4,490 matches
-
loc ori de câte ori voința subiectului se diminuează sub presiunea factorilor externi) sunt elemente care conferă acestui tip de poezie „personalitate”. Un concurs ciudat de împrejurări a făcut ca textele de genul acesta să semene cu cele care, în literatura anglo-saxonă, erau etichetate drept postmoderne. Oricum ar fi, este de natura evidenței faptul că Petre Stoica ia „partea lucrurilor” în felul său. Ca și în cazul lui Francis Ponge sau William Carlos Williams, procesul este simplu: există ochiul și există obiectele pe care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acest raport. Există mai multe motive care m-au determinat să utilizez destul de rar (și cu anumite rezerve) conceptul de postmodernism. Și aceasta mai cu seamă din pricina impreciziei terminologice pe care el o presupune. E adevărat că postmodernismul poate fi etichetat - după cum știm prea bine - drept un fel de concept umbrelă, bon à tout faire, prea încăpător pentru a fi cu adevărat relevant, putând fi aplicat unor fenomene relativ disparate, de la cele din perioada contemporană, până la altele, cu valoare de premise
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Hărțuirea sexuală nu trebuie incriminată fiindcă aceasta conduce la inhibiții și încalcă libertatea de exprimare sexuală, la fel și violulxe "„viol" la întâlniri (date rape). Cele mai multe femei cu astfel de poziții nu s-au autoetichetat ca postfeministe, ci au fost etichetate ca atare de către mass-mediaxe "„mass-media". Ele nu se constituie într-un grup solidar cu o astfel de identitatexe "„identitate" asumată. Unele postfeministe ce și-au asumat poziția, precum René Denfeldxe "„Denfeld,Rene", atacă direct feminismul celui de-al doilea val
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
egalitatea șanselor educaționale, caracterul democratic, deschis al sistemelor școlare (educație pentru toți), pedagogia suportivă și discriminarea pozitivă (Păun, 1998). Tot În acest context sociopsihopedagogic invocăm teoriile referitoare la fenomenul etichetării, care argumentează faptul că, de obicei, autoritatea este cea care etichetează, respectiv un cadru didactic, un părinte sau chiar un coleg care repetă eticheta și astfel, În timp, o consolidează. De asemenea, după ce o etichetă a fost atașată unui individ, de cele mai multe ori acestuia Îi va fi foarte greu să se
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și să creadă că Îl caracterizează, percepând mult mai clar mesajele care consolidează eticheta decât pe acelea care o contrazic. Specialiștii În psihologia educației au observat că există mai multe modalități prin care educatorii Își folosesc experiența pentru a-i eticheta și a-i clasifica pe elevi. Astfel, când un cadru didactic preia o clasă nouă, el va avea tendința să o Împartă În trei categorii: În primul rând, elevii „buni”, care se conformează așteptărilor sale, În al doilea rând, elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care criteriu este mai valid. Sau, dacă, de pildă, într-o cercetare privitoare la impactul modernizării asupra unei colectivități tradiționale, vom pune în paralel date de anchetă și date observaționale, consensualitatea este un indicator al validității, dar lipsa ei nu etichetează automat negativ ancheta sau observația. Ceea ce se consideră a fi un criteriu valid este, până la urmă, tot ochestiune de reflexie și de experiență în domeniu. Nu e mai puțin adevărat că invocarea acestui gen de validitate poate crea situații de-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se mișcă respectiva manipulare, ce scopuri urmărește și ce consecințe are ea pentru sistemul social. Granița între „a convinge că este spre binele lui” și „a manipula” nu este deloc fermă. Mai mult, același gen de discursuri și acțiuni sunt etichetate când ca „manipulare”, când, de pildă, ca „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Totuși, oricât de imprecis ar fi conceptul de manipulare, a vorbi, la modul propriu, de manipularea oamenilor (sau a „opiniei publice”) prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele mai eficiente pe această linie: elevii trebuie deprinși să respecte regulile de comunicare și muncă În grup: nimeni nu monopolizează discuția; fiecare părere trebuie ascultată; nimeni nu este criticat și moralizat; toate Întrebările au rostul lor; nimeni nu este etichetat și judecat; nimeni nu este obligat să participe activ sau să Își exprime punctul de vedere; nimeni nu este blamat. Dezvoltarea personală ne oferă o scenă sigură pe care putem face ce știm, permițând sinelui nostru interior să iasă În
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
