947 matches
-
Lumea nouă, vol. 10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
legate de conflictele dintre clase prevalau În raport cu alte relații sociale. Pentru Statele Unite, vezi Larson, Sex, Race, and Science; pentru Marea Britanie, vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În modul În care mișcarea eugenistă reprezenta relațiile sociale, dar, o dată cu preluarea puterii de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În modul În care mișcarea eugenistă reprezenta relațiile sociale, dar, o dată cu preluarea puterii de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu puneau la Îndoială argumentul că uniunile maritale trebuiau ferite de potențialele intruziuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
39. Sabin Manuilă, Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania, Cultura Națională, București, 1929, p. 15. 40. Sabin Manuilă, Evoluția demografică, p. 16. 41. Sabin Manuilă, Evoluția demografică, p. 118. 42. Această temere era Împărtășită și de mișcările eugeniste din străinătate, din Germania până În Statele Unite. Autori precum Margaret Sander, care celebra noul sentiment de independență personală și economică pe care femeile Îl câștigaseră, reprezentau o minoritate printre promotorii eugeniei. Vezi Paul, Controlling Human Heredity. 43. Veturia Manuilă, „Situația femeii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. 67. Simion Mehedinți, Întrebări, București, 1942, pp. 255-256. 68. Nicole Hahn Rafter, Creating Born Criminals, University of Illinois Press, Urbana, 1997. 69. În general, această viziune era Împărtășită de eugeniștii cu convingeri neolamarckiene. Vezi Paul, Controlling Human Heredity, capitolul 3. 70. Ovidiu Comșia, „Semnificația socială a veneriilor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 7-8, iulie-august 1929, pp. 232-243, În special p. 237. 71. Judith Walkowitz, Prostitution and Victorian Society
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar cu talente excepționale, ereditatea disgenică a unora dintre membrii familiei determina o devalorizare constantă a capitalului genetic al Întregii familii, pe parcursul câtorva generații. Exemplul le oferea eugeniștilor dovada de care aveau nevoie pentru a argumenta În favoarea unui control mai strict al corpurilor populației (aparent) sănătoase, și nu doar al indivizilor evident disgenici. Vezi Kevles, In the Name, pp. 78-79. Capitolul 5 Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Capitolul 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
et al., A Concise History of Education in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 22-31. 2. Livezeanu, Cultural Politics. 3. Pentru o prezentare a rolului Astrei În Transilvania Înainte de 1918 și a poziției acestei organizații În istoria mișcării eugeniste, vezi capitolul 1. 4. Cartea Irinei Livezeanu are În vedere și acest aspect, Însă dintr-un unghi diferit, care analizează Înscrierea elevilor, modalitățile de examinare și criteriile de angajare În școlile finanțate de stat, precum și reacțiile față de actele violente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
8. 25. Donald Mackenzie, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol.6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup social distinct vizavi de burghezia Întreprinzătorilor era un alt aspect care se adăuga la inconsistența viziunii eugeniste despre clasa de mijloc. Vezi capitolul 4. 27. Iordache Făcăoaru, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
1926, p. 340. 13. Acest termen nu are echivalent În practica medicală modernă din Occident. Astfel de specialiști aveau o pregătire limitată În practica de bază a Îngrijirii medicale, precum administrarea injecțiilor sau a examinărilor medicale de rutină. În viziunea eugenistă, acești specialiști Împreună cu infirmierele urmau să devină principală prezență În activitățile zilnice de supraveghere a evoluției „plăgilor sociale” și a educației populației rurale În legătură cu responsabilitățile eugenice ale indivizilor. 14. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 339. 15. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 340
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
factor. 59. Selskar M. Gunn și W. Leland Mitchell, „Public Health in Rumania șReportț: July, 1925”, file 4, box 1, series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 60. C. Georgesco, „La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
