1,245 matches
-
grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II. NIVELUL LEXICAL-SEMANTIC AL LIMBII ROMÂNE / 43 Repere teoretice / 43 II.1. Unități lexicale / 43 II.1.1
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din 1880, ortografia din 1904, ortografia din 1932 (varianta Densusianu, varianta Pușcariu), ortografia din 1953, ortografia din 1991-1995 nu a schimbat în mod radical scrierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175). În funcție de valențele lexical-sematice și gramaticale ale cuvintelor între care se stabilește această relație, se disting 74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relativ asemănătoare și oarecum unitare, literatura internațională de specialitate denumește prin elipsă în afară de procedeul pe care îl studiem aici și alte (sau chiar exclusiv alte) fenomene de omisiune, petrecute la diferite niveluri lingvistice, care nu au în comun decât sensul etimologic al acestui cuvânt, de "lipsă, absență, omisiune". Termenul elipsă denumește "fenomene lingvistice destul de variate, cuprinse prin tradiție în aceeași categorie" (ELR, s.v.). Denominația utilizată nu reflectă, așadar, realitatea lingvistică, deoarece se referă, în termeni generali și polisemantici, la fenomene diferite
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs după cum reiese parțial și din definițiile citate mai sus la diverse clasificări ale tipurilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat analiza etimologică, este vorba de o condensare indubitabilă. Unele cuvinte trunchiate, deși inițiate, de multe ori, la nivel argotic sau popular urban, concurează serios sau chiar au înlocuit termenii de la care s-au format: engl. bus, modem, pub, engl., fr., rom. fax
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
orice cuvânt (cu -s), dar adjectivele nu se acordă în gen cu substantivele feminine (de ex. în les personnes intellos). Unii lingviști care se ocupă de limba franceză consideră că acest -o paragogic nu are nicio legătură cu vocala o etimologică de la finala cuvintelor condensate sau trunchiate din compuse tematice de tipul photo < photo[graphie], vélo < vélo[cipède] sau mégalo < mégalo[mane], ci își are originea în sufixele diminutivale omofone fr. -ot61 și -aud62. Aceste sufixe se asociază însă, în multe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gramaticale), fie elemente tematice care nu apar decât în compuse; cel puțin unul dintre constituenți este recunoscut de către vorbitori ca unitate lexicală cu sens deplin, ceea ce permite segmentarea la limita dintre cuvinte. Condensarea se bazează întotdeauna, așadar, pe o analiză etimologică, care permite identificarea cel puțin formală fie a cuvântului menținut, fie a celui omis, fie a amândurora. În acest detaliu constă și deosebirea esențială dintre condensare și trunchierea sintagmelor și compuselor, care, în rest, se aseamănă în mare măsură (fiind
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
altă parte, desigur că, analizat din punct de vedere strict sincronic, adjectivul înghețat,-ă pare să fi dobândit un sens nou, substantival, în urma transferului de sens; chestiunea de fond este însă că acest sens "nou" nu are o legătură genetică, etimologică nemijlocită cu sensul "vechi" al adjectivului, nu provine din înțelesul propriu al acestuia, ci reproduce conținutul noțional al sintagmei cremă înghețată. Acest lucru înseamnă că substantivul înghețată nu este un descendent al adjectivului; în afară de un corp fonetic identic, ele nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în descrierea lexicografică a cazurilor de substantivare a adjectivelor. Sunt frecvente situațiile în care nu numai că nu este recunoscut statutul de cuvânt nou al substantivului (acesta fiind trecut sub adjectivul cuvânt-titlu, ca variantă substantivată), ci este omisă și explicația etimologică exactă (din sintagma condensată), ba, mai mult, substantivul este considerat uneori derivat (sic) de la adjectiv. Pentru ilustrare ne limităm la cele trei exemple de mai sus și la câteva dicționare ale limbii române: Vocabularul purtăreț rumânesc-franțozesc și franțozesc-rumânesc al lui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
