170,710 matches
-
până termin eu șanțul. Au plecat în direcția indicată și în spatele stâncilor au găsit izvorul. Izvorul cădea de sus și se înfigea în pământ, drept, curat și sclipitor ca o spadă. Au băut, iar picurii de apă le-au stropit fața și părul; râdeau veseli, răcoriți, uitând de oboseală, de drumul rătăcit, de călătorie. Femeia s-a așezat pe o piatră acoperită de mușchi, bărbatul a luat loc lângă ea și au stat acolo ținându-se de mână, nemișcați și tăcuți
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
au traversat păduricea de pini. Dar acolo unde fusese casa nu mai era acum decât un luminiș mic, presărat cu stânci. Au amuțit amândoi. Pe urmă femeia s-a lăsat să alunece jos și, întinsă pe pietre, a plâns cu fața îngropată în țărână. Să mergem, a spus bărbatul. Încotro? a întrebat ea. Trebuie să găsim vreun drum. Pentru ce? Pierdem tot ce găsim. Au străbătut păduricea de pini și au dat peste un câmp. Dar nu se vedea nici un drum
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
auzit un ușor susur cristalin și, după câțiva pași, au dat de un pârâu. Era un pârâiaș îngust și limpede pe malurile căruia creșteau flori sălbatice, albe și roz. Bărbatul și femeia s-au culcat pe burtă, și-au apropiat fața de apă și au început să bea. Ce apă curată a spus femeia. Să facem o baie. S-au dezbrăcat și au intrat în pârâu. Când râzând, când tăcuți, au înotat mult. Se cufundau cu ochii deschiși, atingând pietricelele lustruite
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
văzut că, atunci când rădăcinile se vor rupe, nu se va putea agăța de nimic, nici chiar de ea însăși. Fiindcă pe ea însăși se va pierde atunci. A înțeles că-i mai rămăseseră doar câteva clipe. Atunci și-a întors fața spre cealaltă parte a prăpastiei. A încercat să străpungă întunericul. Dar nu se vedea decât întuneric. Și totuși și-a spus: De cealaltă parte a prăpastiei este cu siguranță cineva. Și a început să strige. Dintr-un volum de povestiri
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
nu a putut fi rupt nici de «revoluțiile culturale» ale anilor ’50 sau ’70. Aceasta cu toate că, istoric vorbind, România modernă și contemporană a înaintat în regimul unor schimbări bruște, cu însemnate pierderi de timp și valori. Avem, prin urmare, în față un dicționar cronologic alcătuit și unde fiecărui autor i se rezervă cam același spațiu, de trei pagini, dominate de un motto cuprinzător pentru autorul în cauză și aparținând unor cunoscători precum Gheorghe Mihăilă, la Neagoe Basarab, Sextil Pușcariu la Dimitrie
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
lucrări de artă, se găsesc alte substitute care să acopere marile suprafețe oarbe. Pentru că nu poți stă în- tr-o cameră albă decît dacă vrei să faci experiențe yogine, să deliberezi asupra capacității tale psihice și asupra puterii de a face față provocării vidului. Pereții goi sînt inacceptabili moral și neliniștitori metafizic; ei desocializează, la scară mică, si prefigurează cavoul, la scară mare. Or, tocmai aceste prefaceri atît de rapide din economia reală generează o dinamică extraordinară a actului artistic și a
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
Tudorel Urian Patru mii de semne în față și nici un gînd în minte. Singur, în fața imensității albe a paginii, te simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
n-ai. Acesta ești tu, cel de azi. Un tip de patruzeci și trei de ani, care a ratat tot ce era de ratat ( cariera, familia, marea iubire), trecut încetișor, pe nesimțite, de la statutul de mare speranță, cu viața în față, la cel de matur deziluzionat, cu privirea îndreptată tot mai des spre opțiunile greșite ale trecutului. Trompeta lui Miles se tînguie, iar tu te gîndești la tes vingt ans. Atunci nu aveai probleme cu inspirația. Erai ludic, șarjai, aveai impresia
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
