10,806 matches
-
poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu regret, neputința noastră, de a nu ne face cunoscute valorile, de a nu ne afirma, pe plan european, propria identitate, chiar atunci când am beneficiat
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu regret, neputința noastră, de a nu ne face cunoscute valorile, de a nu ne afirma, pe plan european, propria identitate, chiar atunci când am beneficiat de momente extrem de
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
am beneficiat de momente extrem de favorabile: Am avut șansa unui baudelairian cunoscut de Flaubert care a stat la București 15 ani și rezultatele sunt, din acest punct de vedere, mai degrabă dezamăgitoare...". Paginile dedicate lui Nicolae Bălcescu - Un martir al exilului și posteritatea lui - impun prin tonul echilibrat, prin obiectivitate, și sancționează astfel, în linia adevărului istoric, deformarea, mitizarea figurii cărturarului revoluționar devenit, în timpul regimului comunist, un simbol legitimator, promotor al ideologiei marxiste, al luptei de clasă ș.c.l. După
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
celor care l-au cunoscut, la articolele publicate în presa românească și internațională, criticul evidențiază succesul avut cândva de acest autor, apreciat de Brâncuși sau de Ezra Pound. Un emoționant omagiu este adus apoi întregii elite a intelectualității românești din exil, elită care a îndeplinit un rol decisiv, prin puterea propriului exemplu, în formarea noilor generații de cărturari, exercitând o permanentă funcție critică prin care "s-au făcut importante corecții" asupra modului simplist, ideologizant de a trata literatura - în țară, până
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
al specialității, în care au dat contribuții de prim rang și au jucat un rol moral extrem de important, neputând să înceapă ancheta de la capăt și să plaseze întreaga construcție pe renunțarea la vechi stereotipuri de origine romantică (...), specialiștii români din exil n-au reușit decât rareori să facă la percée, acea străpungere care le-ar fi îngăduit să atingă o audiență mai extinsă nu numai în spațiu, ci și în timp". Vina în literatură și discursul autobiografic este un studiu extrem de
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a călăuzit, atent, autorul însuși, ne-am simțit îndemnați să încercăm, cu propriile mijloace, un exercițiu de admirație.
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
înțelegerea acestei lucrări este important să reamintim că ea a fost scrisă la doi ani după tulburările religioase din Transilvania, 1744, când s-a produs rebeliunea călugărului Visarion Sarai împotriva Unirii cu Roma. Episcopul Inochentie Micu Klein se afla în exil și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se afla într-un moment de cumpănă. În această situație de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din 1700: "ex patre filioque
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
Cronicar "Un document al obsesiei românești" Editura JURNALUL LITERAR a început publicarea, în volum, a Caetelor de dor, revista scoasă în exil de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței între 1951 și 1960. Din cele 13 numere care s-au urmat la intervale neregulate, primul volum de la Jurnalul literar le cuprinde pe primele 4, toate din 1951. Cei doi redactori își amintec, pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
amintec, pe rînd, cum s-au zbătut să tipărească revista. Textele-prefață au mai fost publicate în revista Jurnalul literar în 1998 și respectiv 2000. Caete de dor (așa se scria cuvîntul mai demult: Caete) nu e cea dintîi revistă a exilului nostru (parizian și nu numai). În noiembrie 1948, apărea la Paris Luceafărul, cu sprijinul bănesc al generalului Rădescu. Secretar de redacție fiind, V. Ierunca a obținut colaborarea unor Al. Busuioceanu, M. Villara, Horia Stamatu și a altora pe care el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
