957 matches
-
altfel predominant în mare parte din societatea cehă (Fawn, 2001). Cu toate acestea, extremismul evident al Republicanilor și lipsa lor de rafinament intelectual și programatic au făcut ca partidul să fie un foarte prost avocat al rezolvării acestei probleme. Cultura extremismului și paranoiei promovată de SPR-RSČ, elemente care au servit la mobilizarea membrilor, au condus, în egală măsură, la deconectarea partidului de marea majoritate a societății cehe, transformându-l, potrivit cuvintelor unui fost lider Republican, într-un "microcosmos" (Lidové noviny, 18
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
exemplu, organizației principale a asigurărilor sociale sau asupra organizației care administra acțiunile deținute de stat în întreprinderi (Fallend 2000: 906-8). Totuși, aceste reforme nu pot fi considerate un pericol pentru stabilitatea sistemului democratic. În general, măsurile guvernamentale "nu poartă amprenta extremismului de dreapta sau a populismului excesiv" în perioada 2000-2002 (Heinisch, 2003: 106). Luther (2003: 138) a prezentat acțiunile guvernului ca fiind "mult mai liberale decât au prezis unii ca ar putea fi". De asemenea, nu s-ar putea susține că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi văzut ca un soi de extremism democratic, în sensul în care acesta manifestă,în mod deosebit, neîncredere față de toate tipurile de organisme nealese prin vot, care capătă tot mai multă putere în zilele noastre (Vibert, 2007). Nu este o coincidență faptul că actorii populiști fac referire
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Sistema Electoral)", în C. M. Batres (ed.), Como Fujimori Jodió al Perú, Lima: Editorial Mill Batres, 125-40. Aviles, J., (2006), " El plantón espera hoy un triunfo o más sacrificios", în La Jornada., 4 September. Bailer-Galanda, B. și W. Neugebauer, (1996), "Right-Wing Extremism: History, Organisations, Ideology", în B. Bailer-Galanda și W. Neugebauer (eds.), Incorrigibly Right: Right-Wing Extremists, 'Revisionists' and Anti-Semites in Austrian Politics Today, Vienna & New York: Stiftung Dokumentationsarchiv des österreichischen Widerstandes and Anti-Defamation League, 5-22. Bakvis, H. și S. B. Wolinetz, (2005), "Canada
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Y. Mény și Y. Surel (eds.), Democracies and the Populist Challenge. Basingstoke: Palgrave, 25-44. ------ (2004), "Populism for Political Theorists?", în Journal of Political Ideologies 9(3): 241-52. ------ (2005), The People. Cambridge: Polity. Capoccia, G., (2005), Defending Democracy: Reactions to Extremism in Interwar Europe, Baltimore, MD: The Johns Hopkins University Press. Capoccia, G. și D. Ziblatt, (2010), "The Historical Turn in Democratization Studies: A New Research Agenda for Europe and Beyond", în Comparative Political Studies, 43(8-9): 931-68. Carothers, T., (2010
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
America, especially Mexico", în Journal of Latin American Studies 30(2): 223-48. Krastev, I., (2007), "The Strange Death of the Liberal Consensus", în Journal of Democracy 18(4): 56-63. Kreidl, M. și K. Vlachová, (2000), "Rise and Decline of Right-Wing Extremism in the Czech Republic in the 1990s", în Czech Sociological Review 8(1): 69-91. Krouwel, A., (2003), "Otto Kirchheimer and the Catch-All Party", în Western European Politics 26(2): 23-40. Kymlicka, W., (1996), Multicultural Citizenship, Don Mills, ON: Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Europe, Nijmegen: Katholieke Universiteit Nijmegen. Lubbers, M., P. Scheepers și J. Billiet, (2000), "Multilevel Modeling of Vlaams Blok Voting: Individual and Contextual Characteristics of the Vlaams Blok Vote", în Acta Politica 35(4): 363-98. Lucardie, P., (2010), "Tussen establishment en extremisme: Populistische partijen in Nederland en Vlaanderen", în Res Publica 52(2): 149-72. Luengo D., N. L. și M. G. Ponce Z., (1996), " Lectura Oblicua del Proceso Electoral de 1995", în Politeia 19: 63-80. Luther, K. R. (2003), "The Self-Destruction of a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
J., (1992), "Elites Settlements and Democratic Consolidation: Colombia, Costa Rica and Venezuela", în J. Higley și R. Gunther (eds.), Elites and Democratic Consolidation in Latin America and Southern Europe, New York: Cambridge University Press, 81-111. Pehe, J., (1991), "The Emergence of Right-Wing Extremism", în Report on Eastern Europe, 28 iunie: 1-6. ------ (2010), Demokracie bez demokratů: Úvahy o společnosti a politice, Praga: Prostor. Peri, Y., (2004), Telepopulism. Media and Politics in Israel, Stanford: Stanford University Press. Pithart, P. și V. Klaus, (1996), "Rival Visions
