1,441 matches
-
Agamemnon să-i pară foarte rău. Dar nu spune, explicit, că nu mai vrea să ia parte la lupte. Tetis însă îi ghicește gândul și îi spune să facă așa: să-și păstreze mânia și să rămână lângă corăbiile lui, făgăduindu-i că îl va îndupleca pe Zeus să-i împlinească dorința. Și Ahile rămâne, înfierbântat de mânie. Ne-am aștepta ca Homer să spună că din cauza ofensei. Dar el spune doar atât: „din pricina unei femei cu cingătoare frumoasă, care, spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de departe, străpuns, întins pe o targă și, înainte de vreme, se lasă noaptea. În tabără, Ahile îl plânge pe mort, îl plânge amarnic, pierdut, ținându-și pe pieptul lui mâinile sale ucigașe de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să fie jelit de captivele pe care le cuceriseră ei doi, demult, pe când pustiau împreună bogate cetăți de departe. După o vreme, Tetis îi aduce noile, nemaivăzutele arme divine. Ahile le primește cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
prin chiar natura ei, cu orice constrângere și cu orice îngrădire. Astfel că Ariel 170 se arată, periodic, nărăvaș: „— Până la șase / Vom mai avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la munci, / Să-ți amintesc ce mi-ai făgăduit / Și n-ai îndeplinit... ai zis / Că-mi scazi un an întreg.“ Era o târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul locului cu strălucita lui ispravă, de parcă o uitase, ci începe, în cuvinte solemne, să făgăduiască lucruri și mai mari, orice: „Închinăciune, înțelept stăpân! / Venit-am să ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă.“ Și abia după aceea, întrebat: „Ai rânduit furtuna
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el. Iar soarta hotărâse că nu avea să-l mai vadă întorcându-se acasă, să-i taie părul în cinstea Sperheului, râul tutelar al regatului său, nici să-i aducă jertfă o sută de boi și cincizeci de berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai ales femei. Printre ele se afla și Briseis, care avea să joace un rol important în desfășurarea Iliadei. Briseis era măritată. Ahile i-a ucis nu numai soțul, ci și pe cei trei frați ai ei. Patrocles i-a făgăduit că o să i-o dea de soție legitimă lui Ahile, s-o ducă, după război, în Ftia. Apoi cei doi au atacat și au cucerit, tot de pe coastă, spre apus, Pedasos (de unde se trăgea Laotoe, una dintre soțiile lui Priam
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună, apoi mănâncă împreună, și Priam îi cere ucigașului fiilor lui să-l găzduiască peste noapte acolo. Iar, la despărțire, Ahile, nerugat, îi făgăduiește încetarea, timp de douăsprezece zile, a luptelor, ca să-i dea răgazul să-și plângă și să-și înmormânteze fiul. Dar mai este totuși o clipă când pătimirea se preschimbă în altceva, trecând în alt plan, acela în care fapta războinică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Iar dinspre pământul acela însângerat și de pe înălțimile Ilionului se înalță spre cer, cu tânguirile, o atât de mare suferință omenească, încât în adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E drept, se duc pentru totdeauna în Ereb, în tărâmul subpământean al lui Hades, principele nemuritor al morții. Dar, după ce trec de Stix, au a exista veșnic ca umbre fără viață, ca niște
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
rău că, dacă tot e sortit unei morți timpurii, nu poate sta măcar, tihnit și fără durere, acolo lângă corăbiile lui, departe de lupta ucigașă, nu să sufere pentru o ofensă resimțită de el prea de tot amarnic. Apoi îi făgăduiește că va merge pe Olimp, la Zeus, să-l roage să-i ajute pe troieni, astfel încât aceștia să-i decimeze pe ahei și să-i împingă până la corăbii. Când vine vremea, într-o zi, în zori, Tetis se duce acolo
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Briseis. Ahile, furios, se stăpânește totuși și cedează. După ce Briseis îi este luată, o cheamă pe Tetis și o roagă să intervină pe lângă Zeus, ca acesta să-i ajute pe troieni, dându-le o mare biruință împotriva aheilor. Tetis îi făgăduiește că așa va face și îl sfătuiește să nu mai ia parte la lupte. Ceea ce Ahile, din momentul acela, și face, atât el, cât și, la porunca lui, mirmidonii. Apoi, dat fiind că Zeus i-a dat ascultare lui Tetis
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
acela, și face, atât el, cât și, la porunca lui, mirmidonii. Apoi, dat fiind că Zeus i-a dat ascultare lui Tetis, aheii ajung într-o situație critică și se hotărăsc să trimită la Ahile o solie care să-i făgăduiască restituirea lui Briseis și daruri bogate. Ahile însă refuză și rămâne mai departe în sălașul lui, urmărind de acolo desfășurarea luptelor. Când vede dezastrul aheilor, îl trimite pe Patrocles la Nestor să întrebe cine e războinicul pe care l-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ele. Să trăiască în tihnă ani după ani, luându-și nevastă, dând neamului său un urmaș. Soție i-ar fi putut fi, într-unul din gândurile sale, chiar Briseis, căreia Patrocles, când a fost luată ca pradă, chiar i-a făgăduit nuntă în Ftia. Sau, cum se gândea mai demult, o soție pe care s-o aleagă din câte îi va fi găsit Peleu printre fetele de neam bun de prin preajmă. Și să aibă grijă de bătrân, să-i sprijine
