1,567 matches
-
burse, a achiziționat cărți pentru bibliotecile suedeze și a devenit patroana unor învățați deosebiți, precum Rene Descartes. Această implicare în acte de caritate culturală i-au adus numele de„Minerva Nordului“. Cu toate acestea, temperamentul reginei Cristina era mult prea excentric pentru gusturile secolului al XVII lea. Proaspăta regină nu dădea de înțeles că ar dori să se căsătorească. În același timp, avea un comportament masculin și purta haine bărbătești. La curte se auzeau tot mai des glasuri care vorbeau despre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de tinerețe a Cristinei, Ducele de Guise observa:„Nu este înaltă, dar are un chip plăcut și un spate mare, brațe frumoase și mâini albe. Un umăr este mai mare decât celălalt, însă ascunde acest defect foarte bine prin haine excentrice, mișcări ciudate și un mers straniu[...] Forma feței este una regulată, însă este încadrată de o coafura foarte ciudată. Poartă o perucă bărbătească, foarte grea, adusă pe frunte, căzând pe lateralele capului iar în partea din spate ar putea fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
peste realizările deosebite ale acestei „Minerve a Nordului“, care, prin deciziile luate, a influențat hotărâtor evoluția imperiului Suedez și a societății europene a secolului al XVII-lea. Mulți istorici și literați au preferat să descrie cu lux de amănunte comportamentul excentric al reginei, lăsând pe planul doi meritele sale. Sub patronajul său a fost înființat primul ziar suedez, în anul 1645. Tot ea a avut un rol major în încheierea Războiului de Treizeci de Ani. Este adevărat că de multe ori
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
îl descrie astfel pe rege în cartea sa James I Of England The Wisest Fool In Christendom„Aceasta este povestea unui bărbat timid, născut din nefericire spre a fi rege al unui popor violent. De asemenea, este povestea unui bărbat excentric, forțat să fie prins la mijloc între două dintre cele mai fascinante regine care au condus vreodata. Tragedia vieții lui Iacob a fost că mama sa a fost regina Maria a Scoției, și predecesoarea sa a fost Elisabeta a Angliei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ca unica salvare. Situația în Paris era din ce în ce mai tensionată. Trupele lui Condé erau la porțile orașului, încercând în zadar să străpungă blocada. Intrarea lor în oraș a fost posibilă prin trădarea Marei Domnișoare, fiica ducelui de Orlèans. Era o tânără excentrică, neconvențională, care făcuse publică dorința sa de a se căsători cu vărul său Ludovic al XIV-lea și de a deveni regina Franței. Aceasta a ordonat tunarilor care apărau Bastilia să oprească focurile, permițând trupelor prinților să facă o spărtură
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să-i asigure acestuia și curții regale tot confortul necesar. Era o cheltuială serioasă, deoarece 2000 de invitați echivalau cu populația unui mic orășel. Iar toți acești musafiri erau persoane de rang înalt, ale căror pretenții erau dintre cele mai excentrice. Însă, în același timp, gazdele regelui trebuiau să adopte un lux moderat, care sa uimească suveranul, dar în același timp să nu-i stârnească gelozia. Nimeni nu trebuia să depășească bunul gust al suveranului, nimănui nu-i era permis să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o viață care ne va face să trăim etern»“. Desigur, ar fi fost o sinucidere socială să exprimi aceste gânduri în public. Puținele femei care au încercat să se elibereze de jugul impus de societate au fost privite ca fiind excentrice și au fost excluse din anturajul nobililor. Singura metodă de exprimare a personalității și inteligenței feminine era prin intermediul saloanelor culturale. Salonul francez al secolului al XVII-lea a debutat ca un experiment, fiind creat de femeile nobile, aristocrate, ca o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine și consolidarea unui statut social și profesional uzitează din ce În ce mai mult de aspecte de stil vestimentar. Prezentarea sinelui Într-o manieră modernă sau clasică, discretă sau excentrică, dominatoare sau supusă etc. se realizează si prin adoptarea stilului vestimentar adecvat, așadar, vestimentația tinde să fie diagnostică, Într-o anumită măsură, pentru convingeri și concepții de viață ale consumatorului. Una din tendințele derivate din comportamentul consumatorului contemporan, mai puțin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