poreclit, agresat fizic sau psihic, complexat, pus În imposibilitatea de a răspunde la fel de ușor ca și colegii lui la sarcinile ce i se dau. Și de aici și până la nefericirea lui nu e decât un pas pe care noi, cei etichetați drept normali, nu-l Înțelegem, sau de care ne detașăm, considerând că nu ne privește. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Cel de lângă noi e un om, iar noi toți ca și oameni avem drepturi, dar și obligații. Și să
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
sau cu tulburări de Învățare și copiii din medii sociale și familii defavorabile, copiii delincvenți sau uneori copiii din anumite grupuri etnice, care pot avea și handicap mintal lejer. Teoria pedagogică contemporană tinde să se Îndepărteze de termenii care pot eticheta copiii cu diverse probleme de dezvoltare și/sau Învățare. Accentul se pune pe cerințele educative individuale ale copilului care are o problemă de Învățare/dezvoltare, utilizându-se termeni de circulație internațională care semnifică calitatea de ființă umană: copil cu deficiență
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
de a proceda; * este un proces sistematic de ordonare a activităților pentru o performanță viitoare; * este o activitate planificată, cu sarcini realizate și sopuri atinse; * este cadrul în care se desfășoară abilitățile asistentului social. Un set de metode pot fi etichetate drept model. Astfel, metodele (sau modelele) pot fi în mod variat conectate la teorii formale specifice, dar aspectul crucial este ca setul organizat de acțiuni: poate fi scris pe hârtie, învățat și repetat. Modelele sunt puse în practică de indivizi
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
azi și de mâine reprezintă o prioritate și un reper fundamental. Școala democratică, școala viitorului ar trebui să nu selecteze și să nu excludă, să promoveze co educația, toleranța, deschiderea fără prejudecăți față de toți beneficiarii, fără a-i considera și eticheta ca fiind capabili - incapabili, importanți - neimportanți, demni de apreciere - nedemni de apreciere, ci doar cu aceleași drepturi. O astfel de școală, poate fi mai naturală și mai benefică prin eterogenitatea ei, deoarece societatea umană este În mod natural eterogenă. Documentele
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
său patologic. Se deosebește și de mentism și de impulsiuni, care se referă la trecerea la act sau acțiune, fără posibilitatea stopării lui. Fobia este frecvent asociată cu obsesia, unii cercetători considerând că apariția anxietății la ideea obsesivă se poate eticheta drept fobie. 3) Ideea delirantă: este o idee falsă trăită însă de bolnav cu convingerea că este adevărată, reală. De obicei ideile delirante sunt variate, mai mult sau mai puțin corelate între ele, formând un delir. Această construcție ideativă, care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
problemei cooperării în anarhie, iar, prin aceasta, să marginalizeze în cadrul perspectivei lui teoretice atât preferințele interne, cât și procesele socializării din interiorul statului. Din acest motiv, autorul a recunoscut ulterior că este mai potrivit ca perspectiva lui teoretică să fie etichetată drept instituționalistă, și nu liberală. Prin contrast, versiunea de liberalism operaționalizată în studiul de față oferă o cale pentru realizarea liberalismului sofisticat în termeni diferiți de cei stabiliți de Keohane. Keohane interpretează realismul ca o teorie raționalistă, iar acest fapt
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trupe de geniu și a 13 miliarde de dolari pentru eforturile aliate, acordate în câteva tranșe. Potrivit lui Lincoln, această reacție a avut loc pentru că "Japonia ar fi fost aspru criticată de Statele Unite, dacă nu ar fi făcut nimic". Americanii au etichetat drept parazitară "diplomația cecurilor" practicată de Japonia, în timp ce aceasta a acuzat SUA de nerecunoștință (Inoguchi, 1993, p. 253; Lincoln, 1993, p. 233; Sasae, 1994, p. 30). În conflictul din Golf, lipsa unei contribuții militare din partea japonezilor a dus la dispute
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
numește "magicieni", care, după el, sunt "primii profesioniști" (Weber, 1995). La fel, producătorii de bunuri culturale produc definițiile și le reactivează în permanență (Heinich, 1998c). Pierre Bourdieu și Howard Becker insistă amândoi, în ciuda divergențelor dintre ei, asupra grupurilor însărcinate să eticheteze lucrurile și oamenii în interiorul "câmpului cultural" (Bourdieu) sau al "lumilor" (Becker). Instituțiile sunt mai mult sau mai puțin instituționalizate. Academiile, juriile, universitățile, criticii se preocupă să impună definițiile convenționale care încadrează obiectele supunându-le unei serii de canoane și criterii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
