960 matches
-
vorba în continuare de a subsuma evoluția ansamblului societăților umane în mișcarea istorică abuziv universalizată a unei culturi particulare, subiect privilegiat și predestinat al procesului civilizator, deci al istoriei: cultura occidentală." 50. Pierre Smith spunea că, "după cum este adevărat pentru etnolog că a înțelege o cultură înseamnă mai întâi a-i înțelege miturile, va trebui, poate, pentru a face dreptate științei, să știm a recunoaște partea de mit care este în ea." 51. Resorturile percepției alterității sunt, din acest punct de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
croate a ustașilor (insurgenți)332. În același moment, corespondentul ziarului Daily Express nota: "ceea ce am auzit la Zagreb și în Croația cu privire la pro-cedeele autorităților e mai oribil decît ceea ce am aflat în Armenia după masacrele turce"333, timp în care etnologul Milan Sufflay este asasinat după ce susținuse că albanezii erau primii ocupanți ai orașului Kosovo. În lumina acestor fapte va fi interpretată executarea de către ustași a regelui Alexandru I, în octombrie 1934. Aceasta va avea loc la o lună după ce deputatul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din nefericire, doar dintele dinozaurului, de la care plecînd istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul Întreg. Slujitorilor muzei Clio le-a fost făcut reproșul că nu se mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, avînd dreptate L. Boia cînd observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G. Sbiera, „Glasul Bucovinei”, 1996, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 199-200. I. H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
6; Marcu Beza, UVPA, 197-199; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 255-258; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 97-98; Valeriu Papahagi, Marcu Beza, TR, 1993, 10, 11; Dicț scriit. rom., I, 270-272; Datcu, Dicț. etnolog., I, 72-73; Marcu Beza, DCS, 105-106. D.G., Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Teledemocracy”, În American Anthropologist, vol. 101, nr. 2 Mead, Margaret, 1973a, Coming of Age in Samoa, American Museum of Natural History Mead, Margaret, 1973b, „Ritual and Social Crisis”, În James Shaughnessy (coord.), The Roots of Ritual, Eerdmans Mesnil, Marianne, 1996, Etnologul, Între șarpe și balaur, Paideia, București Meyer, Brigit; Pels, Peter (coord.), 2003, Magic and Modernity: Interfaces of Revelation and Concealment, Standford University Press, Standford Middleton, John (coord.), 1967, Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Middleton, John, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
documente noi, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: V. Adăscăliței, „Folclor din Suceava”, IL, 1960, 1; Radu Niculescu, „Folclor din Suceava”, REF, 1960, 1-2; Pillat, Itinerarii, 367-370; Al. Săndulescu, „Interpretări și repere”, RL, 1982, 52; Papu, Motive, 131-132; Datcu, Dicț. etnolog., II, 95-96; Dicț. scriit. rom., III, 308-309; Dan Mănucă, Eminesciene, CL, 2001, 8; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 56-61. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
australian e cunoscut aborigenilor care au creat În jurul lui câteva legende În care apar acele duhuri „Ninya”, care iau formă de om sau animal, dar sunt văzute numai de vraci, după o noapte rece, senină și liniștită, dis-de-dimineață. După cum notează etnologul Charles Mountford, aborigenii se strâng În jurul focurilor executând dansuri și cântece care să-i izgonească pe răutăcioșii Ninya care se refugiază În sălașurile lor subpământene. După aceea, ziua devine caldă și senină, prielnică pentru vânătoarea de canguri 35. Tumultul vieții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Disappointment. Conținutul de sare al apei este aici atât de ridicat Încât nici un animal sau plantă nu poate trăi. Se pune Întrebarea cum de aborigenii rezistă la temperaturi ridicate, și mai ales cum reușesc să traverseze porțiunile de deșert? Același etnolog australian Charles Mountford nota În urma numeroaselor discuții purtate cu membrii tribului: „Când sunt siliți să străbată vara porțiuni Întinse lipsite de apă, băștinașii nu călătoresc decât noaptea. Înainte de a părăsi ultima oază, ei beau apă cât pot și apoi pornesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
p. 54-55). 220 Larousse. Enciclopedia popoarelor, p.22. 103 având un rol bine definit În ciclul evolutiv al universului. Apartenența la „ginta totemică” se transmitea ereditar, de obicei pe linie maternă, credință având un caracter anemist 221. În ultimii ani etnologii au făcut eforturi sporite În legătură cu descifrarea credințelor aborigenilor. În centrul credințelor acestora nu stă un zeu, ci un erou ancestral, diferit de la un trib la altul, care apare doar În vis bărbaților, el fiind păzitorul domeniului tribului și cel ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ierburi). „Blestemul Australiei” așa au fost poreclite imensele suprafețe acoperite de scrub care dau peisajului un aspect cenușiu-verzui. Înaintând prin deșertul fierbinte, cu vegetație adaptată condițiilor climaterice În dogoreala cuptorului lui Hefaistos, mi-am amintit o frumoasă descriere făcută de etnologul Charles Mountford cu ocazia unei expediții prin Deșertul Roșu: „Târziu după-amiază am ajuns lângă o perdea de vegetație formată În Întregime din kurrajongul deșertului, scrub de mallee și din spinifex, o priveliște cu adevărat Înviorătoare după monotonia tufelor de mulga