emoțională. * caracter restrâns, repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor și activităților: obiceiuri sau ritualuri inflexibile, interese restrânse, manierisme motorii; * alterarea funcționării sociale/ profesionale. Copiii cu sindrom Asperger sunt de obicei etichetați de colegii de școală ca tocilari sau ciudați ori excentrici datorită felului de a vorbi care poate fi foarte formal în mod inutil sau „ca de roboțel” ori pițigăiat, ca și obsesiei pentru anumite subiecte despre care pot să vorbească la nesfârșit, transformând conversația, fără să conștientizeze acest lucru (pentru că
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
posibila distrugere a cablului în punctul unde pătrunde în pană. Pentru fisurile largi, au apărut dispozitive bazate pe principiul excentricelor. Cel mai vestit aparat este friendul, inventat de americanul Ray Jardine. Principiul său de funcționare se bazează pe 4 came excentrice, menținute în poziție deschisă prin arcuri spirale aflate pe ax. O traversă acționată cu degetele, manevrează 4 tiranți subțiri, strângând camele pentru dimensiunea fisurii. Fabricat în 7 mărimi, are utilizare largă și s-a bucurat de o apreciere deosebită. Principalul
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
zile, la locul inoculării apare o pată roșie, pruriginoasă, pe care se dezvoltă ulterior o veziculă. Când vezicula se rupe, fundul craterului rămas devine repede brun-închis iar pielea din jur, edemațiată se acoperă cu noi vezicule care progresează în suprafață, excentric. După 2-3 zile apare limfangita și adenopatia regională, iar după 45 zile fenomene generale de toxemie: frison, febră, tahicardie, cefalee, oligo-anurie. În maxim 10 zile, septicemia cărbunoasă induce comă și exitus. Vindecarea spontană este excepțională. Dacă leziunea este la nivelul
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
a descoperi secretele naturii pentru a le pune la dispoziția întregii omeniri, avea să se implice în studiul eterului, inspirat fiind de străvechile scrieri indiene - Vedele - cu care venise în contact prin intermediul prietenului său de origine hindusă, Svami Shivananda. Inventator excentric dar extrem de inspirat, autor a numeroase brevete de invenții, printre care se numărau și sisteme de transmitere a energiei electrice fără fir, Tesla avea să dezvolte o Teorie Dinamică a Gravitației, rămasă însă incompletă. Teoria sa se baza pe existența
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
propria sa esență. Frumosul este însă incandescența adevărului, adevărul trecut din concept în carne și de aceea cu cât adevărul unei opere de artă este mai bogat, el impune forme mai prodigioase intrând astfel pe straturi mai adânci decât impresia (excentric șo‑ cantă) de suprafață. Adevărul ne edifică, ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. Minciuna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu acea disperare a formelor, cu strigătul pe care parcă îl auzim dându‑i materiei, fie piatră, lemn, pânză, cu‑ loarea care nu poate suporta tot felul de modificări. Privindu‑le astăzi, cele două fresce ale capelei Pauline nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de variate pentru a da formă unui lucru unic - arta -, am devenit tot mai convins de faptul că, indiferent de stil și mijloc, compoziția derivă din interacțiunea a două principii vizuale pe care le voi numi aici sistemele centric și excentric. Am început să înțeleg necesitatea universalității acestor principii și, deoarece căutându-le mi s-au deschis ochii asupra organizării și semnificației a tot mai multe opere din diferite forme de artă, m-am considerat gata să relatez ceea ce descoperisem. Evidența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a experienței umane atât de importantă, încât fără ea orice formulă artistică ar părea nerelevantă. Propun ca această temă fundamentală să se regăsească în interacțiunea a două tendințe ale motivației umane, pe care le voi numi tendința centrică și tendința excentrică, iar această interacțiune să fie simbolizată în artă de interacțiunile corespunzătoare ale unui sistem compozițional centric și excentric. Centricitate și excentricitate Din punct de vedere psihologic, tendința centrică reprezintă atitudinea centrată pe sine, care caracterizează viziunea și motivația umană de la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
temă fundamentală să se regăsească în interacțiunea a două tendințe ale motivației umane, pe care le voi numi tendința centrică și tendința excentrică, iar această interacțiune să fie simbolizată în artă de interacțiunile corespunzătoare ale unui sistem compozițional centric și excentric. Centricitate și excentricitate Din punct de vedere psihologic, tendința centrică reprezintă atitudinea centrată pe sine, care caracterizează viziunea și motivația umană de la începutul vieții și care rămâne un impuls puternic de la un capăt la altul. Pruncul se vede pe sine