prin parafrazarea high-tech a celebrului vers eminescian tocmai această combinație între tradiție și avangardismul tehnic, între poezia română clasică ( superclasicizată, dacă este permis) și jocurile pe calculator. Spre deosebire de cărțile de poeme și cele de proză, acest volum pune în evidență fața diurnă a autorului, modul în care personalitatea acestuia se situează în raport cu societatea și viața literară. Imaginea poetului izolat în turnul de fildeș nu poate stîrni decît zîmbete condescendente în ziua de azi, iar Mircea Cărtărescu a înțeles mai bine decît
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
acestei teme inflamate. Sigur, mai e mult de lucrat. Mult. Mai ales că extrema dreaptă a fost geamăna siameză a extremei stîngi, comuniste. D.P.: Ai început să scrii despre generația ’27, ocupîndu-te de Cioran. Dacă ai avea putința să fii față în față cu Cioran, ce "teritorii" ai vrea să mai limpezești? M.P.: I-aș da cartea să mi-o citească și l-aș ruga să-mi spună unde am greșit - dacă am greșit - și dacă este de acord cu concluziile
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
inflamate. Sigur, mai e mult de lucrat. Mult. Mai ales că extrema dreaptă a fost geamăna siameză a extremei stîngi, comuniste. D.P.: Ai început să scrii despre generația ’27, ocupîndu-te de Cioran. Dacă ai avea putința să fii față în față cu Cioran, ce "teritorii" ai vrea să mai limpezești? M.P.: I-aș da cartea să mi-o citească și l-aș ruga să-mi spună unde am greșit - dacă am greșit - și dacă este de acord cu concluziile mele. I-
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
a învățat să pulseze economic/ la temperatura șopîrlei". M.P.: Economisesc energia pe care o am și o folosesc în scopurile pe care mi le-am propus, nu mă las tîrîtă într-o direcție, în alta, altfel, Clujul, în momentul de față, îți oferă multe tentații mondene în fiecare zi. D.P.: Și, uneori, nevoia ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
altfel, Clujul, în momentul de față, îți oferă multe tentații mondene în fiecare zi. D.P.: Și, uneori, nevoia ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi fac datoria la consultații, eu fac "Apostroful", ceea ce înseamnă reviste și cărți, și administrație, și o nebunie, fac bucătărie
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
o nebunie, fac bucătărie, gospodărie, fac cumpărături, plătesc facturile, spăl, din cînd în cînd chiar și calc, trebuie să mă duc s-o văd, din cînd în cînd, pe mama, scriu cărți... Nu sînt rea, însă nu pot, nu fac față, și atunci renunț la tot ceea ce nu este, din punctul meu de vedere, obligatoriu. Îmi amintesc, pe vremea cînd scriam la Cioran - scriam de foarte mulți ani -, începuse vara și-mi spuneam: ei, am o vară în față, în care
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
nu fac față, și atunci renunț la tot ceea ce nu este, din punctul meu de vedere, obligatoriu. Îmi amintesc, pe vremea cînd scriam la Cioran - scriam de foarte mulți ani -, începuse vara și-mi spuneam: ei, am o vară în față, în care lucrez. Și tot felul de persoane îmi cereau ba un interviu, ba un răspuns la anchetă, lucruri care efectiv erau frivole, nu aduceau nimic în plus pe lume, decît că ar fi înnegrit niște coloane de revistă ori
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
o salopetă de muncitor, care era întinsă pe biroul lui. Toma încerca să bage în buzunarul salopetei un nou volum de versuri al lui, Cântecul vieții, parcă și m-a rugat și pe mine să-l ajut. Văzând, probabil, pe fața mea, stupefacția, a țipat, ca un moșneag: Nu-nțelegi că vreau să mă aibă toți muncitorii? În pauza aia de la 10.00 dimineața, să mănânce o bucată de pâine și să citească o poezie de-a mea!. Acesta era omul
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
luminată ( 1982), dar și din scrieri postume cuprinse în Sonete ( 1995), Celălalt soare ( 1998). O carte de sonete care, singură, ar putea legitima pe deplin un poet în istoria literară a ultimilor 30 de ani. Fapt e că ediția de față oferă o fațetă mai puțin văzută a poeziei lui Gheorghe Pituț, relansând un model șaptezecist, un orfic și un orfevru, în dizarmonicul, narcisicul, milenaristul peisaj poetic actual. Ne-a surprins nu numai naturalețea cu care Gheorghe Pituț respectă sofisticata tehnică
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
