947 matches
-
39. Sabin Manuilă, Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania, Cultura Națională, București, 1929, p. 15. 40. Sabin Manuilă, Evoluția demografică, p. 16. 41. Sabin Manuilă, Evoluția demografică, p. 118. 42. Această temere era Împărtășită și de mișcările eugeniste din străinătate, din Germania până În Statele Unite. Autori precum Margaret Sander, care celebra noul sentiment de independență personală și economică pe care femeile Îl câștigaseră, reprezentau o minoritate printre promotorii eugeniei. Vezi Paul, Controlling Human Heredity. 43. Veturia Manuilă, „Situația femeii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. 67. Simion Mehedinți, Întrebări, București, 1942, pp. 255-256. 68. Nicole Hahn Rafter, Creating Born Criminals, University of Illinois Press, Urbana, 1997. 69. În general, această viziune era Împărtășită de eugeniștii cu convingeri neolamarckiene. Vezi Paul, Controlling Human Heredity, capitolul 3. 70. Ovidiu Comșia, „Semnificația socială a veneriilor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 7-8, iulie-august 1929, pp. 232-243, În special p. 237. 71. Judith Walkowitz, Prostitution and Victorian Society
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar cu talente excepționale, ereditatea disgenică a unora dintre membrii familiei determina o devalorizare constantă a capitalului genetic al Întregii familii, pe parcursul câtorva generații. Exemplul le oferea eugeniștilor dovada de care aveau nevoie pentru a argumenta În favoarea unui control mai strict al corpurilor populației (aparent) sănătoase, și nu doar al indivizilor evident disgenici. Vezi Kevles, In the Name, pp. 78-79. Capitolul 5 Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Capitolul 5
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
et al., A Concise History of Education in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 22-31. 2. Livezeanu, Cultural Politics. 3. Pentru o prezentare a rolului Astrei În Transilvania Înainte de 1918 și a poziției acestei organizații În istoria mișcării eugeniste, vezi capitolul 1. 4. Cartea Irinei Livezeanu are În vedere și acest aspect, Însă dintr-un unghi diferit, care analizează Înscrierea elevilor, modalitățile de examinare și criteriile de angajare În școlile finanțate de stat, precum și reacțiile față de actele violente de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
8. 25. Donald Mackenzie, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol.6, 1976, pp. 501-502. 26. Încercarea de a defini inteligenția ca grup social distinct vizavi de burghezia Întreprinzătorilor era un alt aspect care se adăuga la inconsistența viziunii eugeniste despre clasa de mijloc. Vezi capitolul 4. 27. Iordache Făcăoaru, „Pagina biopolitică, demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1926, p. 340. 13. Acest termen nu are echivalent În practica medicală modernă din Occident. Astfel de specialiști aveau o pregătire limitată În practica de bază a Îngrijirii medicale, precum administrarea injecțiilor sau a examinărilor medicale de rutină. În viziunea eugenistă, acești specialiști Împreună cu infirmierele urmau să devină principală prezență În activitățile zilnice de supraveghere a evoluției „plăgilor sociale” și a educației populației rurale În legătură cu responsabilitățile eugenice ale indivizilor. 14. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 339. 15. Brătianu, Activitatea corpurilor, p. 340
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
factor. 59. Selskar M. Gunn și W. Leland Mitchell, „Public Health in Rumania șReportț: July, 1925”, file 4, box 1, series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 60. C. Georgesco, „La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
file 4, box 1, series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 60. C. Georgesco, „La fertilité diffèrentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès, p. 644. 61. Eugeniștii români nu foloseau această terminologie. O folosesc Însă aici datorită similitudinilor dintre temerile exprimate de eugeniștii români În această perioadă și discursurile lui Theodore Roosevelt despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din 1933, vezi Banu, „Mari probleme”, p. 101; pentru 1940, vezi „Raport lunar demografico-sanitar, județul Brașov, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
