11,327 matches
-
Ioan Lăcustă Au trecut 42 de ani, de când, după un examen de Bacalaureat care, evocat astăzi, ar părea desprins din cine știe ce pagină de pură ficțiune, îmi "încheiam socotelile" cu Liceul meu: "Vasile Alecsandri" (LVA), din Galați. Evoc acel timp nu din cine știe ce porniri nostalgice. Pur și simplu pentru a depune o mărturie sufletească în tot marasmul acesta în care se zbate literatura română ajunsă la grea ananghie, când e să fie "obiect de studiu și examinare" în
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
Semănătorul, Vieața, ziare interbelice, scrieri de critică literară de Lovinesu, Sanielevici, Vianu. Istoria... lui Călinescu. Și multe alte astfel de mirifice întâlniri mă așteptau în după-amiezele când primeam învoire să plec de la internat. Nu chiar de câte ori aș fi vrut... Mai evoc o amintire care, oarecum, se leagă de drumul meu de până acum. Prin 1964-1965, s-a distrus bună parte din arhiva Liceului. Lăzi cu hârtii felurite au fost scoase în curtea școlii și au fost arse. Am cotrobăit printre ele
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
aceste lansări, o emoție puternică a plutit în atmosferă, întreținută nu numai de amintirile comune, dar și de revederile prilejuite, tot mai rar, de asemenea evenimente. S-au revăzut personalități care au însemnat și înseamnă mult pentru genurile amintite, toți evocând apartamentul din Iași al muzicianului, unde doamna Mimi îi primea cu cele mai bune plăcinte din lume. De pildă, reputații oameni de televiziune, radio și producție artistică Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (îi cităm împreună, fiindcă și azi sunt umăr
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
aspect definitoriu al spiritualității naționale și totodată ca o dovadă peremptorie a participării culturii românești la fondul mondial de valori. Este meritul unanim recunoscut al lui Viorel Cosma de a fi pus în lumină prezența muzicii în cadrul străvechii culturi autohtone, evocând în acest sens mărturii iconografice, istoriografice și epigrafice; de a fi relevat aspecte ale manifestărilor muzicale cu caracter sacru sau laic în Evul Mediu românesc; de a fi actualizat interferențe muzicale în plan românesc și universal în epocile Renașterii și
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
2008) ne dă ocazia de a vorbi despre limbajul militar. Cartea e o colecție de amintiri povestite cu mult umor și cu mare atenție la trăsăturile lingvistice ale experienței, în genere traumatizante, dar depășite ironic, a stagiului militar. În mediul evocat în volum există în primul rînd un jargon profesional - variantă familiară a terminologiei militare, cuprinzînd denumiri ale armelor, gradelor, operațiilor etc.; acesta a interferat puternic cu limbajul tinerilor, dar și cu argoul interlop, mai ales al închisorilor. Argoul militar e
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului din perioada stagiului militar - desfășurat chiar la Bacău, oraș evocat de mai multe din amintirile volumului din 2008, sub numele Bachau (joc de cuvinte, prin contaminare cu numele lagărului de concentrare de la Dachau) -, dar și din literatura vremii. Experiența și analiza materialului îl făceau pe autorul de acum aproape 70
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
trecerea de la denumirea unui soi de pește la sensul "recrut" - nu e tocmai transparentă: foarte probabil nici nu a fost vorba de o metaforă, ci de o asociere sonoră, pe baza structurii fonetice a cuvîntului (prima sa parte ar putea evoca un bebe sau un bibic, finalul fiind analizat ca și cînd ar cuprinde sufixul adesea peiorativ -an). Metafora e, desigur, un procedeu esențial al creativității argotice. În volumul recent apar cîteva dintre metaforele deja cunoscute, chiar în afara spațiului militar, și
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
l-a avut ca solist pe Gabriel Croitoru. Prestația sa, situată la cel mai înalt nivel instrumental și artistic, a entuziasmat spectatorii. Spre deosebire de alți violoniști care urmăresc aproape exclusiv să etaleze virtuozitatea creațiilor paganiniene, Gabriel Croitoru reușește să evoce întreaga frumusețe și expresivitate a muzicii compozitorului italian. Varianta realizată de apreciatul violonist, a oferit pe lângă momentele spectaculoase - redate cu o impresionantă strălucire și dezinvoltură -, un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și sentimente, care au emoționat puternic spectatorii. Îngemănarea fericită
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
