160,031 matches
-
dl prof. Dan Setlacec să-l întîlnească, în anii hotărîtori ai formației, pe marele profesor în chirurgie Hortolomei. Dar, înainte, i-a cunoscut îndeaproape pe alți mari chirurgi (Al. Cobăcescu, Amza Jianu, Gh. Olănescu, Marin Popescu-Urluieni etc.) în preajma cărora, ca extern, s-a format. Consideră însă că "am început să devin chirurg" în perioada internatului, petrecut, cum era uzul atunci, pe la mai multe spitale. E importantă precizarea potrivit căreia "chirurgia nu este numai act operator, ci și clinică, investigații, urmărire postoperatorie
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
în cel mai bun caz prostie. A susține financiar tineri studioși americani în care vibrează interesul pentru România, așa cum sunt cei de la Indiana University, înseamnă a-ți asigura susținători profesioniști pe multe decenii de aici înainte. Imaginea țării - internă și externă - s-ar îmbunătăți ca prin miracol. Dar cine are timp de astfel de fleacuri, când însuși ambasadorul iliesciano-constantinescian, Geoană, nu pare a ști decât socoteala game-urilor de la meciurile de tenis pe care urmează să le piardă spre binele țării
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de sine stătătoare, fiecare pentru ciclul de prelegeri respective. Au mai fost și alte cicluri de conferințe (politică externă, politica culturii) toate fiind culese în cîte un volum special. Era ceva cu totul nou în România. Dar, între timp, Asociația fundată încă în 1913 devine Institutul Social Român care a funcționat, la început, foarte modest, în trei încăperi de la
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
în atenția presei, Ion Coja n-a găsit alt mijloc decît să protesteze la Departamentul de Stat american împotriva faptului că noul ambasador al Statelor Unite în România e homosexual. Protestul lui Ion Coja a pus în mișcare reacția Ministerului Afacerilor Externe care s-a delimitat de acest protest, dat l-a și pus la locul lui pe autorul său, printr-o replică dură. Inainte de asta, ziarele care au dat publicității protestul lui Ion Coja au avut grijă să amintească faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
cinci ani din viață, pe care a descris-o, apoi, într-o scriere rămasă celebră (Istoria misiilor mele politice). Era poet (la Paris, în 1853, publicase primul său volum, Doine și lăcrimioare) și, în plus, avea demnitatea de ministru de Externe al Moldovei. Era un om cultivat, inteligent și cu reală pricepere diplomatică. Să mai adaug faptul că, deși avînd șanse reale de a ajunge domnitor, a renunțat în favoarea lui Cuza, pentru a se înfăptui dubla alegere. Și Cuza, se știa
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
înștiințeze, de îndată, de rezultatele dobîndite, pe principele Domnitor, care se bucură foarte de totul, inclusiv de ajutorul militar și promisiunile pentru facilitarea împrumutului financiar. Greul misiunii sale devenea, atunci, tratativele cu Anglia. A cerut, și aici, audiență ministrului de Externe al Marei Britanii, după ce ambasadorul Franței l-a povățuit cum să se comporte. Dar din înștiințare reieșea că va fi primit nu ca persoană oficială, nefiind încă recunoscută alegerea Domnitorului. Lucru de care îl încunoștiința, chiar de la începutul întrevederii, pe
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
vii probe de a sa stimă și bunăvoință. El va arăta chiar în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris, Alecsandri a luat contact, în audiențe speciale, cu personalități diplomatice de aici, de la prințul Napoleon, la contele Kisseleff, la Lamartine, "dulcele poet al inimelor tinere, eroul poetic al revoluției de la 1848, deși ajuns acum în
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Literatură (din 1970 devenită Editura Minerva). Cu toate că am obținut de la profesorul universitar și cunoscutul critic literar Edgar Papu (prieten și coleg de liceu cu Călin Botez) o prefață în care releva calitățile romanului, nu s-a putut tipări, un "referat extern" (cum se obișnuia pe atunci, îndeosebi la o carte de debut) făcând obiecții că scrierea lui Călin Botez "nu era de actualitate". Romanul din lumea diplomaților ar merita din plin să vadă lumina tiparului. De la Externe este forțat să plece
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
anului 1948, Stroe-Eugen Botez, care făcuse stagiul militar la Marină, este numit secretar al Comisiei interimare a Ligii Navale Române, sub auspiciile căreia apărea revista Marea noastră, la care a colaborat și el. Lucrează, pentru scurt timp, la Ministerul Afacerilor Externe, ca secretar al lui Mihai Ralea. După, "congresul de unificare a PC.R. cu PS.D. și crearea partidului unic al clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.)", în februarie 1948, Stroe-Botez își dă seama - dureros de crud - că unificarea însemna
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
