992 matches
-
inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
vanturilor și cu altitudinea. Media anuală a precipitațiilor este de 555 mm, cele mai mari cantități fiind semnalate la începutul verii în perioada mai - iunie. Temperatura medie anuală este de 8ș. În perioada verii, temperatura medie este de 18ș. Comună Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populatie din timpuri străvechi, care se ocupă cu agricultura și cu creșterea animalelor. În documente, sătul Fântânele apare și sub denumirea de Stârceni. Într-un document din 22 martie 1621, Alexandru Ilieș întărește schimbul de moșii: Mitropolia Moldovei da satul Stârceni Ținutului Sucevei și primește satul Udești de la Ionașco Gheghea. Mai tarziu, în anul 1662, sătul ajunge
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arătă: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. În anul 1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Șiretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul sau a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
pe din sus de Hilișeni (Chilișeni). Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de lemn din Bănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comună rurală Bănești, începând din 1874 comună poartă denumirea de Fântânele. Principalul obiectiv turistic din această comună este Biserică de lemn din Bănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru 1,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Feiurdeni (mai demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
238 m). Lângă Grinduri, locul în care apele Someșului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, așezarea montană Mărișel are părți de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia și clima, ocupațiile unor localnici, dar a apărut și interesul pentru turism al multora din afară. Prima zăpadă se așază în
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de care cresc arțarul, jugastrul, stejarul și frasinul. Speciile protejate din această rezervație sunt lăcrămioarele, ghimpele și bujorul de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este cel mai mare parc eolian terestru din Europa. În sectorul eolian din România au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) și Iberdrola Renovables (Spania) CEZ a instalat 115 turbine la Fântânele, județul Constanța, 90 dintre ele fiind deja legate la rețeaua națională de energie electrică. Eolienele au cca 100 m înălțime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de către gigantul industrial american General Electric. Energias de Portugal (Portugalia), al
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Rotunda, Siliștea și Vercicani. Orașul Liteni este situat în partea central-estică a Podișului Sucevei, în depresiunea cu același nume, subunitate a Podișului Moldovei, la confluența râului Suceava cu râul Siret. Vecinii orașului Liteni sunt următorii: la nord comunele Udești și Fântânele, la est comunele Vorona și Tudora din județul Botoșani, la sud orașul Dolhasca și comuna Dolhești, iar la vest comuna Vulturești. Față de reședința județului, municipiul Suceava, Liteni este situat la o distanță de 28 km și la o depărtare de
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Ion Simionescu (n. 10 iulie 1873, Fântânele, județul Bacău, România - d. 7 ianuarie 1944, București) a fost un geolog și paleontolog român, membru titular (1911) al Academiei Române. Rămas orfan de mic copil, Ion Simionescu a fost crescut la Botoșani de bunica lui. După absolvirea liceului a studiat
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii, Crucii, Humăria, Corbului și Pietrelor. De aici se răsucește către est-sud-est trecând prin nordul localităților Hârtop și Preutești. Mai departe intersectează părțile nordice ale dealurilor Fântânele, Harbuz, Rotundă, trece prin nordul satului Corni și se termină la gură de vărsare a Șomuzului Mic în Siret. Bazinul hidrografic al Șomuzului Mic se integrează armonios în peisajul de ansamblu al Podișului Sucevei, individualizându-se prin trăsături fizico-geografice ce
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
Stamate este un sat în comuna Fântânele din județul Suceava, Moldova, România. Din arhivele comunei, există o monografie bazată pe date reale, cât și pe prezumții, ipoteze culese de la bătrânii satului. Această descriere nu precizează data exactă a înființării acestui sat, în schimb aduce date bogate din
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
Antioh Cantemir. În aceea vreme satul Stamate se întindea de pe culmea dealului numit "Valea Lacului" de la casa lui "Iordăchel", unde în anii 1941 mai exista o piatră de hotar și pâna la culmea dealului ce coboară la iazul dinspre satul Fântânele, azi Bănești până la (casa lui Serban). De la acest boier a rămas și Biserica de lemn din Bănești construită în încheieturi, fără cuie. La un moment dat acest boier a împărțit moșia în doua părți, oprindu-și partea dinspre nord care
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
de arme, sufragerii etc.), ne oprim să admirăm mobilierul, vitrinele cu diademe, coroane, coliere, brățări, inele cu sclipiri de diamante și rubine. Este tentant să reînvii acea lume dispărută, plină de ambiții, intrigi, dispute și voluptăți. Parcul din jurul palatului cu fântânele sale maiestoase, cu statui și ronduri de flori, arbuști măiestriți ajustați dau senzația unei copii, de mai mici proporții, a Versailles-ului. Copenhaga este un impunător centru cultural, mărturie stau numeroasele muzee, teatre, săli de concerte, biblioteci și librării.Ny
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
1923, însă nu s-a mutat aici decât la 24 decembrie 1924, servind ca preot-protopop în Huedin până în data de 10 septembrie 1940 când a fost martirizat. Casele parohiale din Huedin au fost ocupate de armată, biblioteca și Banca Populară „Fântânele” (înființată prin stăruințele protopopului-martir) împreună cu arhiva protopopiatului au fost în bună parte distruse. Preotul Petru Pop numit la 1 octombrie 1940 ca să conducă noul tract de la Huedin (sediul protopopiatului a fost mutat la Călata din cauza cedărilor teritoriale) întrucât autoritățile horthyste
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]