consecință, ar fi mai util, deoarece este mai aproape de realitate, ca măcar formațiile lexicalizate de acest fel, rezultate prin condensarea în determinantul adjectival a valorii substantivale și a sensului unor sintagme nominale stabile, să fie inserate în dicționarele explicative și etimologice în calitate de cuvinte-titlu distincte de adjectivele care le corespund. În ce măsură avem însă a face cu modificări semantice propriu-zise în cazul altor tipuri de condensare, diferite de cel care implică substantivarea adjectivului? Să luăm câteva exemple: Rom. pasăre, însemnând "vertebrat ovipar cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu cumva noul sens nu s-a dezvoltat din primul, ci a apărut ca urmare a aplicării aceluiași procedeu de formare a cuvintelor pe care îl numim condensare. În această examinare, perspectiva și metodologia nu pot fi, așadar, decât istorice, etimologice, întrucât analiza sincronică nu poate discerne între cele două posibilități 84. Și chiar dacă vom constata că termenul pasăre 2 este rezultatul condensării în determinat a grupului nominal stabil pasăre de curte, devenind o variantă mai scurtă a acestuia, ne îndoim
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie prin ambele procedee, caz în care limba în care s-a produs condensarea rămâne uneori incertă (rom. hard și hardware < engl. hardware; rom. vodă și voievod < sl. vojevoda; fr. water și water-closet < engl. watercloset). Soluția care a asigurat dezambiguizarea etimologică a fost, desigur, calcul (rom. apă de colonie < fr. eau de Cologne). * Digresiunea pe care am întreprins-o mai sus cu privire la tipologia cuvintelor compuse a avut menirea să sublinieze că: a) pe de o parte, acestea au, în principiu, aceeași
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
motocicleta, cat. motocicle (v. Wictionnaire), de unde rezultă că întrebuințarea sa adjectivală (nu numai în română, ci și în alte limbi, cf. fr. rallye moto "raliu moto") nu se datorează preluării valorii compusului, ci a rezultat prin detașarea sa cu valoarea etimologică cu care tema motointrase în structura echivalentelor străine ale compusului motocicletă, dar cu un alt sens decât cel originar 108 (în franceză avem și compusul moto-école "școală de șoferi pentru viitorii motocicliști"). Alte cuvinte condensate din compuse tematice păstrează însă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale mecanismului și resorturilor care îl declanșează și îl duc la bun sfârșit. Ceea ce atrage, se pare, mai mult atenția atunci când sunt analizate împrumuturile condensate este deosebirea semantică dintre cuvântul preluat și cuvântul corespunzător din limba străină, căruia, dacă analiza etimologică nu este atentă, i se poate atribui calitatea de etimon, a cărui preluare ar fi fost însoțită de o de regulă stranie schimbare de sens; comitem însă aceeași eroare dacă identificăm un cuvânt rezultat prin condensare internă cu omonimul său
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
germ. Schweizer[käse] (schweizer "elvețian", Käse "cașcaval, brânză"), tot așa cum nu este exclus ca fenomenul să se fi produs încă în germană sau ca termenul maghiar să fie împrumutat din română (el este folosit în Transilvania). Această nesiguranță în aprecierea etimologică provine, în fond, nu din caracteristicile elementelor rezultate prin condensare, ci din faptul că însăși terminologia tehnico-științifică și cea legată de comerț și de modă se internaționalizează astăzi cu rapiditate (v. Chiș, p. 1), că se împrumută ori se calchiază
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu alte cuvinte, ci, dimpotrivă, creează cuvinte mai scurte, care se identifică formal cu unul dintre elementele termenului complex din care provin. Există totuși abateri de la această regulă, constând în modificări ale finalei noii formații în raport cu elementul menținut din sintagma etimologică și, dacă este cazul, în schimbări care țin de categoriile gramaticale, iar abaterile respective au uneori particularități diferite în funcție de circumstanțele în care s-a petrecut condensarea, adică fie pe terenul unei anumite limbi, fie în procesul împrumutului lexical. 1.2