unitate și coerență discursului poetic actual și ilustrează gradul de participare conștientă, a poeților ce compun aceste , la efortul esențial de schimbare/avansare a discursului ca și contribuția lor efectivă la transgresarea paradigmei poeticității, în funcție de acțiunea reformatoare a factorilor interni/externi". Atrage atenția mai ales un cuvînt din acest citat cu alură științifică, "avansare", pe care autorul îl folosește mai tîrziu cu ghilimele și se înțelege că e vorba pur și simplu de schimbarea conceptului de poeticitate în timp, și nu
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
Severin era că succesul partidului de guvernămînt în proiectele de integrare în NATO și UE, precum și în chestiuni de reformă ar fi un succes al României. Nu știu dacă există cineva care să-l poată contrazice pe fostul ministru de Externe al României în această privință. Dl Severin pledează, în materie de NATO, pentru armistițiul propus de premierul Năstase forțelor politice. Și nu fără temei. România nu prea are multe de oferit, nici la această oră, în calitatea ei de candidată
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
la Lisabona, 1938-1939, Aron Cotruș - reprezentant al presei românești la Roma, 1919-1920, Milano, 1930, Varșovia, 1930-1937, Madrid și Lisabona, 1938-1939, Ștefan Baciu - atașat de presă la Berna - 1946, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de Externe, 1997-1999... Sunt numai câteva exemple. Într-o țară aflată la multe mii de kilometri de noi, în sudul Asiei, într-un oraș care pentru incultura noastră visătoare pare desprins dintr-un basm oriental, o stradă va purta numele lui Mihai
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
discuția a fost lansată în sfera noastră publică - și cel puțin o consecință negativă: blocarea imediată a discuției într-o bruscă extrapolare de la un caz particular la o încleștare simbolică universală: relativ obscurul, pînă atunci, anti-antisemit, George Voicu, cu sprijin extern, atacă doi corifei ai înaltei culturi românești contemporane, Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu; prin asta, întreaga cultură înaltă românească din toate timpurile e marcată cu stigmatul antisemitismului; toată lumea se gândește la comploturi și mașinațiuni, ba antisemite, ba anti-antisemite." Cazul Cozma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
este și faptul de a suspenda toate gazetele care au servit dictaturii, autorizînd, de la caz la caz, numai pe acelea care ar justifica serviciile lor democratice". La 13 septembrie 1944 revenea, scriind în același spirit: "Situarea pe o linie antifascistă externă, adică adoptarea poziției ocupate de Marea Britanie, de Statele Unite și de Rusia Sovietică împreună, presupune ca o condiție sine qua non epurația aparatului de stat de elementele naziste, eliminarea trădătorilor din serviciile presei și ale propagandei, îndepărtarea agenților germani din fruntea
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
premierul nostru cel drăgălaș. Să nu fi aflat dl. Năstase (ce păzește ambasada de la Washington?!) de eforturile extraordinare depuse în ultima vreme de administrația americană pentru a anihila sau măcar estompa vociferările care subliniază cota ridicată a Israelului în politica externă americană? Confruntat cu sporirea fără precedent a populației "latino", preocuparea numărul unu a lui George Bush o constituie atragerea de partea sa a hispanicilor americani - de unde și intensa curte făcută acestora. Ca măsuri de ultim moment, dl. Bush tocmai a
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
Aceiași români care se tem de-un război în zonă nu percep că singura garanție în actualul context o constituie aderarea la N.A.T.O.: numai aceasta oferă - și va oferi mult timp de-aici înainte - un scut invincibil posibilor agresiuni externe! De asemenea, ei nu înțeleg că integrarea prea rapidă a României în Uniunea Europeană ar însemna o tragedie pentru țară. A fi membru în U.E. nu înseamnă, așa cum se crede la noi, beneficierea automată de ajutoare și nici că investitorii se
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
care semăna vînt, cum s-ar zice, lăsîndu-i pe alții să culeagă furtuna? Puddington atrage atenția că au existat și oponenți serioși ai unei asemenea strategii politice precum cea întruchipată de Europa Liberă: senatorul William Fulbright, șeful comisiei pentru relații externe, unul dintre primii critici severi ai dominației și intervenției americane în politica altor țări. Dar dacă Fulbright avea motive filozofice să pună sub semnul întrebării faptul că ar exista o diferență clară între nivelul de viață în Occident și în spatele
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
dar și un obiect de podoabă - deci de mîndrie. Gafa salbei de atentate nu e, desigur, una monumentală. Ea dovedește mai curînd obsesia podoabelor stilistice ieftine, de care beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împușcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul vă cheamă"" (EZ 2855, 2001, 5); "Jihad și antren cu Osama Bin Laden" (ib.).
