957 matches
-
de Artă din Baia Mare și Universitatea Națională de Muzică din București. La 8 aprilie 2012 a susținut un concert tradițional de Paști, împreună cu Grigore Leșe în catedrala catolică Sf. Ioan Nepomuk din Suceava. Iată cum este descrisă Măriuca Verdeș de către etnologul și folcloristul Pamfil Bilțiu:
Măriuca Verdeș () [Corola-website/Science/327233_a_328562]
-
Alexandru Popescu (n. 8 mai 1942, București) este un istoric, etnolog, diplomat. A publicat volume și studii în domeniile etnografiei, istoriei României și universale, relațiilor diplomatice și culturale, serviciilor de informații. După absolvirea Liceului „Ion Luca Caragiale” din București. (1956-1960), a urmat cursurile Facultății de istorie ale Universității București (1960-1965). În
Alexandru Popescu (istoric) () [Corola-website/Science/330084_a_331413]
-
Johann Georg Adam Forster (n. 27 noiembrie 1754 - d. 10 ianuarie 1794) a fost un naturalist, etnolog, scriitor de proză de călătorie, ziarist și revoluționar. La o vârstă fragedă, și-a însoțit tatăl, pe , în mai multe expediții științifice, inclusiv în a doua călătorie a lui James Cook în Pacific. Relatarea acestei călătorii, intitulață, "O călătorie în jurul
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
vremii sale, și ea până astăzi rămâne una dintre cele mai importante descrieri de călătorie scrise vreodată. Cartea a avut un impact important asupra literaturii, culturii și științei germane, influențând oameni de știință ca Alexander von Humboldt și inspirând numeroși etnologi ulteriori. Forster a scris o proză germană bine îngrijită, nu doar corectă științific și obiectivă, ci și interesantă și ușor de citit. Aceasta era diferită de literatura convențională de călătorie din acea vreme, prin aceea că prezenta mai mult decât
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
imagine mai diversificată a lui în anii 1970. Fundația Alexander von Humboldt a denumit după el un program de burse pentru savanți străini din țări în curs de dezvoltare. Reputația sa ca unul dintre primii și cei mai de seamă etnologi germani este indiscutabilă, iar operele sale sunt astăzi considerate cruciale în dezvoltarea etnologiei ca ramură științifică separată în Germania. Elementele etnografice culese de Georg și Johann Reinhold Forster sunt astăzi prezentate la "Cook-Forster-Sammlung" ("Colecția Cook-Forster") din colecția antropologică Sammlung für
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
Își susține lucrarea de doctorat în folclor în anul 2000. Începând cu anul 1992 devine asistentă în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, iar din anul 2003 este conferențiară la catedra literatura română și comparată. A fost inclusă în "Dicționarul etnologilor români" al lui Iordan Datcu în anul 2001. Începând cu anul 2002 colaborează cu Centrul Educațional Pro Didactica, ca formatoare și expertă, iar din această poziție se implică și ia atitudine asupra egalităților în drepturi între genuri. În anul 2007
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
(n. 24 iulie 1950, Giurtelecu Hododului, județul Satu Mare) este un etnolog român. „Eu cred că orice ins născut la sat, într-o familie tradițională, poartă în sine, în ființa sa, o modestă comoară, care face parte din fondul primar al amintirilor sale și totodată al culturii sale: jocurile de copii, cântecele
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz. „Satul natal a constituit, pentru tânărul ce se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
direcții în antropologia culturală, Mitologie, Metode de cercetare în etnologie, Practică de cercetare, Marketing tribal". Membru al "Asociației Oamenilor de Știință," al "Asociației folcloriștilor și etnografilor," al "Ethno-web. Le Portail de l’Anthropologue", al "Open Anthropology Cooperative", în prezent este etnologul cu cea mai înaltă notorietate din Ardealul de Nord si Nord-Vest, recunoscut și premiat ca Omul anului 2013, în județul Satu Mare. A contribuit la publicarea unor volume colective de cercetări În 1993 a participat la un stagiu ca bursier al
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
în lumea științifică lansat de celebra Brown University (2004-2006): "Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz ," dar și la un proiect al Institututului European de Cultură din Luxemburg (director Sorina Capp). Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate în publicații și baze de date ale unor importante instituții de cultură străine, a mai multor universități și publicații academice unele clasificate Thomson-ISI: Dr. antropolog Sophie Haberbüsch acordă etnologului român votul pentru un studiu de-
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
din Luxemburg (director Sorina Capp). Studiile etnologului Viorel Rogoz au fost preluate în publicații și baze de date ale unor importante instituții de cultură străine, a mai multor universități și publicații academice unele clasificate Thomson-ISI: Dr. antropolog Sophie Haberbüsch acordă etnologului român votul pentru un studiu de-al său publicat în limba franceză pe Portail des Sciences humaines, ceea ce-l clasifică printre primii la Secțiunea „Articole de onoare”. Este citat și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu de pregătire, pe etnobotanică, la Ecomuzeul din Treignes, a predat Muzeografie, Muzeologie generală, Muzee românești în aer liber. În plus, a avut ideea realizării unui muzeu în
