2,011 matches
-
Proust, 1971, passim. 25 Persona este cuvântul latin care desemnează "mască unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger, Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26 Pentru o distincție detaliată și explicită între viziuni empirice și viziuni estetizate, cf. partea a treia a cercetării mele. 27 În literatura clasică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger, Hans Rheinfelder, Șir Arthur Pickard Cambridge etc.) au sugerat și alte etimologii, unele dintre ele ridicole. Pentru un tablou complet al dezbaterii etimologiilor respective, cf. Elliott , pp. 19-20. 26 Pentru o distincție detaliată și explicită între viziuni empirice și viziuni estetizate, cf. partea a treia a cercetării mele. 27 În literatura clasică, figură arhetipala a bardului profetic este incarnata fie de Homer, fie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
religioase, fiindcă el este un slujitor neobosit al Bisericii și al propriei țări. Chiar în acest sumar examen al producției sale, trebuie să evităm distincția între opere sacre și opere profane, care nu este justificată de atitudinea autorului: în scrierile Etimologii, Despre diferențele dintre cuvinte, Natura lucrurilor, Isidor trece cu ușurință de la un domeniu la altul, de aceea trebuie să ne gîndim că scopul său de a construi o enciclopedie creștină constă în combinarea tradiției antice cu gîndirea creștină. în fond
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Seviliei unde, așa cum ne spune chiar Isidor în Versurile despre bibliotecă, se găseau opere sacre și opere profane. Din ele trebuie culese rozele, cum spune el reluînd un vechi motiv al pedagogiei creștine, iar spinii trebuie aruncați și, din moment ce în Etimologii, ultima sa operă, publicată postum, apare aceeași preocupare, e limpede că ea a caracterizat pînă la sfîrșitul vieții atitudinea lui Isidor. b) Operele Această strînsă corelație între cultura sacră și cultura profană apare în Despre diferențele dintre cuvinte (De differentiis
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cere în mod anacronic lui Isidor să folosească o metodă diferită de cea utilizată în lumea antică, această operă e prețioasă și în zilele noastre pentru marea masă de informații gramaticale și lexicale pe care ni le-a transmis. în afară de etimologie și de limbă, Isidor se consacră și explicării celor șapte arte liberale, devenind în această privință, împreună cu Boetius și Cassiodor, una dintre principalele surse de cunoștințe din Evul Mediu; erudiția sa e însă mult mai vastă și depășește respectivele domenii
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care le întîmpină oricine dorește să aibă o imagine globală a gîndirii sale. Pe lîngă faptul că lipsa unor ediții serioase ale scrierilor sale îngreunează foarte mult munca de interpretare, preocupările sale se dispersează în sfera gramaticii și a retoricii (etimologii, diferențe, analogii, glose), conferind întregii sale producții un caracter aproape impersonal; aceasta pare o compilație unde sînt juxtapuse adesea izvoare sacre și izvoare profane; în plus, s-au pierdut scrisorile și omiliile sale. Toate acestea fac dificilă cunoașterea unui autor
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu citate din Sfinții Părinți, luîndu-se apărarea Tomului lui Leon. Ioan Damaschinul citează un scurt fragment dintr-un tratat Despre Ioan Gramaticul și sinod. Un fragment dintr-o scriere împotriva filozofului și preotului Acaciu din Apameea conține definiții bazate pe etimologii ale unor termeni tehnici folosiți în controversa cristologică. Un codex de la Veneția conține douăsprezece anateme îndreptate contra lui Nestorie și a lui Eutihie, despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom sau o parte dintr-o scriere
