2,623 matches
-
în feluri”1, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele circa 11.800 de pagini ale Botanicii poporane române, aflate la Suceava și rămase în manuscris. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apare de la august 1908, condusă de către Tudor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
potențial. De altfel, într-un alt studiu, 60% dintre bărbați susțin chiar că nu au plâns niciodată (Lombardo, Crester și Roesch, 2001). Cu toate acestea, există o adevărată diferență, care, în plus, pare a fi universală, de vreme ce într-o cercetare etnografică efectuată în 1976 pe baza a 60 de societăți, Rosenblatt, Walsh și Jackson au remarcat că în nici unul dintre grupurile studiate bărbații nu plângeau mai mult decât femeile. Fie cercetătorii nu au constatat diferențe, fie, în 28 de societăți, femeile
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Acțiunile românilor au nemulțumit în primul rând bolșevicii din Petrograd, de la Chișinău sau din Odessa. Și Rada de la Kiev a protestat declarând, de exemplu, într-o notă diplomatică din 16 martie 1918, că ea consideră Basarabia, "din punct de vedere etnografic, economic și politic, drept o unitate indivizibilă a teritoriului ucrainean" (vezi Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/U.R.S.S., dosar 133, telegramă citată de Marin C. Stănescu în articolul Basarabia și Rada Ucraineană, publicat în "Revista de istorie militară", nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mesaje verbale și non verbale) va trebui să se autoanalizeze, să se obiectivizeze, altfel spus să se transforme în destinatar al propriului mesaj, anticipîndu-i efectele și feed-back-ul. Studiul gestualității nu trebuie să se reducă la descrierea empirică a gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
O, Celkaș, rebel romantic! O, Benea Krik, o, desculți odesiți și trubaduri ai lor din Odessa!232. Așa stând lucrurile, considerăm că ar fi restrictivă o etichetă anume pentru această formă complexă simultan cronică istorică, narațiune autobiografică, confesiune lirică, descriere etnografică, monolog publicistic, poem în proză și mărturie. Chiar dacă aspectul documentar este evident, lucrarea se prezintă ca o totalitate a trăsăturilor identificate. Tocmai de aceea criticii literari care au încercat să o definească au făcut-o prin mai multe sintagme. În
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
călăuzea (și întotdeauna fără greș!) pe sechestranți și canalizatori: pe cine să ia și ce să facă pe urmă cu ei"265. Ironia apare în această lucrare și ca mod de enunțare global, la nivelul capitolului "Zekii ca națiune (Studiu etnografic de Fan Fanîci)", care ia forma unei expuneri fals științifice. Subtitlul acestui capitol, de o ironie subtilă, indică registrul în care este scris textul sau, cu termenii lui Ph. Hamon, indică cititorului pactul de comunicare. Este o parodiere (deci ironie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
implicarea a mai multor forme și tipuri de cercetare (Short, 1991, pp. 13-22, 27-338) prin identificarea, formularea a diferite întrebări, probleme critice (de unde și terenul câștigat de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ioan și Bălașa, Ana (2002), Calitatea vieții în România, București, Editura Expert. McFaul, Michael (2005), "Transitions from Postcommunism", în Journal of Democracy, 16:3, pp. 5-19. McLuhan, Marshal (1975 [1962]), Galaxia Gutenberg, București, Editura Politică. Mehedinți, Simion (1999 [1920]), "Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale", în Civilizație și Cultură, București, Humanitas. Melluci, Alberto (1995), "The Process of Collective Identity", în Johnston, H. și Klandermans, B. (ed.), Social Movements and Culture, Minneapolis, University of Minnesota Press. Merton, Robert
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
relief, caracteristici climatice, hidrologice, vegeta ția și fauna, cu bogate studii pedologice, are importante referiri și la oameni și istoricul așezărilor, cu relevări care ne aduc în vizor habitatul satelor, viața economică și socială, structura administrativă, a școlilor, bisericilor, aspecte etnografice, dar mai ales evidențierea celui mai prețios material (era să zic capital!) - oamenii, într un capitol cuprinzător, intitulat „ Fii ai satului”. Abătându-se de la recomandarea pe care și noi o găsim că nu ne face servicii, nici statului și națiunii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
adică a acestei capacități de a se afirma ca dominant și de a legitima această afirmare. Alain Quemin dă numeroase exemple de astfel de relații strânse între economic, simbolic și cultural care caracterizează vânzările cu licitație, plecând de la observațiile sale etnografice culese în timpul numeroaselor licitații la care a asistat peste tot în Franța [Quemin, 1997]. absolvi o școală importantă, a-ți termina studiile cu un MBA în Statele Unite, a cunoaște personaje importante și a fi tu însuți prezent la marile recepții