27. 71. „Numirea membrilor”. 72. Ministerul Sănătății și Asigurărilor Sociale, comp., Probleme și realizări, vol. 1, București, 1939, p. 108. Două documente puțin cunoscute din arhivele lui Carol al II-lea sugerează, de asemenea, că acesta era familiarizat cu ideile eugeniste. În 1937, Liviu Câmpeanu, unul dintre medicii principali ai Spitalului Gheorghe Mârzescu din Brașov, i-a trimis două scrisori entuziaste lui Carol al II-lea, În care Îl Îndemna pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument de realizare a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi fond Casa Regală, 1937, dos. 11, 2-6, 12-22, Arhivele Naționale, București. 73. „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial, vol. 57, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
monetar. Nu e vor-ba de a înlocui dolarul sau francul prin kilocalorie, cum au interpretat cîțiva imbecili. Reflecțiile din cadrul Grupului celor Zece m-au ajutat mult în formularea acestor noi perspective. B.C. Ați avut ocazia de a discuta anumite perspective eugeniste ce au avut ecou în 1970? R.P. La vremea de care vorbiți, Jean Rostand explica faptul că, din momentul în care progresele medicinei preventive și curative vor diminua în mod spectaculos mortalitatea umană, infantilă, mai ales vom avea de suferit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prelungirea propozițiilor argumentate, deși deranjante, ale cărții, i-au dezlănțuit pe gînditorii cuviincioși, care au exclamat ulcerați: "imposibil să am cel mai mic lucru în comun cu acel dezaxat sexual de Bruno sau cu acel creier ambulant care nutrește elucubrații eugeniste de Michel; și nici cu M. Houellebecq, altfel, ce monstru..." Indiscutabil, el dispune de un 'organ' special pentru dezastru și provocare; "sfîrșitul naturii și sfîrșitul dorinței sunt lucruri mai degrabă bune ", lansează el calm, mărturisind, în alt loc, că "îi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
condiții proaste. Prevenirea tuberculozei se substituie celei a epidemiilor. Lupta împotriva bacteriilor înlocuiește teama de aerul stătut. Era ora denunțării impactului cocioabelor asupra tuberculozei. Pe scurt, igiena devenea socială. Lupta împotriva tuberculozei și a alcoolismului a deschis calea spre tentațiile eugeniste 42, dar a făcut apel în aceeași măsură și la crearea serviciilor colective. Cât despre bursa muncii, capabilă să susțină greve sau să investească în transportul comun, aceasta ținea exclusiv de acțiunea comunelor progresiste. Socialismul municipal a inaugurat așadar intrarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Jean Boulouis, Essai sur la politique des subventions administratives, Paris, Armand Colin, 1951. 41 Henri Monod, citat de L. Bourgeois, op. cit., 1914, p. 269. 42 Trebuie să menționăm totuși, după cum demonstrează Anne Carol, că este exagerat să se facă din eugeniștii francezi precursorii genocidului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eugenismul francez nu a dus decât la examenul prenupțial. Vezi Anne Carol, Histoire de l'eugénisme en France. Les médecins et la procréation, XIXe-XXe siècles, Paris, Le Seuil, 1995
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere teoretice în biopolitică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd, pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da semnalul unui fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante ale neamului românesc: sănătate, educație și economie. Eugeniștii transilvăneni conturau în fapt tendința liberalizării pieței politice a genelor naționale. Iar dacă trebuie să fixăm, totuși, anumite borne de referință, căci ideile celor de la Cluj n-au apărut pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se întâmplă cu părinții bolnavi, alcoolici sau aflați în sărăcie absolută, toxicomani, vârstnici, sadici... Este moral să ținem cont de aceste probleme în interesul copilului doar când este vorba despre fertilizarea in vitro sau ajungem la atât de contestatele politici eugeniste indiferent de caz? - Dacă tratăm ca egoistă (deci imorală) dorința unei femei vârstnice de a naște un copil, vom judeca drept imorali pe toți cei care își doresc copii pentru ei înșiși, nu pentru copiii în sine: pe cei care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Socială din Cluj și Subsecția Eugenică și Biopolitică a „ASTREI“. În introducerea la primul număr al Buletinului Eugenic și Biopolitic, semnată de prof. Iuliu Moldovan și prof. Iuliu Hațieganu, se arăta că: Colaboratori ai Buletinului Eugenic și Biopolitic au fost eugeniștii români care au activat la Cluj (1927-1940) și Sibiu (1940-1945), sub patronajul societății Astra, primind fonduri suplimentare, atât de la guvern, cât și din surse private. Ei publicau lunar în articole științifice sau de popularizare. Societatea Astra asigura, publicistic, atât fondurile
Buletinul Eugenic și Biopolitic () [Corola-website/Science/332495_a_333824]