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie, iar mai apoi pentru a stârni hazul celor prezenți. ETIMOLOGIE Noi nepoții, care stam vara la bunici, ne întrebam nedumeriți de ce se numește bunicul „Picoș„ de oare ce nu mai exista în sat nici-o familie cu acest nume. Cu gândirea noastră de la 13-14 ani ne am zis că se poate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în studii genealogice; realizarea unor monografii locale și zonale (com. Horlești și com. Ipatele, jud. Iași, com. Vulturești și satul Gugești, jud. Vaslui, zona vitivinicolă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care se ocupă cu studiul numelor de persoane. footnote> , nu a stat întotdeauna în atenția lingvisticii, iar în manualele școlare, ca și în cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că etimologia numelor proprii în general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru informațiile pe care numele proprii le pot aduce în explicarea unor fapte de limbă sau a unor fenomene istorice sau geografice <footnote A se vedea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
română Dașul (< Dasius), Jipa (< Zipas), Muca (< compuse ca Mucapor, Mucaris etc.), toponimul Plătărești, format cu ajutorul sufixului -ești de la un nume de persoană pus în legătură cu tracicul Plator. Istoria limbii române, II, EA, București, 1969, nu dă nici un astfel de nume pentru că etimologia acestora „este adesea imposibil de stabilit din cauza necunoașterii sensului apelativului din care provin“ (p. 315). footnote> . Numele de persoane formate de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru <footnote Constantin Olaru, Urmele românismului în unele localități din nordul Bucovinei - Anul 1991 în comparație cu 1926, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote> pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
problemele de mitologie botanică, fiindcă varietatea ei sălbatică păstrează un epitet arhaic al plantei soma (avestic haoma) utilizate În ritualul vedic din India antică 6. Identificarea cu planta Rheum officinale (În persană rșwand sau r³vand) se poate face cu sprijinul etimologiilor din dialectele populațiilor kafir din nord-estul Indiei și Afganistan1. Importanța plantelor În Asia fusese limpede receptată de Eliade Într-un articol românesc din 1932 sau, Înainte de Yoga, În 1936, când arăta (pe urmele lui Przyluski, viitorul colaborator al revistei Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
stingă,/ Când valurile de izvor / N-au încetat să plângă?”). 3. Din perspectiva principiului etimologic, litera î conduce la o dublă încălcare a acestuia: - în interiorul cuvântului, evocă un a latin originar (a + n > în), în pâine, câine etc., dar obscurizează etimologia lui râu (< rivus, rius), a râde (< ridere) etc. - la început de cuvânt, când cedează locul „nedreptului” î, se obscurizează și evoluția a + n > în (în): angelus > înger. Ca să nu mai invocăm termeni de alte origini. Cu aceeași modalitate de "argumentare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
arăta că semnele lingvistice care dau valoare comunicării nu pot reflecta gândirea unui singur individ (Cours de linguistique générale, 1915) și limbajul este un complex general care influențează fiecare semn în parte, devenind astfel un sistem autonom, cuvintele exprimând originea, etimologia și focalizând istoria comună a omului. Această focalizare care iese oarecum din demonstrația pe care ne-am propus-o a creat structuralismul, care extinde semnele lingvistice către toate acțiunile umane ce au un înțeles convențional, o semnificație ce poate constitui
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Moret, Misteriile egiptene, Herald, 2006. 98 Manly P. Hall, Învățăturile magice complete ale tuturor timpurilor, traducere de Mihaela Andronic, Editura Esoteris, Iași, 2005. 99 Liviu Pendefunda, Biblioteca Profetului, Editura Junimea, Iași, 2007. 100 Rudolf Steiner. 101 Robert Hewitt Brown prezintă etimologia cuvântului masonerie din egipteanul phre massen, copii ai soarelui, ai luminii. 102 Nicolae Achimescu, Noile mișcări religioase, Editura Limes, 2004. 103 Leonardo da Vinci, Notebook, Dover Publication, 1970. 104 Este divinația energiei naturale care centrează sistemul de credință filosofică, magică
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