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
consistentă, în plină desfășurare, ale cărei rezultate abia încep să fie vizibile. Și, cum spuneam, nu consensul a fost urmărit, imposibil de atins în mod natural în cazul unor schimbări atât de profunde, ci coerența internă a demersului și independența externă, politică și instituțională, a grupului. De prima răspund oamenii care fac parte din CNC, de cea de-a doua au răspuns și vor răspunde structurile de decizie ministerială. Cum a reacționat școala românească Pentru a înțelege o asemenea reacție complexă
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
și de Banca Mondială, președintele Iliescu face ulterior declarații nete că România nu-și poate permite să renunțe la colaborarea cu aceste două instituții financiare internaționale. Numirea lui Ristea Priboi în fruntea Comisiei parlamentare de control a Serviciului de Informații Externe stîrnește un adevărat cutremur în presă. Ristea Priboi devine un caz din ce în ce mai greu de apărat, pe măsură ce ziarele îl iau în colimator ca fost reprezentant al antioccidentalismului ceaușist. Scandalul ia sfîrșit odată cu demisia lui Ristea Priboi din fruntea acestei comisii parlamentare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
nu doar în dimensiunea sa economică și politică, ci și psihologică. Polonezii trebuie să se pregătească să facă față acestei mize." (Adevărul nr. 3215/10. 10. 2000). Cu doar câteva zile înainte, Németh Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, aprecia pentru jurnalele televizate de seară că relațiile româno-maghiare reprezintă o problemă mai întâi de toate... psihologică. 3. Ideea postcomunistă despre ce va să zică un trai decent este șocant de inconsistentă, de lipsită de pătrundere și de vlagă, de
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
PCR în epoca de aur. O emfază insuportabilă s-a făcut simțită pînă și în vocea crainicilor și comentatorilor de pe micul ecran, care se sileau, care mai de care, să cadă în transa cuvenită pentru o asemenea măreață ocazie. Știrile externe - unele foarte importante - au fost ignorate. Pușcăriașii din Hunedoara s-au asociat bucuriei noastre a tuturor cu un spectacol de cîntece și poezii patriotice. Mai rămînea să fie televizat. în acest context, focurile de artificii de la Cluj din seara Zilei
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
găsim într-un moment de dinamică rescriere a identităților civilizaționale. E foarte important ca acum să arătăm cine suntem cu adevarat. Suntem de partea democrațiilor sau de partea tribalismelor agresive și finalmente ucigașe? Semnalele date în ultimii ani de politica externă a României sunt destul de clare și ele au fost percepute ca atare. Numai că de aici pînă la a pretinde să încasăm imediat factura bunei-purtări e un drum lung. Să nu uităm că Polonia, Cehia și Ungaria au avut, în
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
distrugînd plantațiile și sacrificînd excesiv animalele, pentru a preveni confiscările și colectarea produselor. Dacă colectivizarea agriculturii are loc pînă în 1951-1952, atunci aducerea nivelului de producție la cel de dinainte de război va întîrzia pînă în perioada 1955-1960." În capitolul relații externe, evident se arată totala dependență a României față de URSS, constatîndu-se consolidarea, după alegerile din 1946, a regimului comunist care a respins nota SUA care contesta imparțialitatea acestor alegeri. Raportul acesta, de o impresionantă seriozitate, este, astăzi, un document istoric de
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]