1,020 matches
-
Bodies (1994). Die Hard făcea parte dintr-un ciclu de fantezii masculine compensatorii, care reacționează la apariția feminismului, expresie masculin-conservatoare a refuzului de a împărți puterea și care opune rezistență ideilor feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine, avînd în distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
codifică temerile și anxietățile unei epoci de insecuritate socială și economică determinată de invazia altor rase și clase. Poltergeist II continuă, așadar, procesul de sondare a angoaselor contemporane cu privire la rasă, clasă și sex (într-o manieră mai radicală și mai extravagantă decît primul film al seriei). Pelicula a fost lansată în 1986, în perioada recesiunii din timpul președinției Reagan, perioadă de accentuată teamă de șomaj, de pierderea căminului și de pierdere a controlului asupra propriei existențe. O dată mai mult, tehnologia apare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opune sistemului într-o măsură cît de mică..." (citat din Ewen, 1988:5) Madona însăși povestește într-un interviu din tinerețe cum își exprima atitudinea de revoltă adolescentină prin modă încă de timpuriu, arătînd cum ea și colegele se îmbrăcau extravagant. "Pur și simplu pentru că știam că părinților nu le place. Ne amuzam. Ne îmbrăcam la patru ace. Ne puneam sutiene și le căptușeam ca să pară că avem sîni foarte mari și apoi ne îmbrăcam cu pulovere foarte strîmte o făceam
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mesajul referitor la modă este că individul este liber să poarte orice, că orice merge și că imaginea proprie poate fi construită din materialele oferite de cultură. Modul în care Madona a utilizat moda, în exces, apărînd în cele mai extravagante și outre costumații posibile sugerează că moda nu este un cod rigid sau un set de reguli căruia individul trebuie să i se conformeze, ci un domeniu al imaginației și creativității în care fiecare își poate construi imaginea pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
text-cheie al mișcării cyberpunk. Într-adevăr, Neuromancer a fost un debut literar strălucit și a cîștigat cîteva premii importante pentru literatura de ficțiune. Conform opiniei unora, Gibson "a creat un nou mit și o nouă viziune filosofică a epocii tehnologice. Extravagantul entuziast Timothy Leary declara că Gibson a produs nimic altceva decît mitul fundamental, legenda centrală a unei noi etape în evoluția umanității. El are același rol filosofic pe care l-a avut Dante pentru feudalism și scriitori precum Mann, Tolstoy
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru freaks & aliens / 103 Etica suedeză / 106 Love, Virginia / 109 Zuckerman over & out / 112 Derivă în trei acte / 115 Recviem pentru un necunoscut / 118 Farmecul învinșilor / 121 Însingurare / 124 Un anotimp în infernul lui Miller / 127 Un demon ironic și extravagant / 130 Elaborări Ochiul străin / 135 Gentlemen's agreement / 140 Toamna senină a doamnei Ralian / 146 10 ore cu Mircea Ivănescu / 149 Arhetip și monstru / 155 Oglinda lui Dorian Gray / 161 Zeii singurătății / 167 Comunismul, în roz și negru / 174 Banatul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
stupefiat, de moartea lui în străinătate. Inaccesibilă în muțenia ei de sfinx, nobila soție, bolnavă de tuberculoză, duce cu sine în mormânt taina morții ministrului. Ultima poveste, curmată prematur de căderea cortinei grele a misterului, aduce în prim-plan figurile extravagante ale sfârșitului de veac XIX din București, de la celebrele seducătoare ale balurilor, la figuri pitorești și extravagante, precum cea a cronicarului monden Mișu Văcărescu. Ritualul povestirii implică și aici, în stil matein, ritualul inițiatic al călătoriei și al cinei nocturne
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
duce cu sine în mormânt taina morții ministrului. Ultima poveste, curmată prematur de căderea cortinei grele a misterului, aduce în prim-plan figurile extravagante ale sfârșitului de veac XIX din București, de la celebrele seducătoare ale balurilor, la figuri pitorești și extravagante, precum cea a cronicarului monden Mișu Văcărescu. Ritualul povestirii implică și aici, în stil matein, ritualul inițiatic al călătoriei și al cinei nocturne. Alternând tăcerea și contemplarea, narațiunea devine un halou luminos în obscuritatea tainei ce învăluie o lume apusă