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
preajmă. Și să aibă grijă de bătrân, să-i sprijine bătrânețele, să-l apere de vecini răi (gândul acesta avea să-l urmărească și în umbra morții) pe bătrânul acela, acum singur și îngrijorat și slăbit, care îl aștepta, care făgăduise râului-zeu Sperheu că, dacă își va vedea feciorul întors cu bine acasă, îi va aduce o jertfă nespus de bogată în sanctuarul de acolo, plin de bune miresme, pe al cărui altar Ahile își va tăia pletele, în cinstea zeului
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și îl întinde în carul lui Priam. După aceea îl ospătează pe bătrânul istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau să atace Troia chiar în zorii zilei următoare, lucru pe care Ahile îl știa. Dar purtarea lui Ahile cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Agamemnon să-i pară foarte rău. Dar nu spune, explicit, că nu mai vrea să ia parte la lupte. Tetis însă îi ghicește gândul și îi spune să facă așa: să-și păstreze mânia și să rămână lângă corăbiile lui, făgăduindu-i că îl va îndupleca pe Zeus să-i împlinească dorința. Și Ahile rămâne, înfierbântat de mânie. Ne-am aștepta ca Homer să spună că din cauza ofensei. Dar el spune doar atât: „din pricina unei femei cu cingătoare frumoasă, care, spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de departe, străpuns, întins pe o targă și, înainte de vreme, se lasă noaptea. În tabără, Ahile îl plânge pe mort, îl plânge amarnic, pierdut, ținându-și pe pieptul lui mâinile sale ucigașe de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să fie jelit de captivele pe care le cuceriseră ei doi, demult, pe când pustiau împreună bogate cetăți de departe. După o vreme, Tetis îi aduce noile, nemaivăzutele arme divine. Ahile le primește cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
incompatibilă, prin chiar natura ei, cu orice constrângere și cu orice îngrădire. Astfel că Ariel se arată, periodic, nărăvaș: „— Până la șase / Vom mai avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la munci, / Să-ți amintesc ce mi-ai făgăduit / Și n-ai îndeplinit... ai zis / Că-mi scazi un an întreg.“ Era o târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul locului cu strălucita lui ispravă, de parcă o uitase, ci începe, în cuvinte solemne, să făgăduiască lucruri și mai mari, orice: „Închinăciune, înțelept stăpân! / Venit-am să ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă.“ Și abia după aceea, întrebat: „Ai rânduit furtuna
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ei, a mărturisi existența acelora<footnote Bailly M. A., Dictionnaire Grec-Français, redigé avec le concours de M. E. Egger à l'usage des élèves du lycée et des collège, huitième Èdition Revue, LibrairieHachette, Paris, 1919, p. 1560. footnote>.Cel care făgăduia ceva în numele lui Dumnezeu ori se jura pe Elavea certitudinea că Creatorul său există și își va ține promisiuneafiindcă s-a și zis că: „Dumnezeu nu este ca omul care să mintă șinici ca fiul omului ca să-i pară rău
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri sau prin forță voi facetoate acestea, ci prin Duhul Meu”, făgăduia Dumnezeu prin prooroci lucrarea Sa în Hristos (Zaharia 4, 6); „Toate acestea le va facedragostea plină de râvnă a lui Dumnezeu Savaot” (Isaia 9, 6; 37, 32);„Legea s-a dat prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în dacoromână au fost împrumutate în perioada cuprinsă între secolele 12 și 16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
origine ungurească la transdanubieni, ca arom. varoș sau cucie le-au venit prin mijlocire slavă” (p. 309). Este greu de imaginat cum o cincime din fondul de cuvinte vechi ale limbii române (a alcătui, a bănui, belșug, a cheltui, a făgădui, a locui, neam, labă, a mistui, oraș, pildă, șirag, a tăgădui, talpă, uliu, uriaș, vamă, viclean etc.) poate fi adusă din maghiară în secolele XI-XIV și chiar mai târziu. A fost făcută și propunerea, de esență filologică, de a se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bărbat este aia care îl înșală" Și ai să mă întrebi de ce? Iată: pentru că și măgarul care paște în lucerna vecinului trage mai bine la jugul stăpânului. Prin urmare, n-am de ce să fiu nemulțumit. Te rog însă să-mi făgăduiești să nu-i spui cumva băiatului dumitale. Și iarăși poate ai să mă întrebi de ce? Pentru că dacă o afla baiatul că știu eu, își închipuie cine știe ce prăpăstii despre mine, așa cum e de regulă: c-o să-l bat, c-o să-l
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]