procure „cărți adevărate”. Voluptatea scrisului se naște la Mircea făra dificultăți sau complexe, în prelungirea acestei libertăți a lecturii ce îi fusese îngrădită în cele din urmă. La începutul anilor 1920, multe dintre încercările sale literare sunt de interesul pentru etimologie și chimie. Este cazul Minunatei călătorii a celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, sau cel al unei povestiri fantastice de dimensiuni considerabile, intitulată Memoriile unui soldat de plumb, rămase necunoscute până de curand. La sfârșitul anului 1921, scriitorul în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și ostaș, deci o personalitate istorică, alții socotindu-l un personaj născocit. Se pare că Aristotel nu credea în existența istorică a pesonajului. Analiaza poemelor atribuie lui Orfeu o datare mai timpurie decât sec. VI d. Hr. Unii cercetători, studiind etimologia termenului orpheus consideră că derivă din radăcina orph (bezna) deși această etimologie e hazardată, se crede că la origine ar fi fost o divinitate a întunericului sau, dimpotrivă, un eliberator de sub stăpânirea întunericului(sau a ignoranței) prin puterea cântecului său
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Se pare că Aristotel nu credea în existența istorică a pesonajului. Analiaza poemelor atribuie lui Orfeu o datare mai timpurie decât sec. VI d. Hr. Unii cercetători, studiind etimologia termenului orpheus consideră că derivă din radăcina orph (bezna) deși această etimologie e hazardată, se crede că la origine ar fi fost o divinitate a întunericului sau, dimpotrivă, un eliberator de sub stăpânirea întunericului(sau a ignoranței) prin puterea cântecului său, susținătorii ipotezei referindu-se și la celebrarea în timpul nopții a Misterelor Orfice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
obiectul unor cercetări ce și-au asumat diferite metode (structuralism/semiotică, antropologie culturală, psihanaliză) și continuă să fie declanșatoare de text artistic. Pentru a identifica sensul originar al termenului mythos în Grecia antică ar trebui să se ia în considerație etimologia acestuia, având în vedere concepția platonică. Termenul mythos trebuie pus în relație cu alți doi termeni -cheie pentru cultura și mentalitatea grecească: mimesis și mysterion, care conțin particular mi, exprimând ideea de micșorare. Anton Dumitriu relevă faptul că mitul nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale „Marelui Timp” (Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și fapta creștină. Rațiunea nu poate pătrunde în intimitatea obiectului religios și nici nu îl poate cuprinde în totalitatea lui. Erezia nu e, în fond, decât o afirmație rațională unilaterală, așezată în locul Adevărului absolut, cu pretenții de adevăr absolut. Chiar etimologia cuvântului, airesis presupune alegere, aplecare spre ceva, deci unilateralitate. De aceea, erezia este unilaterală, chiar când natura ei mistică este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Bolintineanu. Pentru autorul Boemului român, care îl privește pe Bolintineanu din perspectiva capacității creatoare de lumi, acesta nu e decât "poet". Mai exact, "poet în toată puterea cuvântului", expresie prin care autorul vrea să reamintească forța originară a termenului și etimologia sa (poiesis = creație), ca să descrie condiția de creator al unei lumi autonome. Greu să ratezi aici anticiparea sintagmei prin care Maiorescu îl lansa pe Eminescu în 1872: "dar în fine poet în puterea cuvântului". Figura "poetului adevărat" se impune progresiv
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei cunoașteri discursive, dialectice, raționale, și încetează de a mai fi Absolutul pur și neamestecat la care numai o aprehendare directă de tip intuitiv poate ajunge. Pentru Jacobi, o asemenea aprehendare este realizată de Vernunft, adică de rațiune, înțeleasă conform etimologiei termenului subliniată deja de Leibniz și de Herder, ca Vernehmen (fapt de a percepe), sau ca perceperea Absolutului. De aici derivă și reducerea rațiunii la un fel de contact imediat cu Absolutul, așadar la o "credință" (Glaube) reducere care caracterizează
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de lexicologie și de semantică atât sincronică cât și diacronică. Dacă vrea să înțeleagă corect sensul multor cuvinte mai vechi, cercetătorul poeziei engleze timpurii nu se va putea lipsi de Oxford English Dictionary.* El va avea nevoie chiar și de etimologie ca să înțeleagă vocabularul latinizat al lui Milton sau cuvintele compuse foamete după tiparul germanic folosite de Hopkins. (c) Importanța studiului lingvistic nu este, desigur, limitată la înțelegerea" unor cuvinte sau expresii izolate. Literatura este legată de toate aspectele limbii. <nota
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]