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2004c), Vlaamse staat, Europese natie, Brussels: Vlaams Blok. ------ (2010), Verkiezingsprogramma 13 juni 2010, Brussels: Vlaams Belang. Vibert, F., (2007), The Rise of the Unelected. Democracy and the New Separation of Powers, New York, Cambridge University Press. Von Beyme, K., (1988), "Right-Wing Extremism in Europe", în West European Politics 11(2): 1-18. ------ (1993), Die politische Klasse im Parteienstaat, Frankfurt a.M.: Suhrkamp. VV, (2010), Veci veřejné politický program, valabil pe: http://www.veciverejne.cz/politicky-program.html (accesat la 5 mai 2010). Waisbord, S., (2011
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de ambele sexe. Amândoi au fost „eretici” prin excelență, căci au negat existența unui Zeu suprem și au denunțat inutilitatea și caracterul crud al sacrificiilor. Între doctrina lui Mahăvīra și cea a lui Buddha există însă și semnificative deosebiri. Astfel, extremismul și exagerarea mijloacelor austere, ascetismul radical, a făcut ca secta jainistă să nu depășească hotarele Indiei, în timp ce buddhismul prin caracterul său tolerant și mai moderat, s-a răspândit în peste jumătate din continentul asiatic. Apoi, Mahăvīra susținea doctrina karmavăda, despre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu ne grăbim cu anticipările. Programul lui Hitler reprezintă în realitate o deviere extremă de la direcția gîndirii lui Herder și a lui Fichte, la fel cum oroarea stalinistă este cu totul diferită de ideologia socialistă propriu-zisă. Dar, chiar de-naturîndu-le, aceste extremisme păstrează multe din accentele inițiale. Hitler a spus: "Respingînd principiile democratice parlamentare, noi susținem foarte ferm dreptul popoarelor de a-și determina propria lor viață." Iată deci, ideea universalității națiunii culturale. Interesul vital al comunității trebuie să țină în rezervă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
peiorativă, atunci cînd condamnă agresivitatea națiuni-lor edificate (1849), fie una pozitivă, atunci cînd aprobă ambiția celor care vor să se constituie ca atare (1865); în perioada 1870-1914 înțelesul său se va fixa la accepția de particularism exagerat asociat adesea cu extremismul de dreapta. Acestei ramuri directe i se adaugă altele, înrudite de aproape. Conceptul de patrie provenit din latină, în secolul al XVI-lea evoca paternitatea simbolică a pămîntului natal; aceeași accepție i-o atribuie și Rousseau însă, peste încă două
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de Radolph L. Braham (editorul primei ediții, apărută În 1997), se face precizarea că volumul a adunat comunicările prezentate la Conferința Internațională a Oamenilor de Știință organizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
politice moderne nu ar fi fost produse prin intermediul unei intelocrații, al unei elite arogante și cinice, iar împărțirea averii statelor după 1945 nu ar fi fost o simplă idee compromisă de către aristocrația roșie a regimurilor comuniste, condițiile de producere a extremismelor nu ar fi existat și astfel s-ar fi scris istoria ultimilor 200 de ani! Societatea de azi nu reprezintă un "bun plac" al mai marilor zilei împreună cu "elita" lor coruptă, îndoctrinată (cu idei liberale și socialiste), închisă, cinică, politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau interesele României
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deținea informația de la Cristian Leu, fost membru al partidului său, implicat în complot 729. Dacă informațiile din presă conduceau spre impresia unei apropieri a georgiștilor de legionari, prin acțiunile desfășurate, partizanii politici ai lui Gheorghe Brătianu subliniau delimitarea lor de extremismul mișcării legionare. Relațiile între șeful georgiștilor și Corneliu Zelea-Codreanu s-au răcit în urma aderării la "Frontul Constituțional" a grupării "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu, în cursul anului 1935. În schimb, în octombrie 1935, a avut loc o întâlnire între