formă prin intermediul diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea, inventarierea și arhivarea, comanda, colecția și testamentul. Asta presupune că, în acțiunea culturală, statul desemnează și califică drept culturale anumite bunuri, dar le și primește prin donație sau schimb, le etichetează, le clasează, le selecționează, le distribuie, pe scurt, le "capitalizează", le încarcă de semnificație și le înscrie în domeniul public în vederea protejării și valorizării lor. Acest domeniu, fondat odinioară pe raritatea operelor recunoscute și pe patrimoniul regal, se extinde continuu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
suntem acuzați că suntem atei. Dacă cerem ca statul să nu intervină, prin impozitare, în educație, suntem acuzați că urâm Luminile. Dacă afirmăm că statul nu trebuie să dea, prin impozitare, o valoare factice solului sau unei industrii anume, suntem etichetați drept dușmani ai proprietății și ai muncii. Dacă credem că statul nu trebuie să subvenționeze artiștii, suntem considerați niște barbari care consideră că artele sunt inutile. Protestez aici, cu toate forțele mele, împotriva unor astfel de raționamente. Departe de a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mod senzaționalist exagerându-i-se importanța (din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât o modalitate de a descrie mai bine banalitatea violenței în școală și de a-i sesiza mai bine implicațiile psihologice, sociale și politice. Bineînțeles, este îngustă calea între "criminalizarea" faimoaselor "clase
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
teme de "un profiling" sau clasificarea pe stereotipuri a anumitor elevi care nu fac decât să se îmbrace diferit sau să asculte anumite genuri de muzică [...]. Pericolul unui asemenea sistem rezidă în riscul ca, identificând copii potențial violenți, să-i eticheteze în același fel pe mulți tineri non-violenți" (Devine, 2001). Toate acestea demonstrează, în orice caz, cât de importantă este piața securității școlare. De vreme ce această piață există, deși trebuie s-o deplângem, putem considera că interesul pentru costul social al violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sens critic, "pragmatismul anglo-saxon" și care încearcă să evalueze, pentru prevenirea delincvenței, care sunt practicile eficace, ineficace sau promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul" reacționar al celor mai conservatoare idei de peste Atlantic (adesea rezumate la "toleranță zero" și la locuțiunea atât de utilă și grăitoare de "criminalizare a sărăciei"). Subterfugiile pretențioase folosite în Franța pentru a critica evaluarea practicilor, programelor și politicilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
triumfat în primul război mondial: guvernul german a pretins că acționează în numele dreptului la autodeterminare al sudeților germani. Idealurile unei ordini pașnice deveniseră o parte a mașinii de război naziste. Strategia democrațiilor de a preveni un nou război cu Germania, etichetată de către criticii de mai tîrziu drept conciliere, a constat într-o serie de concesii ce urmăreau să cumpere reținerea acesteia. Dar, în condițiile în care rezistența era necesară, această strategie, concepută pentru a evita războiul, nu a făcut altceva decît
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și Hopkins, consilier personal al lui Roosevelt și apoi al lui Truman. Byrnes a fost silit să renunțe la a mai căuta un compromis în timpul Conferinței Miniștrilor Afacerilor Externe de la Londra (11 septembrie - 2 octombrie 1945), pentru a nu fi etichetat ca un politician al cedării. Hopkins a murit în ianuarie 1946, după o călătorie la Moscova. Din acest moment, se poate vorbi de o a doua fază a introducerii politicii de îngrădire: uniformizarea percepției asupra Uniunii Sovietice (februarie 1946 - februarie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
detaliat când vom examina caracteristicile politice și administrative ale Franței într-un capitol următor. Interpretarea reformelor de descentralizare adoptată de "Rondin", de mai mulți analiști francezi și de câțiva englezi, cel puțin în primii anii de reformă, ar putea fi etichetată drept "scepticism a priori". Acesta a reflectat un pesimism general care privea posibilitatea unei reforme semnificative politică sau administrativă, și urma să cauzeze multe probleme cercetării descentralizării franceze în anii care vor urma.5 Prima etapă a descentralizării: un imbold
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aibă loc în aceeași zi cu reînnoirea completă a ambelor consilii. Însă această lege a fost anulată de guvernul de dreapta al lui Edouard Balladur care s-a reîntors la sistemul precedent 39. Criticii, precum senatorul independent Jean-Louis Masson, a etichetat sistemul actual de alegeri ca fiind anacronic, nedrept și sexist 40. Este anacronic deoarece inițial a fost proiectat pentru a se potrivi cu stilul de viață al notabililor locali ale căror interese erau destul de reduse. Este nedrept din cauza diferențelor mari
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]