1,763 matches
-
anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate i s-a acordat mult mai puțină atenție. Haviland (1977:185) care făcea remarci cu tentă generalizatoare, bazîndu-se pe domeniul etnografiei pe care-l studia în Mexic, ne amintea că "noțiunile de adevăr și falsitate pot fi și ele negociabile într-un discurs social". Deși el vorbește de adevăr și falsitate, eu cred că de fapt, conform termenilor lui Bok, se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Romanul... reflectă viața reală pe riscul propriu". Relația dintre fapt și ficțiune este problematică nu numai în privința romanelor și a altor specii literare; ea a devenit un subiect de controversă și în unele ramuri ale științei sociale, în special în etnografie. Într-adevăr, se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se pare că Edmund Leach le-a spus colegilor săi antropologi că ar trebui să se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui articol de ziar, se pare, mai mult ca o retorică postmodernistă (Michaels 1987). Afirmația nu este detaliată de conținutul articolului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unelte este dată de faptul că raportul dintre lungimea și lățimea uneltei este mai mare sau egal cu 3 (URSULESCU 2000, 159). Având în vedere faptul că până în momentul de față nu am putut identifica informații specifice provenind din domeniul etnografiei sau al arheologiei experimentale cu privire la modul de utilizare sau de prindere în coadă al acestui grup de unelte, am procedat la împărțirea acestuia în tipuri funcționale în funcție de observațiile făcute asupra celor două grupe de unelte deja tratate. Ținem să precizăm
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Helmholtz, Du Bois-Reymond, K. R. Lepsius și Althaus. În caietele sale mai sânt notate titlurile și datele la care se țineau unele cursuri de drept roman, german, englez, de medicină, de sanscrită, de istoria religiilor, de mitologie, de geografie și etnografie. Fără îndoială, poetul nu se limita la audierea cursurilor, ci își îmbogățea orizontul prin lecturi, ori prin frecventarea spectacolelor muzicale și teatrale. Este nevoit să accepte o slujbă la agenția diplomatică română din Berlin, unde rămâne și se reînscrie în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
à l'étude de la médecine expérimentale), pe care se bizuie deschis Zola în Romanul experimental (Le Roman expérimental, 1880). Dacă, în anii 1880, științele exacte focalizează înspre ele toate speranțele, lumea se pasionează și de științele umane, ca istoria, arheologia, etnografia, susceptibile să ofere o viziune globală a lumii sociale. Naturaliștii visează să dea literaturii un caracter științific, să facă din ea un câmp de observare cvasi clinic. Zola, în Romanul experimental unde expune metoda și scopurile sale, își compară demersul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de arzătoare. Dar prin căderea tatei prezentul se dovedi o dată în plus acel loc ce nu putea fi eliberat de oțel, macarale și tiranie, în care odinioară își jucase rolul bunicul și acum și-l juca Hackler, directorul Muzeului de Etnografie și, chiar și atunci când profesorul ne atacase pe mine și pe Armin, o parte din mine nu făcuse decât să asiste. Chiar și atunci, în dimineața aceea de duminică, atunci când m-am dus cu fratele meu la vila lui Hackler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Marius Matei (9-16); Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran: Exegeză eminesciană (9-18); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): „24 Portrait Project“, Sorin Scurtulescu și Arhiri Simion (9-18); Secția de Artă a B.J.T.: Expoziție de grup, pictură (9-16); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Cruci de piatră de pe Valea Carașului (9-16); Caffee Erick’s: Fotografie cu tema „ALB“ a Grupului f 5,6 (9-24); Galleria 28: Constantin Flondor, „Aer și lumină“ (programări la tel. 246 599
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
artă ProArmia și Muzeul Militar. Solicitările pentru vizite se fac cu o zi înainte la sediul Cercului Militar din Timișoara, aflat în Piața Libertății nr. 5-7, sau la numărul de telefon 201 657. ( O. P.) Festivalul Gugulanilor Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din municipiul Caransebeș va găzdui sâmbătă, 19 noiembrie, ediția a doua a Festivalului gugulanilor (la care se speră că vor participa producători de răchie din întregul județ Caraș-Severin) și prima ediție a Festivalului Pâinii. ( T.