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asasini pe proprietarii ce închiriau locuințe insalubre. În urma expulzării președintelui Camerei sindicale din propria locuință, episod ce provoacă "un veritabil asediu"2, secțiunile cele mai militante formează o Federație sindicală a locatarilor care radicalizează criticile aduse proprietății. Din ce în ce mai îndepărtate de extremismul claselor populare, cele două organizații (CSL și FSL) dispar în primăvara anului 1912. Până la urmă, radicalismul ideologiei anarhiste a dus la subestimarea problemei locuinței. Tema locuinței gratuite, visul de a construi locuințe pentru banii fiecăruia, pariul privind abnegația și generozitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puținii „tel quel-iști” români. Ralierea la teoria textului și la tehnicile de comentariu literar, promovate, în Franța, de un Philippe Sollers ori de un Jean Ricardou, a fost înfăptuită de C. cu eleganță și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc rebarbative. În Realism și devenire poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Atitudinea unor curente sau partide politice care pe baza doctrine lor unilateral sau extreme urmăresc prin măsuri radicale sau violente să impună propriul program: a) democrație b) rotativă guvernamentală c) extremism politic d) alternanța la guvernare 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În Germania nazistă poliția politică se numea: a) NKVD b) Securitate c) Gestapo d) KGB 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un spirit, pe scurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
sale, "nici Franța, nici Germania nu se află acolo". Iorga aștepta nerăbdător înfăptuirea solidarității "națiunilor mici" în cadrul atacului iminent 97. Iorga a trasat linia de demarcație dintre naționalismul său și un naționalism pe care el îl considera incompatibil cu omenirea, extremismul naționalist reprezentat de Hitler și de Legiune. El sublinia că spiritul lor este incompatibil cu spiritul și mentalitatea țăranului român. Chiar și misticismul Legiunii era patetic și morbid. Urma condamnarea așa-numitelor "imperii noi", care erau fondate fără umanism, fără
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de a transforma distrugerea din timpul războiului Într-un nou Început, un moment revoluționar. Când, după cum am văzut, ocazia a fost aparent ratată, iar viața „normală” și-a reluat prompt cursul, așteptările Înșelate s-au transformat În cinism sau În extremism de stânga: o lume polarizată În tabere politice ireconciliabile. Intelectualii europeni de după război erau grăbiți și prea puțin dispuși la compromisuri. Erau tineri. În primul război mondial a pierit o Întreagă generație de tineri. După al doilea război mondial, din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mondial, Europa era un continent optimist: politicienii și jurnaliștii priveau cu Încredere spre viitor. Treizeci de ani și două războaie mondiale mai târziu, oamenii fixau cu anxietate un trecut teribil. Mulți observatori anticipau o nouă criză postbelică, alt val de extremism, un al treilea război mondial. Dar uriașa nefericire colectivă pe care europenii și-au provocat-o singuri În prima jumătate a secolului a avut un efect profund depolitizant: departe de a căuta din nou soluții extreme, ca În anii ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aliații Germaniei de Vest În direcția dorită. Dacă Aliații doreau ca Germania să contribuie la apărarea Europei, atunci - sugera Adenauer - ar fi fost bine să se abțină de la criticarea comportamentului germanilor sau evocarea trecutului tulbure. Dacă doreau să evite renașterea extremismului, trebuiau să dejoace, alături de Adenauer, planurile sovietice În RDG. și așa mai departe. Aliații vestici au Înțeles perfect tactica lui Adenauer. Însă ei urmăreau și sondajele de opinie. Așa că i-au acordat o libertate de manevră considerabilă, acceptându-i rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pe 5 septembrie 1972, organizația palestiniană „Septembrie Negru” a atacat echipa israeliană la Jocurile Olimpice de la München, ucigând unsprezece atleți și un polițist german. Aproape sigur, asasinii s-au bucurat de ajutorul local al stângii radicale (deși, ca o curiozitate a extremismului german din acea perioadă, extrema dreaptă ar fi fost la fel de Încântată să-și ofere serviciile). Legătura dintre organizațiile palestiniene și grupurile teroriste europene era deja indiscutabilă: Ensslin, Baader și Meinhof s-au „antrenat” toți la un moment dat cu gherilele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]