2,882 matches
-
propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de cei ce sunt altfel, ieșind din gregarismul turmei. A murit păpușa („Teatrul”, 1966), „bufonadă tristă”, se petrece
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea expresiei. Ș.A. a contribuit și la îmbogățirea literaturii cu fabulele lui Nicolae Oțelea și ale lui Dimitrie Țichindeal (fie și doar prelucrate), adaptările a diferite scrieri de circulație continentală datorate lui Vasile Aaron și lui Ioan Barac. Prin Ion Budai-Deleanu, a dat literaturii române moderne o capodoperă, Țiganiada, adevărat miracol
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
povești ori în piesa Ciufulici, care a înregistrat un notabil succes de public.Calități deosebite, în registru dramatic, dar și în cel poetic, are „basmul” în trei acte Salba fermecată. Stăpân pe unelte, adesea inventiv se arată S. și în fabulele scrise în ultima parte a vieții. Din aceeași perioadă mai rețin atenția atât o suită de expresii lirice ale condiției exilatului, cât și romanul Igrasia, care încearcă să dea un tablou al vieții în închisorile comuniste, dar alunecând, după un
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
și beția ar fi principalele cauze ale sărăciei țăranului; soluția ar putea veni de la respectarea vechiului sistem de relații dintre clasa avută și cei de jos și de la întărirea credinței în Dumnezeu. Aceleași idei sunt reluate de Al. Donici în fabulele publicate aproape în fiecare număr. Alte colaborări aparțin lui Ion Ionescu de la Brad și lui Gh. Sion; Ioan Ianov este autorul versurilor intitulate Învățături religioase și morale. Traducerile, fragmentare, din scrierile lui Aimé Martin, Fénelon, J.-J. Rousseau, Cambacérès, Buffon
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
iar poeții, în loc să trezească sentimentele patriotice ale poporului, se îngrămădesc pe scările palatului domnesc pentru a obține privilegii. Satira lui Ghedem este însă greoaie, viitorul profesor universitar nu are nici umorul, nici sprinteneala de limbaj proprii lui Orășanu. Lirică erotică, fabule și parodii, precum și două traduceri (poeziile Fluturele de Lamartine și Anima după Musset) sunt publicate în paginile de literatură ale gazetei. R. Z.
SARSAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289504_a_290833]
-
statornicește la Mășcăuți, unde se arată priceput într-ale gospodăriei și, în același timp, are vreme destulă pentru scris și lecturi. Începe să compună devreme și, în 1851, îi apărea în „Foiletonul Zimbrului” poezia Moldova. Tot atunci scotea primul volumaș, Fabule alcătuite în limba moldovinească. Dacă se îndeamnă la scris, cu puținătatea înzestrării sale, este pentru că îl însuflețește dorința de a îmbogăți limba și literatura română cu o carte, fie ea și de traduceri. În fabulele tălmăcite de S. (din I.
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
Tot atunci scotea primul volumaș, Fabule alcătuite în limba moldovinească. Dacă se îndeamnă la scris, cu puținătatea înzestrării sale, este pentru că îl însuflețește dorința de a îmbogăți limba și literatura română cu o carte, fie ea și de traduceri. În fabulele tălmăcite de S. (din I. A. Krâlov mai ales, dar și din I. I. Dmitriev și I. I. Hemnițer) nu se vede intenția de a localiza, de a adapta alegoria la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
resemnarea dinaintea providenței. S., care își dedică volumul „patrioților” vremii, aduce un prinos de dragoste pământului Moldovei (Moldova). Totul e spus în stihuri simple, cam naive, prin care se obțin uneori (Obșteasca petrecere a carnavalului) și efecte mai notabile. SCRIERI: Fabule alcătuite în limba moldovinească, Chișinău, 1851; Alcătuirile d. Ioan Sirbu, Chișinău, 1852; Poezii, pref. L. T. Boga, Chișinău, 1938; Fabule și poezii, Chișinău, 1954.Traduceri: [I. A. Krâlov, I. I. Dmitriev, I. I. Hemnițer, A. S. Pușkin], în Fabule și poezii