file 4, box 1, series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 60. C. Georgesco, „La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din 1933, vezi Banu, „Mari probleme”, p. 101; pentru 1940, vezi „Raport lunar demografico-sanitar, județul Brașov, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
27. 71. „Numirea membrilor”. 72. Ministerul Sănătății și Asigurărilor Sociale, comp., Probleme și realizări, vol. 1, București, 1939, p. 108. Două documente puțin cunoscute din arhivele lui Carol al II-lea sugerează, de asemenea, că acesta era familiarizat cu ideile eugeniste. În 1937, Liviu Câmpeanu, unul dintre medicii principali ai Spitalului Gheorghe Mârzescu din Brașov, i-a trimis două scrisori entuziaste lui Carol al II-lea, În care Îl Îndemna pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument de realizare a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi fond Casa Regală, 1937, dos. 11, 2-6, 12-22, Arhivele Naționale, București. 73. „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial, vol. 57, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd, pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da semnalul unui fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante ale neamului românesc: sănătate, educație și economie. Eugeniștii transilvăneni conturau în fapt tendința liberalizării pieței politice a genelor naționale. Iar dacă trebuie să fixăm, totuși, anumite borne de referință, căci ideile celor de la Cluj n-au apărut pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se întâmplă cu părinții bolnavi, alcoolici sau aflați în sărăcie absolută, toxicomani, vârstnici, sadici... Este moral să ținem cont de aceste probleme în interesul copilului doar când este vorba despre fertilizarea in vitro sau ajungem la atât de contestatele politici eugeniste indiferent de caz? - Dacă tratăm ca egoistă (deci imorală) dorința unei femei vârstnice de a naște un copil, vom judeca drept imorali pe toți cei care își doresc copii pentru ei înșiși, nu pentru copiii în sine: pe cei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
monetar. Nu e vor-ba de a înlocui dolarul sau francul prin kilocalorie, cum au interpretat cîțiva imbecili. Reflecțiile din cadrul Grupului celor Zece m-au ajutat mult în formularea acestor noi perspective. B.C. Ați avut ocazia de a discuta anumite perspective eugeniste ce au avut ecou în 1970? R.P. La vremea de care vorbiți, Jean Rostand explica faptul că, din momentul în care progresele medicinei preventive și curative vor diminua în mod spectaculos mortalitatea umană, infantilă, mai ales vom avea de suferit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prelungirea propozițiilor argumentate, deși deranjante, ale cărții, i-au dezlănțuit pe gînditorii cuviincioși, care au exclamat ulcerați: "imposibil să am cel mai mic lucru în comun cu acel dezaxat sexual de Bruno sau cu acel creier ambulant care nutrește elucubrații eugeniste de Michel; și nici cu M. Houellebecq, altfel, ce monstru..." Indiscutabil, el dispune de un 'organ' special pentru dezastru și provocare; "sfîrșitul naturii și sfîrșitul dorinței sunt lucruri mai degrabă bune ", lansează el calm, mărturisind, în alt loc, că "îi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
condiții proaste. Prevenirea tuberculozei se substituie celei a epidemiilor. Lupta împotriva bacteriilor înlocuiește teama de aerul stătut. Era ora denunțării impactului cocioabelor asupra tuberculozei. Pe scurt, igiena devenea socială. Lupta împotriva tuberculozei și a alcoolismului a deschis calea spre tentațiile eugeniste 42, dar a făcut apel în aceeași măsură și la crearea serviciilor colective. Cât despre bursa muncii, capabilă să susțină greve sau să investească în transportul comun, aceasta ținea exclusiv de acțiunea comunelor progresiste. Socialismul municipal a inaugurat așadar intrarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Jean Boulouis, Essai sur la politique des subventions administratives, Paris, Armand Colin, 1951. 41 Henri Monod, citat de L. Bourgeois, op. cit., 1914, p. 269. 42 Trebuie să menționăm totuși, după cum demonstrează Anne Carol, că este exagerat să se facă din eugeniștii francezi precursorii genocidului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eugenismul francez nu a dus decât la examenul prenupțial. Vezi Anne Carol, Histoire de l'eugénisme en France. Les médecins et la procréation, XIXe-XXe siècles, Paris, Le Seuil, 1995
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]