupra masei tumorale palpabile, ce influențează decisiv atitudinea chirurgicală. Așa cum arăta Cotton [4] încă din 1959, invazia în peretele bronșic proximal de tumoră apare în 12% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
a fost efectuată de Watanabe, dar rămâne controversată. Invazia peretelui atrial strict la locul de vărsare a venelor pulmonare poate conduce la rezecția de perete atrial stâng, așa cum procedăm și noi. Sutura se efectuează preferabil cu fire separate neresorbabile. Invadarea esofagului de către tumoră contraindică rezecția. Totuși, se poate practica miomectomie extramucoasă sau chiar rezecție de esofag, urmată de reconstrucție digestivă cu stomacul. Invazia corpului vertebral contraindică de principiu intervenția chirurgicală. Totuși se pot practica rezecții parțiale sau totale de corp vertebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
vărsare a venelor pulmonare poate conduce la rezecția de perete atrial stâng, așa cum procedăm și noi. Sutura se efectuează preferabil cu fire separate neresorbabile. Invadarea esofagului de către tumoră contraindică rezecția. Totuși, se poate practica miomectomie extramucoasă sau chiar rezecție de esofag, urmată de reconstrucție digestivă cu stomacul. Invazia corpului vertebral contraindică de principiu intervenția chirurgicală. Totuși se pot practica rezecții parțiale sau totale de corp vertebral, atunci când gaura de conjugare nu este afectată. Tehnica a fost descrisă de DeMeester în anul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
pentru perfuzare va fi asigurat prin sistemul cav inferior. În perioada postoperatorie se instituie tratament anticoagulant, care se va continua pe cale orală timp de 6 luni. Rezultatele pe termen scurt sunt favorabile, la 5 ani supraviețuirea este zero [7]. Invadarea esofagului este rar întâlnită în cancerul bronho-pulmonar, realizându-se de către tumora primară sau, mai frecvent, de către adenopatia subcarenală. Precizarea invaziei necesită examene atente ale esofagului (esofagografie, esofagoscopie) precum și CT toracic și abdominal pentru excluderea metastazării. Terapia este nonchirurgicală în adenopatia mediastinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
6 luni. Rezultatele pe termen scurt sunt favorabile, la 5 ani supraviețuirea este zero [7]. Invadarea esofagului este rar întâlnită în cancerul bronho-pulmonar, realizându-se de către tumora primară sau, mai frecvent, de către adenopatia subcarenală. Precizarea invaziei necesită examene atente ale esofagului (esofagografie, esofagoscopie) precum și CT toracic și abdominal pentru excluderea metastazării. Terapia este nonchirurgicală în adenopatia mediastinală invadantă în esofag, când se va insera un stent esofagian. Rezecția în bloc a parenchimului pulmonar și a esofagului se justifică în invazia esofagiană
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
întâlnită în cancerul bronho-pulmonar, realizându-se de către tumora primară sau, mai frecvent, de către adenopatia subcarenală. Precizarea invaziei necesită examene atente ale esofagului (esofagografie, esofagoscopie) precum și CT toracic și abdominal pentru excluderea metastazării. Terapia este nonchirurgicală în adenopatia mediastinală invadantă în esofag, când se va insera un stent esofagian. Rezecția în bloc a parenchimului pulmonar și a esofagului se justifică în invazia esofagiană a tumorii pulmonare și în absența metastazării ganglionare mediastinale și/sau sistemice. În cancerul bronhopulmonar drept calea de abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
invaziei necesită examene atente ale esofagului (esofagografie, esofagoscopie) precum și CT toracic și abdominal pentru excluderea metastazării. Terapia este nonchirurgicală în adenopatia mediastinală invadantă în esofag, când se va insera un stent esofagian. Rezecția în bloc a parenchimului pulmonar și a esofagului se justifică în invazia esofagiană a tumorii pulmonare și în absența metastazării ganglionare mediastinale și/sau sistemice. În cancerul bronhopulmonar drept calea de abord poate fi toracotomia dreaptă + laparotomie mediană. După realizarea rezecției în bloc se trece la reconstrucția tubului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
largă - parietectomie, până la 50%. Rezecția de structuri mediastinale, invadate de tumoră, majoritatea cazurilor, având însă și N2, este urmată de un procent mic de supraviețuire, de 9. Există șanse mai mari după rezecțiile de nerv frenic, pericard și, surpinzător, de esofag. Pericardectomia asociată rezecției pulmonare a crescut șansa de supraviețuire la 5 ani până la 43% (Wattanabe) [66]. Oncogenele S-a constatat că genele K-ras și HER-2/men C erb-B-2 conferă un prognostic rezervat bolnavilor ce prezintă tumori în care acestea au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului, nervului laringeu recurent sau eroziuni ale corpilor vertebrali, cu dureri dorsale subsecvente. Anevrismele aortei toracice sunt asimptomatice, cu evoluție frustă și se diagnostichează incidental, în cursul explorărilor pentru alte afecțiuni (radiografie toracică, CT, ecocardiografie). În cazul apariției complicațiilor cu risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]