13,960 matches
-
asupra modului În care vor fi rezolvate sarcinile de către fiecare membru În parte și de către colectiv. Alături de aceste principii, În Învățarea prin cooperare se respectă spiritul egalitarist, antiierarhic și antiautoritar, precum și cel al toleranței față de opiniile celorlalți și al evitării etichetării. Profesorul se integrează În activitatea colaborativă a elevilor, putând fi unul din membri sau oferindu-și ajutorul ori animând și stimulând activitatea, iar evaluarea este un exercițiu democratic al puterii Într-o muncă În comun a educatorilor cu elevii. Valențele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și valorificarea permanentă a punctelor tari/elementelor pozitive pe care elevii le au (nu există copil sau elev rău În adevăratul sens al cuvântului; adesea, această caracteristică este atribuită ca o etichetă de către adult pentru a-și arăta nemulțumirea, dar etichetările construiesc distanțe și bariere Între elevi și adulți); - observațiile sau avertismentele verbale să fie clare, exprimate Între patru ochi și fără o frecvență prea mare, care poate declanșa reacții/conduite opuse; - activitățile În grup să se desfășoare În situații diverse
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de „sociologizare” s-au asociat cu asumarea unor riscuri pe care diferiți critici nu au ezitat să le evidențieze. Una dintre principalele critici se adresează fundamentului sociologic al principiului normalizării, adică „interacționismului simbolic”, cu diferitele sale derivate (dramaturgia socială”, „teoria etichetării”Ă, căruia îi lipsesc cercetări empirice semnificative prin care să-i fie confirmate ipotezele principale. Mai mult, teoria normalizării nu poate oferi o analiză coerentă a perspectivei istorice privind transformarea reacțiilor sociale față de devianță, cu încadrarea lor în coordonatele sistemului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
percep că opiniile lor sunt disensuale față de cele ale majorității, ei nu le fac publice, păstrează tăcerea. Termenul „spirală” indică faptul că, cu cât tăcerea e mai mare, cu atât curentul dominant e mai puternic, ceea ce face ca, de frica etichetării și izolării, alinierea sau tăcerea să fie și mai pronunțate. Într-un fel, și aici funcționează bine cunoscutul „efect Matei” - „Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
simboluri pentru a marca rubricile unui tabel; chiar dacă respectiva rubricatură se repetă, e bine să se transcrie mereu în clar. Cum bine spunea mai demult E. Noelle-Neumann (1966, p. 371),când încă moda americană a prescurtărilor, impusă oarecum și de etichetarea cerută de anumite programe de calculator, nu se impusese pe bătrânul nostru continent, „cifrele și abrevierile superflue omoară tabelul”. Prima idee cuprinsă în acest citat se constituie ca o nouă altă regulă: 6. Tabelele nu trebuie să cuprindă niciodată mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Acest lucru presupune adaptarea curriculară; Învățarea activă, educația multiculturală... Școala incluzivă este, practic, pentru toți copiii, de la obișnuiți până la cei cu C.E.S., dar și cei supradotați sau cu tulburări de comportament, oricât de grave. Școala incluzivă Își propune eliminarea oricărei etichetări, clasificări, categorisiri și ierarhizări valorice sau performanțiale ale elevilor săi, care sunt priviți ca diferiți pur și simplu În sensul de diverși, dar nici unul În mod excepțional, În nici un sens, avându-și fiecare șansele sale și oportunitățile sale, oferite tocmai
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
copiii cu aceleași probleme pot fi puși să Învețe Împreună În grupe, clase sau școli speciale. Acești copii pot fi considerați “diferiți” de ceilalți “normali” În ceea ce privește aspectul beneficierii de formele obișnuite de educație. Din această perspectivă, educația are la bază etichetarea și segregarea. perspectiva curriculară este definită În termeni de sarcini și activități furnizate copiilor și de condiții create În clasă. Această perspectivă subliniază faptul că acești copii (copiii cu nevoi speciale) pot apărea În orice clasă. Astfel, perspectiva Încorporează ideea
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
a școlilor incluzive a fost și necesitatea schimbării mentalităților și atitudinilor referitoare la elevii cu cerințe educaționale speciale și Încercarea de a le oferi o viață normală, prin schimbarea reprezentărilor sociale asupra acestui segment de populație școlară și renunțarea la etichetări și stigmatizare, oferirea de șanse egale În vederea integrării lor comunitare și sociale. Învățământul românesc nu putea să ignore sau să nu abordeze de pe principii moderne, În contextul amplelor măsuri de transformare din ultimii ani, studiul particularităților de dezvoltare a acestor