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, în care lărgește și aprofundează cercetarea asupra vieții și operei etnologului bucovinean, de la biografie până la activitatea de culegător și la căutarea unui drum propriu, insistând asupra etapei marilor lucrări de sinteză, în fine oprindu-se la textele rămase în manuscris. În această carte, F. aduce - apreciază unul dintre referenții tezei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
și etnograf”, LCF, 1988, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CL, 1988, 10; Traian Cantemir, Monografie consacrată lui Simeon Florea Marian, „Forum”, 1988, 10; Virgiliu Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, AAF, 1991, 336-338; Datcu, Dicț. etnolog., I, 275-276. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu doctoranzi, studenți, cu specialiști din întreprinderi, din cabinete de consultanță sau din colectivitățile urbane. Institutul Orașului și Dezvoltării face studii punctuale sau cercetări aprofundate asupra diferitelor aspecte ale vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
I, București, 1981; Legende populare românești, vol. I: Legendele cosmosului, vol. II: Legendele florei, vol. III: Legendele faunei, București, 1994. Repere bibliografice: Ligia Bârgu-Georgescu, Tony Brill (1910-1986), REF, 1987, 4; Ion Cuceu, Tony Brill (1910-1986), AAF, 1991, 241-242; Datcu, Dicț. etnolog., I, 113-114. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
AMZĂR, D.[imitrie] C. (15.X.1906, Suseni, j. Argeș - 10.III.1999, Sigmaringen, Germania), etnolog și eseist. Este fiul Ioanei și al lui Christian Amzăr. Elev al lui Nae Ionescu, este și primul editor al cursurilor universitare ale acestuia, încă din perioada studenției (1926-1929). În 1929 și 1930 participă la două dintre campaniile sociologice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
pe care A. a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu, Dicț. etnolog., III, 14-15; Iordan Datcu, D.C. Amzăr în scrisori către Grigore Nandriș, ALA, 2001, 556; Popa, Ist. lit., I, 778; Jean Dumitrașcu, „Gând, cuvânt și faptă românească”, ARG, 2002, 7. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
în paginile lui pot fi întâlnite, în afară de semnăturile aparținând clujenilor, și numele lui Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Silvia Ciubotaru, Nicoleta Coatu, Mihai A. Canciovici, Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu, Iosif Herțea, Ion Chiș Ster ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
le spune aici Dorante, superioritatea comediei față de tragedie, Molière anunță triumful comediei în secolul al XVIII-lea. El subliniază genul exigent al comediei. Trebuie ca tabloul de moravuri care este oferit acolo spectatorului să fie asemănător. Autorul comic, ca și etnologul, trebuie să fie un observator clarvăzător, chiar un fin clinician, care să știe să demonteze cele mai fine mecanisme ale sufletului uman, care i-a scos măștile pentru a le arăta. Molière face să defileze pe scenă întreaga societate a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ține Stanislavski. 37 Thomas Richards, Travailler avec Grotowski sur les actions physiques, Actes Sud, 1995, coll. Le Temps du théâtre. 38 Nikolaï Evreinoff reînnoiește arta scenei în Rusia între 1905 și 1925, an în care se exilează. Cunoștințele sale de etnolog, dobândite în cursul unor lungi călătorii în Asia, Africa și America, pasiunea sa pentru biologie, care îl conduce la o activitate asupra utilizării ritmurilor biologice în teatru, fac din el un regizor de excepție. 39 Stanislavski a fondat Teatrul de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu, Dicț. etnolog., II, 188-189; Popa, Ist. lit., II, 1152. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui Dumitru Stăncescu, REF, 1990, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog., II, 223-224. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, AAF, 1991, 346-347; Nicolae Panea, Domnul profesor, „Suflet oltenesc”, 1994, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 168-169; Firan, Profiluri, II, 178-180. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
Iași, 1984, 323; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, București, 1984, 49; Iordan Datcu, Adrian Fochi (1920-1985), REF, 1986, 1; Rodica Fochi, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Adrian Fochi (1956-1985), REF, 1986, 1; Dicț. scriit. rom., II, 289-291; Datcu, Dicț. etnolog., I, 270-274. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]