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
donatoare, iar concordanța cu acesta este o pură coincidență. Cel puțin în privința limbii române, terminațiile cuvintelor străine joacă un rol important în încadrarea împrumutului într-un gen sau altul, indiferent dacă acesta este sau nu este identic cu genul elementului etimologic menținut. Vocalele finale atone -a și -e (în franceză, literă mută) din limbile străine din care româna a împrumutat masiv de exemplu din franceză, germană sau limbi slave, în care vocalele respective indică uneori, dar nu totdeauna, genul feminin sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.n. (steif adj., Leder s.n.); rom. șvaițer s.n. < germ. Schweizer[käse] s.m. (schweizer adj. m., Käse s.m.); rom. țal s.m. < germ. Zahl[kellner] s.m. (Zahl s.f., Kellner s.m.). Excepțiile de la aceste reguli, în care nu mai funcționează argumentul finalei termenului etimologic reținut, ci se produc schimbări radicale ale caracteristicilor morfologice așteptate, se datorează influenței sinonimelor din limba receptoare (la fel ca în rom. canotieră s.f. "pălărie..." < fr. canotier s.m.), atracției unei clase semantice cuprinzând cuvinte de un anumit gen sau număr
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] evită omonimia, fiind totodată adaptate la serii de cuvinte cvasisinonime de același gen; rom. șelană (în cireșe șelane "varietate de cireșe...") provine din germ. Schalen[frucht], Schalen[obst], fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri, terminația etimologică este extinsă cu un sufix al limbii receptoare, ca măsură de adaptare morfologică: magh. dial. szkimbál< rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.]; magh. poznáz< rom. [a face] pozne + suf. -áz; rom. vindereu < magh. vándor[sólyom]. Totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
face] pozne + suf. -áz; rom. vindereu < magh. vándor[sólyom]. Totuși, așa cum se vede din exemplul danaidă de mai sus, este de presupus că uneori intervine nu numai forma terminației, ci și genul sau numărul elementului reținut sau al întregului compus etimologic. Acești factori pot juca un rol în stabilirea încadrării împrumutului într-un tip flexionar asemănător celui al etimonului, ceea ce denotă cunoașterea limbii donatoare de către cei care l-au împrumutat: rom. coloniale f. pl. < fr. [denrées] coloniales f. pl.; rom. saleu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. saleu n. < fr. [bâton] salé m.; rom. sofită s.f. corespunde cuvântului germ. Soffitte s.f. din structura compusului germ. Soffittenlampe s.f., și nu celui fr. soffite sau it. soffitto, care sunt masculine. Dacă nu ar fi cunoscut genul și numărul etimologic, creatorii acestor condensări ar fi putut da împrumuturilor alte configurații: *colonial sau *colonială, *salee ori *salea, respectiv *sofit sau *sofiten. În plus, unele cuvinte, ce-i drept rare, sunt împrumutate cu o altă valoare lexico-gramaticală decât aceea a termenilor complecși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
primară] din partea mamei", verus,-a "adevărat, veritabil"); rom. dial. verc "instalație industrială, în special pentru tăiat lemne sau pentru prepararea cărbunilor prin arderea incompletă a lemnului" < germ. Werk[statt] "atelier, fabrică" (literal: "loc de muncă"). Astfel de schimbări ale sensului etimologic par să contravină, într-o oarecare măsură, înseși definiției condensării, potrivit căreia noul termen preia înțelesul termenului complex din care provine. Este însă evident, în toate exemplele de mai sus, că între semnificația rezultatului condensării și aceea a sintagmei sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple, v. Suciu, CLS, pp. 22-23). Astfel de etimoane sunt perfecte din punct de vedere formal, dar insuficiente semantic, iar explicarea etimologică a cuvintelor rezultate nu se poate face decât prin avansarea ideii că avem a face cu exemple de condensare cu etimon complex neidentificat. Iar dacă avem atâtea cazuri în care nu cunoaștem etimonul exact, dar măcar am identificat corespondentul străin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]