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a materialului. SECȚIA DE ETNOGRAFIE SCURT ISTORIC Secția de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău a fost înființată în jurul anului 1970. În prezent ea deține în colecție un număr de 4155 de piese care provin din cele trei zone etnografice ale județului Bacău - Trotuș, Bacău și Colinele Tutovei. Actul de naștere al colecției poate fi considerat donația făcută în anul 1971 de preotul Vasile Heisu din comuna Răcăciuni. El a donat atunci 700 de piese de etnografie și artă populară
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
satele de pe Valea Trotușului sau cele cu cerbi, cu păsări și figuri antropomorfe provenite din satele din zona Colinelor Tutovei. Colecția de port popular cuprinde în prezent peste 1100 de piese care compun frumoase costume ce provin din toate zonele etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Textile de interior din județul Bacău (1994 1996Ă, Industria casnică țărănească. Textile din interior din județul Bacău (1997 2002Ă și Păstoritul la români (1998-2002Ă. În prezent secția de etnografie are deschise două expoziții permanente:Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară Colecția “Preot Vasile Heisu”, deschisă din anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac parte
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac parte și cele 652 de piese expuse în Muzeul Comănești, deschis în anul 1988 la parterul Palatului Ghica Comănești din orașul Comănești. Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău ocupă o suprafață de 630 m.p. și este situată la etajul trei al corpului A din clădirea Complexului Muzeal „ Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția a fost deschisă publicului vizitator la 1 decembrie 2005. Circuitul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care este țesută o cergă „crudă”. Imaginile prezentare sunt surprinse la dârsta din Oituz care a aparținut
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din lemn, nicovală, menghină, clești, dornuri, tipare, baroase, ciocane etc., precum și piese confecționate de meșterul fierar. În muzeu am sugerat și o casă țărănească cu tindă rece și cameră. În cameră am expus mobilier, țesături și inventar gospodăresc din zona etnografică Trotuș. Sub șoprul atașat casei am expus o căruță, un plug de lemn cu brăzdar de fier, un harnașament pentru cai etc. Expoziția se încheie cu un sector în care ne-am propus să schimbăm periodic exponatele, în funcție de sărbătorile de peste
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din casă țărănească în zona etnografică Trotuș Piese aparținând cultului ortodox Imagini și recuzită pentru obiceiuri de iarnă Piese aparținând cultului catolic
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59. Prin 1857 responsabilii politici ai Belgiei au considerat că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
universitare la nivel de licență în orașul natal și apoi la Stuttgart, iar după obținerea doctoratului a fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de acest tip este acela că modalitatea în care aleg membrii comunității să se prezinte pe ei înșiși reprezintă, în ultimă instanță, o formă a eului, o parte integrantă a personalității lor, fie ea manifestă sau latentă. Într-un studiu etnografic amplu asupra așezării online Second Life, Boellstorff concluzionează că "lumile virtuale reconfigurează sinele și socialitatea, dar acest fapt este posibil numai pentru că ele remodelează virtualitatea care caracterizează ființele umane în lumea propriu-zisă [reală, (n.t.) ]. [...] Tocmai existența virtuală este aceea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
prin includerea unor metode interdisciplinare, care să surprindă fenomenele studiate fără a fi limitative sau dogmatice. Cercetători ca Amit (2000), Hakken (1999), Thomsen, Straubhaar și Bolyard (1998), Kozinets (2010), Gaston și Zweerink (2004) sau Wilson și Peterson (2002) susțin abordarea etnografică, denumită și netnografie considerând-o o modalitate validă și eficientă de decodificare a comportamentelor din cadrul comunităților virtuale și de a dezvălui conceptele-cheie, limbajul, mecanismele sociale, produsele lor culturale din perspectiva unei persoane din interior. Chiar dacă analiza produsă de observarea concretă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și antropice (acceptarea unui sistem taxonomic clar); evaluarea elementelor cantitative ale peisajului: distanțe, înălțimi, proporții, volume, suprafețe; compararea elementelor prin raportare la punctele de reper; stabilirea funcționalității peisajului pe zone sau medii geografice identificate: urban, rural, agricol, tehnogen, forestier, cultural, etnografic, de relaxare (sportiv-recreativ), multifuncțional sau mozaicat etc; utilizarea informațiilor complementare necesare în faza de birou (documentare conexă); dezvoltarea unui algoritm de analiză (schemă logică/hartă conceptuală) și percepție fluentă, logică și obiectivă; construirea și deconstruirea unor scenarii evolutive asupra peisajului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]