probitate, de unde și autoritatea reputației bine fixate. Nu sunt mulți ingineri de sunet în lume care să depoziteze capacitățile și izbânzile lui Călin Ioachimescu. Ca meseriaș întrunește toate condițiile desăvârșirii: este compozitor ( și încă unul care oricând poate sta în față), este posesor al unei apreciabile culturi de specialitate ( rezultatul a mii de ore de audiții), are răbdare și curiozitate, inspirație și intuiție. În plus urechea sa fină poate pretinde subtilități îmbietoare ori infinitezimale corecții. La "ațâtările" și "protestele" computerului răspunde
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
prăbușirilor de tot felul se proiecta pe ecranul unui timp apocaliptic absolut. Se instituiau "corespondențe" de expresionistă factură între ființă și ambianța acesteia, în accepția cea mai generoasă a ultimei. Pătrunzînd în profunzimile inextricabile ale materiei, în împletirea ei de fețe și mișcări, în amestecurile ei de viață și de moarte, poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
liniștea cărților și a bibliotecii extraordinare de la Litere și intram într-o forfotă teribilă, vis-à-vis, la Teatrul Național București. Revenirea lui Andrei Șerban mi se părea providențială. Ca și revoluția, ca tot ce se întîmpla. Fabulos mi se părea spectacolul "fețelor" lui Andrei, precipitarea din gesturi și din cuvinte, ipostazele fascinante ale unui om-orchestră, neliniștit, într-o continuă agitație, neobosit, cu o sticlă de apă la îndemînă și cu o mulțime de admiratori în jur, gata să facă orice, gata să
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
lui lăuntrică. Cartea se remarcă astfel îndrăzneț speculativă, crescută pe un fundal de exigențe rostite în termeni care surprind cu exactitate nuanțele. Iar ele se aleg din prea plinul informației. Deceniul de cercetare, orientarea programatică a cercetării pentru lucrarea de față, recunoscută de autorul ei, voința lui de totalitate în cuprindere, se substituie emoției întâmpinărilor posibile și îi dau lui Dan Buciumeanu siguranța angajării în neacceptare: Șt. Bazilescu citește "eronat" anume vers dintr-un anume psalm, Dan Zamfirescu "exagerează" în atribuitrea
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
Constantin Țoiu 19 aprilie 1974. Pe fața de masă, în dreapta personajului important de care depind multe, se află o pată veche de sos, întinsă, întărită pe care cineva a presărat sare, ca s-o scoată, probabil, sau s-o acopere numai. Cât a țnut conversața, scrumiera (personajul
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
volum consacrat celei de-a XVI-a ediție a Simpozionului e semnat de doamna Viorica COLPACI și este consacrată Esteticii artei sacre bizantine. Recentul volum, care cuprinde versiunea engleză a acestor comunicări științifice, prezentate succint de noi În textul de față, este cu atât mai important, cu cât dă posibilitatea celor prezenți să-și facă cunoscut punctul de vedere În medii culturale, academice și universitare de pe continentul nord-american și din Întreaga lume. Prin această nouă lucrare Institutul Român de Teologie și
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
armate a NATO împotriva regimului Miloșevici. Emisiunile informative ale posturilor de radio și televiziune, primele pagini ale ziarelor din întreaga lume au fost atunci pline de relatări șocante ale unor atrocităț. Dar urmele acelor atrocităț nu se prea vedeau la fața locului. "Pe dreapta zăresc cadavrul unei vaci. Al Vacii. Recunosc imaginea din știrile CNN, din pozele ziarelor ( adică nimeni n-a mai scăpat, pînă și animalele au fost ucise, e o planetă pustie). Vaca e la locul ei de vreo
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
au sfâșiat în ziua descinderii presei în Grădină pe nici un amator, dar, coborând de pe monticulul cu scaieț reprezentând flora dobrogeană, s-au gudurat pe lângă reporteri, lăsându-se mângâiat pe cap și scărpinat pe spinare. Savantul neozeelandez ce se afla la fața locului, deghizat în pastor, fu lins pe nas și bărbie de cea mai fioroasă dintre clone. Deprimat, acesta, bun cunoscător al limbii române și admirator al prozelor lui Radu Petrescu ( îl aflaț în Dicțonarul celor mai buni o sută de
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]