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
spus în stihuri simple, cam naive, prin care se obțin uneori (Obșteasca petrecere a carnavalului) și efecte mai notabile. SCRIERI: Fabule alcătuite în limba moldovinească, Chișinău, 1851; Alcătuirile d. Ioan Sirbu, Chișinău, 1852; Poezii, pref. L. T. Boga, Chișinău, 1938; Fabule și poezii, Chișinău, 1954.Traduceri: [I. A. Krâlov, I. I. Dmitriev, I. I. Hemnițer, A. S. Pușkin], în Fabule și poezii, Chișinău, 1954. Repere bibliografice: G. Missail, Idei despre cultura românilor din Basarabia, „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 507; Ciobanu, Cultura, 200-215
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
notabile. SCRIERI: Fabule alcătuite în limba moldovinească, Chișinău, 1851; Alcătuirile d. Ioan Sirbu, Chișinău, 1852; Poezii, pref. L. T. Boga, Chișinău, 1938; Fabule și poezii, Chișinău, 1954.Traduceri: [I. A. Krâlov, I. I. Dmitriev, I. I. Hemnițer, A. S. Pușkin], în Fabule și poezii, Chișinău, 1954. Repere bibliografice: G. Missail, Idei despre cultura românilor din Basarabia, „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 507; Ciobanu, Cultura, 200-215; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 41-90; G. Călinescu, Prin publicații vechi sau uitate
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
I. A. Krâlov, I. I. Dmitriev, I. I. Hemnițer, A. S. Pușkin], în Fabule și poezii, Chișinău, 1954. Repere bibliografice: G. Missail, Idei despre cultura românilor din Basarabia, „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 507; Ciobanu, Cultura, 200-215; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 41-90; G. Călinescu, Prin publicații vechi sau uitate, RFR, 1940, 9; Haneș, Scriitorii, 21-25; Bezviconi, Profiluri, 205-207; Ist. lit., II, 596-597;Vasile Ciocanu, Literatura din Basarabia în anii 1840-1860, în Pagini din istoria literaturii și culturii
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau de a simula stări anormale somatice ori psihice (simularea bolilor) (E. Dupré). În sensul acesta, E. Dupré descrie mai multe tipuri de mitomanie: mitomania vanitoasă, avându-l ca model pe Tartarin din Tarascon; mitomania malignă, cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
susține ideea reprezentării tuturor claselor sociale în Adunarea Legislativă. Tot el demonstrează, din punct de vedere istoric, legitimitatea actului secularizării averilor mănăstirești. Cu versuri, în care se străduia să ilustreze frământările din epocă, este prezent Gh. Tăutu, autor și de fabule înțesate de aluzii politice. R. Z.
TRECUTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290246_a_291575]
-
suită de notații care nu mai țin de nici o regulă, ca o respirație astmatică. Un exemplu ar fi Prinderea cunoștinței prin cunoaștere, un lung poem oniric în care o tipică temă romantică - comunicarea dintre universurile ireductibile - este tratată într-o fabulă fără grandoare și fără simboluri solemne. Fiul care stă de vorbă cu tatăl coborât de „dincolo”, un tată tânăr și suav, „șchiopătând din pricina marii lui singurătăți”, vine însoțit de o turmă de lei străvezii care asistă la acest dialog misterios
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Gorbatov, Ilya Ehrenburg, Mihail Șolohov, A.P. Gaidar, Vândă Vasilevskaia. Printre traducători figurează Victor Kernbach, Ioanichie Olteanu, A.Toma, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu, Vladimir Colin, Virgil Teodorescu, Demostene Botez, Victor Tulbure, Romulus Vulpescu, Adrian Beldeanu. În 1954 Tudor Arghezi traduce două fabule din Krâlov, iar Maria Banuș versuri de Pușkin. Mai colaborează Petre Constantinescu-Iași, Nicolae Tăutu, Mihail Cosma, Niculae Stoian ș.a. M. Pp.