ÎN LOC DE PREFAȚĂ.... In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alois GHERGUȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2113]
-
mod constant acest proces; posibilitatea derulării unor programe și colaborări internaționale; -existența la nivel județean a Programului de integrare școlară a I.S.J.; -accesul la informații de specialitate (prin cursuri de perfecționare, module de formare profesională - studii universitare, master etc); Amenințări: etichetarea școlii și afectarea prestigiului școlii și a cadrelor didactice; diminuarea numărului copiilor cu performanțe În Învățare din școală prin creșterea numărului solicitărilor de transfer la alte școli; formarea unei reprezentări negative și eronate asupra procesului de integrare școlară și asigurare
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
măsuri de intervenție În acord cu cauzalitatea dificultăților identificate. S-a remarcat faptul că la nivelul unității de Învățământ (cadre didactice și părinți) s-a Înțeles că rolul/scopul evaluării inițiale În cadrul Comisiei Interne de Evaluare Continuă (CIEC) nu este etichetarea copilului și includerea Într-o categorie de persoane cu nevoi speciale, ci identificarea/ stabilirea achizițiilor pe toate domeniile de dezvoltare, a problemelor reale cu care copiii se confruntă și cauzele ce-i Împiedică să facă față cu succes cerințelor școlare
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
În școală pentru o mai bună implicare În activități, adaptare și integrare școlară. Puncte sensibile/bariere: Percepția personală a relației de parteneriat, care ar trebui să fie bazată pe colegialitate, cooperare, sprijin reciproc, completare, complementaritate și nu pe verificare, supervizare, etichetare, critică, control. Numărul mare de resurse implicate (de timp, fizice, materiale etc) pentru proiectarea didactică a activității și derularea acesteia (inclusiv negocierea și exersarea rolurilor fiecăruia pe parcursul diferitelor secvențe didactice); Gradul de toleranță și acceptare reciprocă flexibilitatea și adaptabilitatea la
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
și permite valorizarea de către cadrul didactic a tuturor experiențelor de viață ale copiilor. Ca principale avantaje putem menționa: utilizarea de metode activ-participative, responsabilizarea elevului pentru propria formare, acordarea feed-back-ului atât de către adult, cât și de către ceilalți colegi din grup, eliminarea etichetării și criticii. Învățarea prin cooperare le permite elevilor să Învețe activ În clase cu mulți copii, oferă un model democratic, facilitează colaborarea pozitivă și interrelaționarea cu colegii și o atitudine pozitivă față de școală, asigură un nivel mai ridicat de atenție
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
de a se sprijini și ajuta reciproc. Dacă În școală elevii pot fi selecționați după diferite criterii, nu același lucru se Întâmplă și În societate, unde oamenii trebuie să relaționeze În situații diferite, cu persoane diferite; iată de ce renunțarea la etichetări, asigurarea unor șanse egale de integrare socio-profesională, Înțelegerea nevoilor și aspirațiilor semenilor noștri reprezintă tot atâtea provocări ce stau În fața societății dar și a furnizorilor de educație În egală măsură. Atunci când se vorbește despre integrarea copilului cu cerințe educative speciale
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
importantă (auto)cunoașterea emoțională (idem, p. 42). Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trecută în categoria operelor 96 culte. Tot așa, pentru construcția elementelor fantastice, am putut observa faptul că acest autor utilizează și elemente de origine balcano-orientală, în jurul cărora construiește cu ușurință celelalte elemente. Caragiale nu poate fi caracterizat printr-o simplă etichetare, tocmai datorită multitudinii elementelor abordate, de la teme legate de mondenitate și până la tematici legate de existența unor alte planuri, in interiorul planului reprezentat de către lumea reală, ceea ce dovedește extraordinara sa capacitate de adaptare, atunci când abordează o temă nouă. Fără îndoială