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nr. 70, martie 2012 Only rock'n'roll Interesul lui Mircea Cărtărescu pentru poeții rock s-a concretizat (încă odată, după traducerile din Leonard Cohen) într-o întâlnire-eveniment: aceea dintre limba română și versurile unui dintre cei mai influenți și extravaganți cantautori dintotdeauna, Bob Dylan. Volumul Bob Dylan. Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu* este o antologie ce cuprinde versuri compuse pentru muzică (lyrics) între 1962 și 2001, precedată de prefața traducătorului. În mod cert, apariția acestui
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
oraș ca o ceașcă de grăsime topită, sudoarea prelingându-se de-a lungul picioarelor goale, pe gleznele subțiri. O masă mucilaginoasă de brațe și picioare, de semiluni și giruete...". "Dilemateca", anul V, nr. 55, decembrie 2010 Un demon ironic și extravagant Reeditat la Polirom, romanul lui Giovanni Papini, Gog*, este, asemeni tuturor textelor importante, reperul unei reveniri necesare. Ca într-un joc periculos, scriitorul pare a-și structura cartea ca pe un răspuns subtil și savant la întrebarea Ce-ai face
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un capitol-preambul intitulat " Descendența Destinei", se desfășoară pe parcursul unui weekend, când, urmându-și obiceiul de a da petreceri fastuoase pentru prietenii săi bogați, Raoul Meridian invită la Windcote un grup pestriț, reunind femei și bărbați, pentru câteva zile de plăceri extravagante. Povestea are, încă din primele pagini, nuanțe și accente gotice: originile protagonistei, agoasele sumbre colcăind în casa din deșert, interioarele întunecate, personajele impenetrabile, cu vieți ascunse și purtări nefirești, aerul fierbinte, mirajele, și, mai presus de toate, prezența Destinei, sfidătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fanatici, pînă la catastrofă. Distrug astăzi ceea ce adorau ieri, dînd ascultare doar toanelor lor. Își schimbă ideile cum alții își schimbă cămașa și transformă istoria serioasă în carnaval grotesc sau în măcel sîngeros, de la caz la caz. Mulțimi colorate, mulțimi extravagante, care au stîrnit întotdeauna vervă și au solicitat imaginația martorilor rămași, printr-o minune, sobri. Ei descriu isprăvile mulțimilor fie ca un fel de vagabondaj al unei cete de nebuni, fie ca tîlhăriile unei bande de criminali. Poveștile ating proporții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
propria funcție și nu se poate abate de la ea. Membrii din înalta ierarhie a partidului formează o clasă privilegiată, iar simplii cetățeni, o alta mai puțin strălucitoare. Faptul că această întorsătură a fost posibilă, că anume marxismul și nu viziunea extravagantă dintr-un poem ieșind la suprafață din copilăria civilizației, a putut servi de soclu pentru un mare om și a putut hrăni religia acestuia ne dovedește cît este de greu să faci abstracție de mulțimi în viața societăților. În mod
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au dat naștere ne incită să medităm asupra ipotezelor sale după ce le-am reformulat în mod coerent și le-am generalizat. Aceasta a fost strădania mea, conștient că ele ne privesc astăzi la fel de mult ca și ieri. Printre aceste ipoteze extravagante peste măsură se strecoară din cînd în cînd un adevăr atît de greu de tolerat, atît de puțin verificabil prin altceva decît propria noastră experiență încît pentru un om de știință ar fi, o știm bine, o nebunie să-l
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului;dificultatea de a schimba modelul de gândire;dependența excesivă față de opiniile altora b) Blocaje de ordin
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
acest soi, intervenții ale unor străini care îl ajutau sau îl urau, cât puteau ei de mult. Era vorba de-o ispită trimisă de diavol, erau cumva puterile iadului ce-i îndeplineau rugăciunile sau, pur și simplu, o inofensivă și extravagantă doamnă curioasă de a vedea cu ochii ei pe fiara aceea de Tommaso Campanella despre care vorbea tot orașul? Chipurile micuței Baronese și al Emiliei îi reapărură în minte cu toată claritatea. Glasul acela atât de plăcut și blând, puținele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext sau suport al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