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
Ilie - locul III și Miss Popularitate. Câștigătoarele au primit un weekend pentru 2 persoane la Milano, cursuri gratuite de modelling la „Top Models“ și ținute vestimentare. ( C. B.) Ediție jubiliară În 2,3 și 4 decembrie, Muzeul de Istorie și Etnografie din Lugoj și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor organiza la Galeria Pro Arte din municipiul de pe Timiș ediția a zecea a sesiunii de comunicări științifice „Spațiile Alterității“, închinată împlinirii a două secole de la nașterea filosofului și omului politic Eftimie Murgu; și-
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Holul Universității Politehnica Timișoara (str. V. Pârvan nr. 2): „Flori“ (tehnică mixtă) de Krisztina Leban (9-18); Sala de Marmură a Muzeului Banatului: Salonul Anual al Fotografiei de Presă, ediția I (9-16); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de artă japoneză (9-16); Fundația Interart Triade: Fotografie „Porțile Timișoarei“ de Walther Konskitzky (Calea Martirilor, 51/45; L-V 18-21, S 10-13); Casa Adam Müller Guttenbrunn: Expoziție de fotografie: Un an
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
limbaj voit vulgar, chiar deșucheat, se înjurau de mamă și stârneau nedumerire și desamăgire fiindcă se știa că sânt totuși mari specialiști în medicină, biologie, matematici ețetera... În timp ce incultul aborda cu vervă, dar bineînțeles amestecîndu-le, idei din istorie, filozofie, politică, etnografie, culese după ureche. N-avea complexe. Ba chiar ironiza pe alții... Astfel mi s-a întîmplat o dată să aud cum cineva ar fi spus că de nenumărate ori s-a străduit el să-mi explice mie că Platon și Plotin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Stănescu (1984). V. mai include o cronică a revistelor literare din țară și străinătate, o rubrică de noutăți culturale și informații din actualitatea literară, concursuri literare, reportaje, studii de filosofie a limbii, de istorie (la rubrica „Documentele continuității”), sociologie, politologie, etnografie, arheologie, geografie, cronică dramatică, plastică, științifică, muzicală, scrisori primite la redacție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea și în primii ani ai celui următor, V. își sporește lent, dar sensibil, calitatea și prestigiul. Chiar dacă păstrează, în chip explicabil
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Ghibu, Artur Gorovei, P. V. Haneș, V. V. Haneș, Titus Hotnog, Ion Inculeț, D. Iov, Donar Munteanu, Ion Simionescu, N. Smochină, A. G. Stino, Mircea Streinul, G. G. Ursu, Teodor Vicol, I. Zaborovschi. O secțiune cuprinzând contribuții de ținută este cea de etnografie, asigurată de P. V. Ștefănucă, Gh. V. Madan, Valeriu Ciobanu, Apostol D. Culea. Revista a avut de înfruntat numeroase adversități din partea presei ostile Basarabiei, greutăți materiale, de mai multe ori aflându-se în situația de a-și întrerupe apariția. Colaboratorii
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
că acesta a fost puternic marcat de fenomenul ideologizării geografiei, respectiv de interpretarea și lectura datelor geografice din perspectiva unor interese ideologice. Nu doar științele umaniste, care se pretau mai ușor la o instrumentalizare ideologică (așa cum erau istoria, filologia sau etnografia), dar chiar și discipline aparent mai „exacte” de genul statisticii, al demografiei sau geografiei, erau chemate acum să furnizeze argumente În favoarea intereselor ofensive sau defensive ale statelor din secolul al XIX-lea. Nici un proiect național și nici un plan expansionist din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pop, Ioan, Istoria regimentului II românesc de graniță de la Năsăud (1762-1851), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999. Pop, Ioan-Aurel, Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998. Pop, Mihai, „Caracterul istoric al epicii populare”, În Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1. Popa, Marian, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Popa, Mircea, „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
AD 990-1990, Blackwell, Oxford, 1990. Tilly, Charles, Revoluțiile europene (1492-1992), Editura Polirom, Iași, 2002. Tocqueville, Alexis de, Vechiul Regim și Revoluția, Editura Nemira, București, 2000. Todorova, Maria, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Trebici, Vladimir; Ghinoiu, Ion, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Trenard, Louis, „Les répresentations collectives des peuples”, În Bulletin de la Section d’Histoire Moderne et Contemporaines, IV, 1962. Trencsényi, Balázs et alii (coord.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books-Polirom, Budapesta-Iași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995, pp. 52-57; Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Pentru problematica interdicțiilor matrimoniale În mediul țărănesc, dintr-o perspectivă istorică, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Univers, București, 1973; Paul Simionescu, Etnoistoria. Convergență interdisciplinară, Editura Academiei, București, 1983; Nicolae Roșianu, Eseuri despre folclor, Editura Univers, București, 1981, mai ales pp. 102-127: „Folclorul și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
narative și descriptive). Ibidem, p. 289. Ibidem, p. 292. Ibidem, pp. 292-296 (În antologie); pp. 72-74, poziția nr. 15, În catalogul de subiecte narative. Ibidem, p. 296. Pentru interdicția matrimonială pe considerente etnice, vezi Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 349-351: „Însurătoarea lui Gruia al lui Novac” și „Gruia lui Novac” (În antologie); p. 84, poziția nr. 29, tip III: „Fata din Dodrin” și tip IV: „Fata
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme desprinse din toate orizonturile folclorului, atinge problematica destinului În câteva contribuții. Astfel, În Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, În care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]