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada” (director general Radu Ulmeanu, director Gheorghe Grigurcu, redactor-șef Petre Got), revistă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român în „Epoca de aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un volum cu același titlu, relevă alte laturi ale personalității complexe a contemporanului nostru Viorel Rogoz. Prin articolele publicate în „Acolada”, o revistă de literatură și artă, facem
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un volum cu același titlu, relevă alte laturi ale personalității complexe a contemporanului nostru Viorel Rogoz. Prin articolele publicate în „Acolada”, o revistă de literatură și artă, facem cunoștință nu doar cu etnologul, ci și cu scriitorul - cetățean împlicat în viața socială, politică și culturală a timpului său, angajat în lupta pentru adevăr, bine și frumos. Temperament pasional, prin stilul inconfundabil, virulent, al unui pamfletar redutabil, Viorel Rogoz pune sub lupă aspecte ale
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare.” Profesorul Viorel Rogoz este
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
cu piesa "Jean la chance" a lui Bertolt Brecht). Realizarea unor schimburi inechitabile între o persoană naivă și o persoană ageră apare în poveștile tradiționale din cele două regiuni românești: Moldova natală a lui Creangă și vecina sa sudică Valahia. Etnologul Pavel Ruxăndoiu a plasat „Dănilă Prepeleac”, alături de poemele valahului Anton Pann din "Povestea vorbii", într-o categorie de scrieri ce decodifică această tradiție. Interesul criticilor a fost atras de caracterizarea protagonistului și de problemele de interpretare pe care aceasta din
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Dănilă Prepeleac”, alături de poemele valahului Anton Pann din "Povestea vorbii", într-o categorie de scrieri ce decodifică această tradiție. Interesul criticilor a fost atras de caracterizarea protagonistului și de problemele de interpretare pe care aceasta din urmă le ridică. Potrivit etnologului Șerban Anghelescu, Dănilă afișează o „prostie ce conduce la inițiere”, este „nu prostul total, iremediabil, ci nătângul, nerodul lipsit de experiență elementară” (după cum aprecia Ion Rotaru), în timp ce Gabriela Ursachi vede eroul ca manifestând o „prostie desăvârșită și prin urmare, sublimă
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
(n. 11 noiembrie 1964 la Plopi, în județul Teleorman) este un etnolog, publicist (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și traducător român. Doctor în filologie al Universității din București (cu o teză despre "Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean") și cu
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
(n. 20 Octombrie 1956) este un cunoscut prozator, dramaturg și etnolog roman. In anul 2006 a aparut in Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L), Pitești, Editura Paralela 45. Deasemena este membru al Uniunii Scriitorilor. S-a născut pe 20 Octombrie 1956, în satul Șcheia, comuna Al. Ioan
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
ani de apariție neîntreruptă s-au tipărit 60 de numere. Deasemenea este Doctor al Universității București cu teza „Rituri de întemeiere în ceremonialul nupțial mehedințean”(2009, coordonator Ion Ghinoiu, referenți Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Doctor al Universității București cu teza „Rituri de întemeiere în ceremonialul nupțial mehedințean”(2009, coordonator Ion Ghinoiu, referenți Petru Ursache, Iordan Datcu și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed.
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45, 2006, p. 316-317; -Iordan Datcu, "Dicționarul Etnologilor Români", Editura Saeculum I.O., București, 2006, p.221-222; -Marian Popa, "Istoria literaturii române de Azi pe Mâine, vol. II," București, Editura Semne, 2009, p.753; -Jean Băileșteanu, "Viața ca o...paradă", Editura Autograf MJM, Craiova, 2010, p. 256-258; - Dumitru
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
din România. Continuând efortului de a crea „singurul Institut de Antropologie cu o cuprindere atât de largă, pe plan mondial”, colaborează și coordonează o perspectivă antropologica cu viziune largă, colaborând cu biologi, medici, anatomiști, anatomopatologi, endocrinologi, psihologi, psihanaliști, sociologi, etnografi, etnologi, istorici, lingviști, biochimiști, fizicieni, biofizicieni, statisticieni, informaticieni, filosofi, specialiști în arte plastice, etc.). În paralel cu activitatea științifică și publicistica, preda cursuri post-universitare de antropologie (pentru studenții francofoni) la Centrul Demografic al ONU-București. Călătorește în străinătate, în Franța unde i
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
(n. 16 mai 1911, în satul Chirileni, raionul Ungheni, Ținutul Bălți din Basarabia - d. 22 noiembrie 1998, București) a fost un profesor universitar, filolog, etnolog, sociolog și slavist român basarabean. În anul 1973, pentru activitatea sa științifica a fost decorat cu „Ordinul Muncii, Clasa a III-a”. , fiul Teodosiei (1881 - ?) și al lui Grigore Strungaru (1875 - 1944), s-a născut l-a Chirileni, sat de
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
(n. 15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]