în roșu/ Nu e decât timpul/ Laș care trece/ Mascându-și plecarea/ Cu spectaculoase și ipocrite minuni?// Crezi că nu știu? Că gutuile/ Nu cad sub regala/ Lor greutate,/ Ci-nvinse de omizi./ Născute din dragostea/ Prevăzătoare/ A meschinilor fluturi/ Extravaganți și nebuni?// Crezi că nu știu că victorioasa întoarcere/ A lăstunilor/ Nu-i decât rezultatul/ Alegerii crude/ A celor puternici și răi/ Dintre cei slabi și buni?/ Fii liniștit/ Mi s-a spus/ Totul și nicio iluzie/ N-a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te) minți... Un coșmar treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
redactată de Ehrard și difuzată într-un milion de exemplare. Să facem tabula rasa. Nu există semnificație ascunsă. Este ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine este dumnezeu. Să parcurgem aforismele ehrardiene. Tabula rasa: "Se creează plecînd de la nimic" (p. 15). " Viața este un joc în care ceea ce nu este este mai important decît
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
individului față de ceilalți, față de viață, față de prietenie, față de iubire. Imaginea de sine se va schimba. Individul se va considera ca fiind o victimă. El Îi va suspecta pe ceilalți de rele intenții, refugiindu-se În izolare, singurătate, alcool droguri, activități extravagante, misticism etc. Restaurarea Separarea va duce din nou la izolare, la Însingurarea individului. Persoana va redescoperi faptul că este singură, iar echilibrul său sufletesc și moral va fi Înlocuit de o stare de neliniște, de o tensiune angoasantă, de griji
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
relatată de Agatha. între timp propria mea relație cu oglinzile s-a schimbat: nu le ocolesc, însă trec repede ori stau cît mai puțin în fața lor. Bineînțeles, odată cu aceasta, am început să admit că gestul lui Bacovia e mai puțin extravagant decît mi se părea odinioară. Acum descopăr (v. „Cotidianul”, 10, nr. 2. 697, 22 iunie 2000, p. 8) că aversiunea față de oglinzi poate lua forme și mai radicale decît cea avută de poetul nostru. Ziarul citat publică următoarea notiță: „Celebrul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
țara de stele", Magnezia (descrisă într-un exercițiu cu mai mulți fluturi negri, care deschide Începutul poemului). Acolo unde Amintirile verbului originar sunt încă vii, iar poetul își poate exercita nestingherit ritualul preferat, regressus ad uterum, îmbrăcându-l în hainele extravagante ale fantasmagoricului sau ilogicului. Referințe critice (selectiv): Val Condurache, în "România literară", nr. 51-52, 1990; Vasile Spiridon, în "România literară", nr. 7, 1992; Anton Horvath, în "Steaua", nr. 8-9, august-septembrie 1993; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 7-8, iulie-august 1996; Liviu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dus la promovarea unei rutine pe dos, chiar dacă mai spectaculoasă și mai atractivă (ceea ce se și urmărea de fapt). Revanșa simțurilor, de care vorbea Daniel Bell a însemnat de fapt promovarea rutinei consumului, a unui hedonism al bulimiei, strălucitor și extravagant. În același timp, școlii i s-a cerut seriozitate, măsură, cultivarea valorilor perene ale umanității, în totală contradicție cu risipirea fatalmente superficială din spațiul public. Imaginea a ajuns mai tare ca realitatea (o banalitate postmodernă, dar din acest motiv, nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Activitățile zilnice, executate așa cum se petrec în viața reală, nu au destul suspans. Ele au nevoie să fie exagerate. Principiul extremismului stimulilor acționează pentru a ne asigura că detaliile irelevante sunt eliminate, iar cele importante sunt intensificate și făcute mai extravagante". (Morris, 2010, pp. 300-301) Conformismul social, ca efect al puterii disciplinare, de care vorbea Michel Foucault, epuizează repede potențialul de noutate conținut într-o tendință creată în concordanță cu principiul contradicției stimulilor, mai ales că hedonismul consumist a consacrat dictonul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]