Daniel Ivașcu. Din partea Editurii Casa Radio, la eveniment a luat cuvântul redactorul Tiberiu Comandașu, după care, microfonul i-a revenit violonistului Gabriel Croitoru. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, maestrul Valentin Gheorghiu nu a putut participa la eveniment. Personalitatea domniei sale a fost evocată cu admirație și respect de vorbitori, în timp ce pe fundal se auzea Sonata Kreutzer de Beethoven. Lucrările de pe CD, au fost înregistrate pe parcursul unui recital susținut în anul 2010 pe scena Sălii Radio. Muzica transmite trăirea autentică și emoția celor doi
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
numără printre preferințele celor doi maeștri; la fiecare nouă abordare, artiștii descoperă alte valențe expresive și semantice, conferind interpretării caracter de unicat. Sonata Kreutzer este o capodoperă în repertoriul cameral, remarcabilă prin bogăția expresivă și noblețea sentimentelor pe care le evocă. Pe parcursul celor trei mișcări (Adagio sostenuto-Presto, Andante con variazioni și Finale-Presto), interpreții au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a îngemănat original imagini muzicale de o rară frumusețe, cu momente de patos și de impetuozitate fără egal. Pe parcursul celor patru
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
și culoare: de la profunzime, ori poezie interiorizată și candoare, la dinamism și frenezie. Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru oferă ascultătorilor o versiune de excepție a Sonatei “în caracter popular românesc” de Enescu; discursul muzical de mare noblețe și expresivitate, evocă o originală împletire de imaginar poetic și meditație profundă. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei (Moderato malinconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non troppo mosso), se derulează tablouri muzicale cuceritoare, elaborate adeseori în stilul parlando rubato; cei
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
de imaginar poetic și meditație profundă. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei (Moderato malinconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non troppo mosso), se derulează tablouri muzicale cuceritoare, elaborate adeseori în stilul parlando rubato; cei doi maeștri au evocat cu multă sensibilitate și fantezie universul muzical enescian, care dezvăluie apartenența autorului la matricea spirituală românească. Versiunea interpretativă se remarcă prin excepționala valoare expresivă și semantică. Frumusețea muzicii și sentimentul sublimului se degajă în cântul minunaților interpreți din exteriorizarea unor
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
persoană care trecea întâmplător pe un culoar și aducând împreună cu ea o canapea. A fost o balerină, nu pe frânghie ci pe o scândură pusă pe un butuc, pe care se balansa în mișcare, a fost o actriță, fără cuvinte, evocând prin modulațiile sonore ale vocii o întreagă scenă dramatică, erotică, comică. Dar, de fapt, marele ei dar este naturalețea și spontaneitatea. Artista ne avertizase că The Part (nu) este dans, (nu) este teatru și ambele ambiguități sunt adevărate, și că
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
zadarnică: "Brutalitatea limbajului creează impresia falsă că gândirea pe care o exprimă nu este banală și, lăsând la o parte câteva mari excepții, rămâne compatibilă cu un anumit conformism" (București,1994, p.10). Este și cazul acestui Manifest, unde sunt evocați " jidani, țigani și poponari", dar firul se pierde și rămân doar cei din urmă. Ordinea "celorlalți", care merg pe linia "dreaptă" este calificată drept o ordine fascistă. Știm bine cât de greu cade acest calificativ, ca și cel de legionar
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
renascentistă italiană (Poliziano și Ariosto) și oglindește pasiunea sa de o viață pentru versurile expresive care au o muzicalitate a lor și cer o muzică potrivită. Aici, textele poeților italieni din renașterea florentină sunt integrate într-un dialog imaginar ce evocă o lume pasionată de artă. Mezzosoprana are rol de narator ce prezintă atmosfera de la curte, citind versurile poeților, atât pe cele vesele care redau „frumoasa lună mai” când se cânta și se dansa, dar și pe cele sumbre, „vocea gândului
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
a dialoga și a asigura tensiunea poetică și continuitatea discursului muzical, preocuparea de a integra detaliile într-o frescă originală, plină de culoare și de a transmite profunda muzicalitate a lucrării. Pasionați și uimiți de frumusețea creației enesciene, artiștii au evocat cu emoție și rafinament expresia lirică, plină de noblețe a muzicii, precum și momentele de culminație și patos, au conturat cu fantezie personaje și imagini muzicale contrastante, au trăit la cote maxime întâmplările imaginate de autor. Au transmis entuziasmul și bucuria