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nu-și ascunde presupozițiile ideologice relative la valoarea individului, la experiența și alegerile lui. Capitolul 13 Cultura ca "lume" Paradigma de "lume" propune un punct de vedere în-globant, ca și cele două precedente. Ea folosește noțiuni transversale (muncă, carieră, convenție, etichetare, negociere, rețele) care leagă actori (statul, profesioniștii, publicul, agenții de recunoaștere), bunuri (partiturile, instrumentele muzicale, discurile...) și acțiuni (producere, distribuție, receptare). După Strauss (1992), o "lume socială" se caracterizează prin mai multe elemente: universuri de discurs, o activitate primară (de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a acestei calități, ceea ce poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
10, 39, 64, 79, 207, 219, 230, 261, 265, 306. Estetic, 23, 32, 52, 56, 65, 75-76, 115, 120, 128, 133, 138-139, 142, 188, 196, 221, 228, 234, 246, 253-254, 256, 262, 275-276, 278, 284, 286, 295-296, 299, 301, 307. Etichetare, 289, 293. Etnicitate, 18. Etnologie, 50, 120, 269. Etnometodologie, 43-45, 283, 290, 303. Etos, 44, 184, 278. Excepție culturală, 20, 108, 218. Excludere, 72-73, 95, 115, 154, 301. Experimentare, 207, 217. Expert, 13, 50-51, 55, 57, 71, 191, 229, 234
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
evident de a nu mai putea aborda decât penal problema violenței școlare. E totuși contradictoriu că refuzul unei definiții largi a violenței se face uneori în numele fricii de stigmatizare, adică într-o perspectivă deschisă de psihologia labelling-ului27... susținând în final etichetarea cea mai dură, a dreptului penal. Dar, pentru noi, înseamnă mai ales refuzul de a asculta ce spun victimele. Istoria violenței în școală (Debarbieux, 1998) ca a multor violențe este istoria unei lente descoperiri a victimelor, acei "uitați ai istoriei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
STABILITĂȚII HEGEMONICE - O ACTUALIZARE INSUFICIENTĂ A REALISMULUI Pînă acum, teoria stabilității hegemonice a fost considerată o teorie realistă din economia politică internațională, o caracterizare ce ridică unele probleme, deși comparația cu realismul clasic, dar și cu neorealismul arată că această etichetare este corectă. Cu toate acestea, teoria stabilității hegemonice a ilustrat și cel mai neașteptat salt idealist al unui scriitor realist. Încercarea lui Kindleberger de a blama "pasagerii clandestini" europeni a produs o contradicție internă în teoria sa; astfel încît preocuparea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va reduce atașamentul fașă de normele convenționale. Prin aceasta devianța va crește. De asemenea, devianța este mult mai probabilă să se producă dacă atașamentul scăzut la instituțiile convenționale este acompaniat de asocierea cu indivizi devianți (Massey și Krohn, 1986). Teoria etichetării (reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră în explicația științifică a comportamentului uman. Ea își trage rădăcinile în cea mai mare parte din perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la teoria conflictului. Explicațiile timpurii ale comportamentului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
normele convenționale. Prin aceasta devianța va crește. De asemenea, devianța este mult mai probabilă să se producă dacă atașamentul scăzut la instituțiile convenționale este acompaniat de asocierea cu indivizi devianți (Massey și Krohn, 1986). Teoria etichetării (reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră în explicația științifică a comportamentului uman. Ea își trage rădăcinile în cea mai mare parte din perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la teoria conflictului. Explicațiile timpurii ale comportamentului deviant au acceptat legea ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legea ca o reflectare a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică cine devine deviant. Mai mult, teoria afirmă că mesajul dat oamenilor cu comportament deviant incluzând și pedepsirea lor sporește mai mult decât să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale și politice. Prin aceasta se neagă ideea că oamenii cu manifestări deviante sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii cu manifestări deviante sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile puternice se pot impune asupra grupurilor și indivizilor cu putere mai mică. Acesta este punctul unde perspectiva conflictualistă influențează teoria etichetării. Etichetând oamenii ca devianți, adesea se induce acestora o stare în care ei acceptă această etichetă și ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]