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în jurul propriului eu este obligat să admită că propriul centru este doar un centru printre altele și că puterile și nevoile altor centre nu pot fi ignorate fără pericole. Această concepție despre lume, mai realistă, completează tendința centrică cu una excentrică. Tendința excentrică reprezintă orice acțiune a centrului primar îndreptată spre un scop exterior sau mai multe astfel de scopuri și ținte. Centrul primar atrage sau respinge acești centri externi și centrii externi, la rândul lor, pe cel primar. Se va
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
eu este obligat să admită că propriul centru este doar un centru printre altele și că puterile și nevoile altor centre nu pot fi ignorate fără pericole. Această concepție despre lume, mai realistă, completează tendința centrică cu una excentrică. Tendința excentrică reprezintă orice acțiune a centrului primar îndreptată spre un scop exterior sau mai multe astfel de scopuri și ținte. Centrul primar atrage sau respinge acești centri externi și centrii externi, la rândul lor, pe cel primar. Se va vedea că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acum ne-am ocupat doar de manifestarea pur centrifugală. O situație diferită apare atunci când un al doilea obiect este introdus în apropierea primului. Am putea spune că, deoarece centrul originar răspunde prezenței altuia, o orientare centrică se schimbă într-una excentrică (figura 2b). Sistemul centric primar nu mai este unic; el recunoaște existența altor centri, acționând asupra lor și suportând la rândul său acțiunea acestora. Aici avem prototipul celui de-al doilea sistem, acela al compoziției excentrice . Când centrul prim se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se schimbă într-una excentrică (figura 2b). Sistemul centric primar nu mai este unic; el recunoaște existența altor centri, acționând asupra lor și suportând la rândul său acțiunea acestora. Aici avem prototipul celui de-al doilea sistem, acela al compoziției excentrice . Când centrul prim se focalizează asupra unui al doilea centru, natura vectorului reprezentat de săgeata noastră se schimbă. Nu mai este o radiație pasivă a energiei eliberate în spațiul gol, ci mai degrabă o tendință cu țel clar, o încercare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
inerentă masei propriilor noastre corpuri. Această masă trage în jos ca un vector care pornește din corp ca prim centru - o concepție centrică ce ignoră existența puterii de atracție exterioare. Totuși, mai puțin îngust și mai puțin modest, recunoaștem puterea excentrică a gravitației care ne atrage în jos. Ca răspuns, ne luptăm să ne eliberăm de forța coercitivă a condiției noastre pământene, încercând să ne înălțăm, având înălțarea drept obiectiv excentric, țel explicit al strădaniei noastre. După cum vom vedea, această luptă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Totuși, mai puțin îngust și mai puțin modest, recunoaștem puterea excentrică a gravitației care ne atrage în jos. Ca răspuns, ne luptăm să ne eliberăm de forța coercitivă a condiției noastre pământene, încercând să ne înălțăm, având înălțarea drept obiectiv excentric, țel explicit al strădaniei noastre. După cum vom vedea, această luptă tensionată constituie o componentă vitală a expresiei artistice, pentru că ea dramatizează conflictul atotcuprinzător dintre forțele care încearcă să ne tragă în jos și propria noastră strădanie de a le învinge
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Un fir cu plumb stabilind verticala ne arată că în cazul în care operăm măsurarea orientării cu precizie infinitezimală, zidurile din stânga și din dreapta unei clădiri converg către centrul pământului; dar din motive practice ele sunt paralele. Rezultă că domeniul sistemului excentric este adesea exprimat prin rânduri sau grupuri de verticale. Paralelismul în cauză se regăsește în ansamblurile de coloane sau de copaci sau în aglomerările umane. Ar trebui să fim cât se poate de recunoscători acestei concepții mai mărginite asupra spațiului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în direcția lui, în toate cele patru direcții. O diferență asemănătoare există între simplele șarpante ordonatoare în compoziția artistică și arterele impulsionate de energia vizuală direcționată. Interacțiunea sistemelor Așadar, întorcându-ne la cele două sisteme spațiale în discuție - centric și excentric -, le putem reprezenta în două feluri. Figura 5 le arată ca simple șarpante ordonatoare, atât izolate, cât și combinate. Cercurile concentrice oferă un model de aranjare a lucrurilor în jurul unui centru comun. Rețeaua de paralele care formează unghiuri drepte ne
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]