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
și al politicii. Calea de răspîndire a fost una destul de obișnuită: utilizat în presa de senzație, în legătură cu sinuciderea unei adolescente, termenul a ajuns cunoscut, ba chiar la modă, nu neapărat în sensul său exact. Emo e transparent și motivat, în măsura în care evocă termeni din familia lui emoție (emotiv, emoțional, a emoționa etc.). Procedeul trunchierii este la modă și la noi, mai ales în limbajul tinerilor, așa că emo e perceput și ca o abreviere a cuvintelor respective (ceea ce ușurează adaptarea pronunției). Specializarea sa
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
sau senzaționalismul facil, atât de caracteristice culturilor de factură europeană (incluzând aici și nordamericanismul). Poate că sugerarea Europei drept iluzie, falsă sau fragilă Țară a Făgăduinței, seducătoare monstruozitate, ori cel puțin climat de risc maximal, este dură. Dar prezența Imnului, evocând și chiar identificând Europa (prin ceea ce ea însăși și-a ales ca oglindă), asta face. Prezența Imnului este - ca să vorbim copilărește - pozitivă atunci când el face tema celebrării victoriei împotriva piraților, obținută și aceasta prin solidaritatea cu cele mai mărunte vietăți
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
Iordan Datcu La îndemnul prietenilor și apropiaților de a-și evoca traseul vieții, Harry Brauner a ezitat să și-l pună pe hârtie: Nu m-aș încumeta - avea să scrie el, în preambulul paginilor, vreo 25, pe care le-a scris totuși - ținând seama de fantezia ce îmi transformă neîngrădit și
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
prezentatoare a festivalului), Luminița Dobrescu (prima câștigătoare pentru România, în 1969) și Corina Chiriac (“bronz” în 1971) au fost așezate în rândul 2, în timp ce în rândul 1 se hârjoneau niște copii... Fiind vorba de Teatrul Dramatic, normal era să se evoce doar cele 4 ediții desfășurate aici, dar au fost prezentați și câștigători ulteriori, Monica Anghel (filmare din 1996 cu “Spune-mi” de Cornel Fugaru) și ProConsul (atenție, Bodo, un privilegiu nu poate fi major sau minor!). Corina Chiriac a criticat
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
și ProConsul (atenție, Bodo, un privilegiu nu poate fi major sau minor!). Corina Chiriac a criticat pe față “ghețușul” pe care era obligată să evolueze, cântând cu patos “Inimă, nu fii de piatră” de Edmond Deda. Același compozitor a fost evocat (prin “Of, inimioară!”) de Luminița Dobrescu, revenită cu bucurie și emoție pe scena unde a triumfat în urmă cu 45 de ani; ea a cântat excepțional și “Je ne regrette rien”, făcându-ne să sperăm c-o vom putea revedea
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
de adevărații eroi ai primelor ediții: Tudor Vornicu, Paul Urmuzescu, Radu Anagnoste, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneț, Iurie Darie, Andrei Magheru, Valeria Gagealov, Ioana Măgură, Richard Oschanitzky, Gelu Solomonescu, Alexandru Imre, Armand Crintea,Dinu Săraru, George Sbârcea, Octavian Paler, Ioan Grigorescu (evocați cu nostalgie pe aceeași scenă, cu 15 ani în urmă, de Ioana Bogdan, în “Clubul sentimental” al TVR), așa cum ni se părea obligatoriu să nu-i trecem sub tăcere pe cei care au fost purtătorii speranțelor noastre la acele ediții
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
rolul educației și al culturii într-o societate în profundă metamorfoză și criză, ca aceea în care trăim. Temă rezumată în cuvinte simple de un reprezentant al Africii: «O școală în plus înseamnă o închisoare în minus». Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
România”. Ca și Gabriel Dorobanțu sau Carmen Trandafir, și Marina Voica a recurs la un colaj din câteva mai vechi succese ale sale, după care, într-o formă de zile mari (la ea fiecare gest sau cuvânt este gândit), a evocat, în două binecunoscute compoziții proprii, “Căsuța de la marginea satului” și “Cafeneaua” unde stă într-un colț, privind cum afară plouă, plouă... Finalul recitalului ei a fost ca un mesaj dureros și nostalgic, din partea tuturor artiștilor din spectacol, pentru publicul care
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
care m-a fascinat de când mă știu și continuă să mă fascineze. Regula pe care mi-o impun e să fie o dorință utopică, o iluzie căreia îi stă bine să nu se împinească niciodată. Din acest motiv, nu voi evoca diminețile hipnotice în care-l ascultam înmărmurit de coerența discursului, de limpezimea judecăților și de spectaculozitatea mizanscenei pe Vladimir Tismăneanu. Lumina filtrată blând prin perdele, canapelele moi, în care te scufundai ca-ntr-un al doilea somn, muzica pusă exact
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]