l-a făcut celebru. Revista a beneficiat de aportul redacțional al lui C. Amăriuței, cel puțin pentru primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și de publicațiile din exil care i-au succedat sau pe care le-a avut contemporane. E vorba de Cuvîntul în exil a lui G. Racoveanu, de Destin de la Madrid a lui George Uscătescu, de România Muncitoare al lui Eftimie Gherman (la primele două, Ierunca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și de publicațiile din exil care i-au succedat sau pe care le-a avut contemporane. E vorba de Cuvîntul în exil a lui G. Racoveanu, de Destin de la Madrid a lui George Uscătescu, de România Muncitoare al lui Eftimie Gherman (la primele două, Ierunca a fost colaborator, pe aceasta din urmă o redacta "de la prima pînă la ultima pagină"), de America
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Emil Turdeanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea de la "Europa Liberă": Povestea vorbei. Revista își ținea cititorii la curent cu majoritatea aparițiilor românești (cărți ori publicații) din exil. Erau reluate texte rare în exil și interzise în țară, cum ar fi unul al lui Nae Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea de la "Europa Liberă": Povestea vorbei. Revista își ținea cititorii la curent cu majoritatea aparițiilor românești (cărți ori publicații) din exil. Erau reluate texte rare în exil și interzise în țară, cum ar fi unul al lui Nae Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
să mai acorzi vreun credit acestei organizații cvasi-militare. De altfel, activitatea ei vizează prea frecvent manipularea populației în scopuri nu tocmai creștinești. Știam câte ceva despre felul în care securitatea lui Ceaușescu se folosea de înalte fețe bisericești pentru a influența exilul românesc. Știam de infiltrările - ce supraviețuiesc și astăzi - serviciilor secrete în lumea credinței. Și mai știam că acolo unde "jurământul de ascultare" e mai puternic decât bunul simț și decât rațiunea, mai devreme sau mai târziu putregaiul va corupe totul
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
zguduitoare așa cum mai apăruseră în Occident despre ororile comunismului și așa cum urmau să apară nestăvilit în chiar țările revenite la libertate printr-o coincidență tulburătoare tocmai în anul 1989. au fost scrise la Chicago, a treia și ultima etapă a exilului scriitoarei ruse, început în 1922 la Berlin (cu scurte etape la Praga și Florența), continuat la Paris din 1925 pînă în 1950, cînd Berberova se hotărăște să plece singură în Statele Unite. Această ultimă plecare este și cea mai dramatică pentru că
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
pînă în 1950, cînd Berberova se hotărăște să plece singură în Statele Unite. Această ultimă plecare este și cea mai dramatică pentru că scriitoarea nu mai e tînără și își asumase o singurătate care înseamnă de fapt o ruptură totală de restul exilului rus. Dacă la Berlin pleacă cu Hodasievici, soțul ei timp de 17 ani, și trăiește în preajma lui Gorki, la Praga în jurul Ahmatovei, iar apoi la Paris în mijlocul grupului de faimoși artiști ruși emigranți, plecarea în America înseamnă un fel de
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al voluptății. Necesitate produsă de o forță creatoare, necesitatea de a iubi și de a fi iubit. Necesitate de care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul exilului definitiv. Dar la sfîrșitul unei vieți lungi ceea ce contează nu pare să fie acest preț, ci cîștigul, posibilitatea de a păstra în mediul artificial, de laborator, al exilului, frînturi de viață autentică, exemple de "relații personale, călduroase, secrete" și libertatea
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
care aici mă mîndresc." Pentru că a reușit să o păstreze cu prețul exilului definitiv. Dar la sfîrșitul unei vieți lungi ceea ce contează nu pare să fie acest preț, ci cîștigul, posibilitatea de a păstra în mediul artificial, de laborator, al exilului, frînturi de viață autentică, exemple de "relații personale, călduroase, secrete" și libertatea de a le mărturisi și de a le asambla într-un tot, într-o poveste personală. Există două niveluri de document în acestă carte. Un document pe care