U.R.S.S. AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290321_a_291650]
-
acute Cezar Bolliac (Care este politica guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin Postelnicul (Cantacuzin), Kipruli și Grigoriu Ghica. În numărul 2 se reproduce după „Românul” din 12 februarie 1861 fabula lui Grigore Alexandrescu Catârul cu clopoței, o aluzie transparentă la Vasile Boerescu, redactor la ziarul „Naționalul”. O cronică a spectacolului cu opereta Maddalena este scrisă de Nicolae Filimon, iar un anunț face cunoscut cititorilor că Nemesis, volumul de „satire politice
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
într-un balans nesfârșit între viziunea expresionistă tragică și fiorul elegiac, aproape imnic. Livrești ca sursă de inspirație (Biblia, doctrinele mistice, poetul Odysseas Elytis), empatice din perspectiva efectului scontat, poemele din volumul Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul?, subintitulat Fabula rasa II (2003), aduc în prim-plan oscilațiile eului liric aflat în căutarea disperată a unei identități. Polifonie, schimbări de registru stilistic, abundență de simboluri (porumbelul, statuia, oglinda etc.), teatralitate, toate acestea atestă disponibilitățile poetei pentru îmbinarea tehnicii cu emoția
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa II, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Tonalitatea imnică, LCF, 1977, 2; Nicolae Manolescu, „În prelungirea luminii”, RL, 1977, 13; Ulici, Prima verba, II, 131-132; Iorgulescu, Prezent, 130-131; Paul Dugneanu, Forme literare, București, 1993, 192-195; Ulici, Lit. rom., I
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
de la Mancha de Cervantes, într-o versiune care, fără să strălucească prin calități stilistice deosebite, s-a impus prin cursivitatea și sfătoșenia frazei. Traduceri: Friedrich von Schiller, Cântecul clopotului, Iași, 1872; Hendrik Conscience, Flori de câmp. Recrutul, București, 1873; Fedru, Fabule..., Iași, 1875. Repere bibliografice: Dimitrie Petrino, Părere critică, „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, 1866, 12; Negruzzi, Junimea, 176, 201-203; Panu, Junimea, I, 75-76, II, 163-165; N. Iorga, O amintire. Ștefan G. Vârgolici, R, 1923, 19; C.
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
lua forme carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog obsesiv, cu tente de fabulă. În Fantasme din lumea cealaltă (2002) același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
în arhive și biblioteci, apar și în Istoria școalelor de la 1800-1864 (I-IV, 1892-1901; Premiul Academiei Române). Ca literat, U., vădește aceeași disponibilitate. Produce versuri, proză, teatru, încearcă tărâmul istoriei și al criticii literare. Debutează timpuriu, în 1850, când publică o fabulă în „Zimbrul” (unde mai târziu va figura în redacție), în anul următor îi apare în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Les Sept montagnes (histoire moldave) (în colaborare cu Marie Boucher), Paris, 1863; Balul mortului sau Mortul și danțul, București, 1865; Cronicele noastre, București, [1865]; De clasicism, romantism și realism, București, 1865; Femeia română dupre istorie și poezie, București, 1865; Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Despre elocința română, București, 1867; Poezia în fața politicei, București, 1867; Carol I, domnitoriul românilor, București, 1868; Patria română, București, 1868; Odă la Elisa, București, 1869; Fidanțata imperatorului, București, 1870; Opere complete
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
a da un loc însemnat beletristicii românești, criticii și studiilor literare. Z. și-a încetat însă apariția înainte de a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion publică un articol politic, Unirea, și poezii; Baronzi scrie versuri cu caracter politic, fabule, proză și comentariul intitulat Revistă retrospectivă, în care discută evenimentele politice și culturale (semnând Hârșoveanu). Sceneta versificată Codiriște și Hoinărescu și o traducere din Lamartine, Genevieva. Istorie a unei serve, sunt ale lui S. Mihăilescu, totodată autor de articole în
ZIOA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca și pluralul liric, PSS, 1998, 3; Carmelia Leonte, Fabula mistică, CL, 1998, 11; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90, Pitești, 2000, 228-229; Cistelecan, Top ten, 40-42; Dumitru Chioaru, „Nopțile franciscane”, ECH, 2001, 7-9; Octavian Soviany, Nevoia de metafizic, LCF, 2001, 41; Ion Pop, „Nopțile franciscane
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]