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
imaginea tatălui care va fi ales să joace în cîteva filme sovietice pentru că are imaginea tipică a "omului vechi". Mutarea familiei de la Sankt Petersburgul devenit Leningrad la Moscova e semnificativă și tînăra o resimte dureros, aproape ca pe un prim exil. în continuare, viața în exilul adevărat e departe de a fi mai bună material, iar moralitatea din jur lasă și ea de dorit. Gorki e ambiguu în decizia sa de a se întoarce în patrie, Ahmatova la fel. Comunitatea artiștilor
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
ales să joace în cîteva filme sovietice pentru că are imaginea tipică a "omului vechi". Mutarea familiei de la Sankt Petersburgul devenit Leningrad la Moscova e semnificativă și tînăra o resimte dureros, aproape ca pe un prim exil. în continuare, viața în exilul adevărat e departe de a fi mai bună material, iar moralitatea din jur lasă și ea de dorit. Gorki e ambiguu în decizia sa de a se întoarce în patrie, Ahmatova la fel. Comunitatea artiștilor ruși emigranți din Paris e
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
par a include obligativitatea unei recompense. Iată cum se susține viziunea eschatologica! Se poate face oare o distincție clară între singurătatea că aspirație și singurătatea că regret? * Destărat, fiind - culmea! - prea legat de țară prin determinări feudale (ceea ce am numit exilul intern în România). * A bîrfi Parisul, Londra, Romă (după ce le-ai experimentat îndelung) drept medii închise, meschine, plicticoase. N-ar fi mai simplu să vorbim despre insuportabilul sat planetar? * Consolarea pe care ți-o da faptul că unele dorințe dispar
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
în ei nici un fel de iarbă a diavolului 93, pentru ca aceștia să dobândească moștenirea cu care au fost miluiți 94. Ei au meritul de a fi sesizat și de a fi combătut orice rătăcire. Când unii dintre ei au suferit exiluri, prigoniri sau orice fel de cazne din partea împotrivitorilor credinței creștine, au arătat că nu se înconvoaie sub greutatea durerii, ci sunt mai presus de mâhniri, răbdători în suferințe, veseli în nădejdi 95. Au ieșit puternici din slăbiciune (Evr., 11, 34
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu veșmântul de aur al virtuților, bărbați minunați în toate privințele, întru tot strădalnicii noștri Părinți se prezintă ca personalități de prim rang și de o energie inepuizabilă în toată activitatea și ținuta lor lineară, fie în sinoade, fie în exiluri, fie în lucrările scrise. Având Scriptura la bază și întipărind cuvintele ei în tainițele inimii lor, rămân un model de conștiință mereu trează și de luptă pentru convingerile de care erau purtați. Despre ei putem spune și noi împreună cu Sfântul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
prididesc să-l viziteze, cum ar fi Aurel Dragoș Munteanu, Gh. Pituț (zis Drisu), Ioan Alexandru, Matei Gavril, Angela Marinescu, Mircea Ciobanu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Iordan Chimet, Dan Ciachir. În 1984 Lidia Stăniloae, încurajată chiar de părinți, ia drumul exilului și se stabilește la Freiburg. Nepotul Dumitraș urmează calea bunicului, a teologiei, obținând o bursă în străinătate. Intelighenția bucureșteană bate din ce în ce mai rar la ușa preotului pensionar. Doar vizita lui Daniel Ciobotea, viitorul mitropolit al Moldovei, în care Stăniloae vedea "cel
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
Andres Nin în Spania, Ramon Mercader în Mexic (care l-a ucis pe Troțki), englezul Fhilby (spion pentru Moscova), Sorge pentru Stalin... și mulți, mulți alții, fără să-l uităm pe bancherul Parvus care l-a finanțat pe Lenin în exil și la Moscova. Încercînd să-mi amintesc aceste "cîrtițe" care au lucrat pe sub pămîntul mocirlos pentru ca "ciuma roșie" să se răspîndească în lumea întreagă (Oppenheimer, Klaus Fuchs, Enrico Fermi, Julius și Ethel Rosenberg - care au făcut spionajul atomic în favoarea URSS
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]