3,497 matches
-
Monografia orașului Boldești-Scăieni". Un oraș industrial, care păstrează încă urme ale unor vestigii impresionante. Acolo, în liniștea întreruptă doar de amintirile legate de părinții Transatlanticului, am (re)descoperit omul Cristian Petru Bălan, un om care, în ciuda valorii sale și a faimei mondiale pe care o are, rămâne același om simplu, de o modestie extraordinară. Ne-a arătat cu ochii în lacrimi, ceea ce a mai rămas din impresionanta sa colecție de cărți, scoțând dintre rafturile bibliotecii, volumul al VI-lea din Istoria
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
nu tragem speranțe, c-o să le înghită pe toate, A tăcut, a fost gentilă, apelând mereu la bunătate. Frumoasa doamnă n-a deranjat pe nimeni, ș-a ținut gura, Precizând că unii dintre semeni au cam întrecut măsura. Nu vrea faimă, nici favoruri, nu dorește locul nimănui, Și găsește de cuvință, că nu e cazul să facă voia orișicui. Se mai precizează, că cine vrea lângă dânsa,.. să rămână, Iar cine nu,.. poate să plece, fără nici măcar să-i spună. Sunt
O FRUMOASĂ ȘI DISTINSĂ DOAMNĂ POETĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368669_a_369998]
-
leagănul stihului auzit din popor, clătit apoi, primenit, împodobit de ea și purtat în straie de cântec strămoșesc, pe alocuri cu noi cusături din firul de borangic al propriului glas, propriului gând, propriilor iubiri, neiubiri, dureri, alinări, nemângâieri, veselii, întristări, faime, căderi, ridicări, prietenii, singurătăți, laude, nedreptăți... Artista Maria Șalaru nu a schimbat cântecul popular, doar i-a mai aninat câteodată de strofă și de liră câte o busolă cu acul arătând către suflet. La unele dintre cântecele acestea a lucrat
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
comparativ cu frumusețea și complexitatea ei. Luându-și drept sursă de inspirație frumusețea locurilor natale, dragostea și istoria națională a cărui cercetător tenace a fost, Eminescu rămâne pentru noi cel mai citit și îndrăgit poet, poetul nostru național a cărui faima a depășit granițele țării și se înscrie cu cinste în panteonul marilor poeți romantici din întreaga lume. Eminescu s-a născut într-o perioadă în care țara noastră își caută un drum nou, o perioadă în care unirea înfăptuita de
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
părinții lui și care, laolaltă cu talentele ținute tăinuite până la pensionare, i-au ajutat să parvină, urcând cu sprinteneală treaptă cu treaptă pe scara socială. Cu chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris la Drept la o universitate privată din capitala Ardealului. Nu-i convenea să devină coleg cu „toții tâmpiții“ și cu „pârliții“ și restul de coate-goale, progenituri proletare, dar n-avu ce face
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
dezamăgire din viața lui Marinel. Fetele mureau de dragul lui, amicii îi cântau în strună, părinții-i căutau în coarne, așa că decisese să schimbe macazul și s-a făcut întreprinzător privat. La ce-i trebuia lui slujbă la stat? Bani și faimă putea obține și lucrând pe cont propriu, căci aveau părinții lui sumele consistente cu care să ungă rotițele afacerii, până vor începe să se vadă roadele muncii lui. Iar în ultimele luni, norocul a început să-i surâdă din nou
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
citi scandal) și cam atât. Unii consideră asta o chestie de mare profunzime. A, da, la redactare bagă câteva cuvinte grele, din acelea cu multe consoane, pe care nu le înțelege nimeni, nici măcar cel care le-a folosit, și gata faima! Adevărul e că astfel de articole nu sunt citite de nimeni. Poate, doar la vreun examen, unde examinatorul se face că înțelege ca să nu pară prost.” Dan Puric - „Esențialitatea sensibilității și sensibilizării prin propria sensibilitate” Autoarea ne oferă și ocazia
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ana Pacatiuș. Doina semănată în mitul iubirii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2119, Anul VI
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
și promovarea unor aspecte degradate și degradante din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor. Sunt producții senzaționaliste, temporale ce-ngenunchează valoarea! Dar, în plinătatea aceasta ce tinde spre triumful ignoranților și faima dezumanizării, apare ca o floare în „holda” de iarbă a preeriei culturale românești emisiunea foarte agreabilă, mult aproape de „Varietățile” de altădată, „Te cunosc de undeva”. Este vorba despre o instanță cu jurați în fața căreia vin „inculpați de bunăvoie” ce-și
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
mod poate fi analizată actrița Bianca Brad, fostă Miss România, cândva considerată „Prințesa frumuseții”, pentru frumusețea totală, afară de cea a „învelirii cu poleială”. Esența de valoare luată în considerare de juriu a fost frumusețea corporală nu acoperământul precum și inteligența, nu faima! Aceste calități etalonează și azi înfățișarea fizionomică și spirituală a actriței. Admirarea și iubirea unui om frumos nu se șoptește la ureche, de parcă ar fi vorba de o uneltire. A mărturisi și a dovedi, acestea-s criteriile adevărului inimii. Da
BIANCA BRAD. STATORNICIE FĂRĂ JURĂMINTE, DEZAMĂGIRI CU JURĂMÂNT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364762_a_366091]
-
întrerupse dialogul meu cu acel tânăr spunând: „Uite vine autobuzul hai să mergem.” Și într-adevăr autobuzul se apropia de stație. M-am despărțit de acel tânăr și după ce m-am urcat în autobuz aceeași persoană mi-a spus: „Bună faimă ți-ai mai făcut față de oamenii care stăteau acolo în stație, ai văzut cum au început să te privească, și ai dat și mâna cu el poate ai să ei vreun microb.” Eu însă căzusem pe gânduri. Mă gândeam că
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
iar aceștia prin procuratorul Ponțiu Pilat aflat în reședința sa din Cezareea puseră după un timp un premiu pe capul său. Baraba plănuise apoi niște atacuri asupra unor mici transporturi de aur și argint, atacuri încununate de succes de altfel. Faima sa crescu cu timpul destul de mult, încât din Mediterana până dincolo de deșertul Iudeei și din Cezareea Philipi până în Edom cu toții auziseră de el, iar caravanele negustorilor plăteau sume considerabile unor însoțitori înarmați care să-i scape de eventualele atacuri ale
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
din cauza tâlharilor nu era chiar adevărat, și mulți puneau în spatele vestitului tâlhar fapte pe care acesta nu le comisese niciodată dar care serveau intereselor comerciale ale unora cum nu se poate mai bine, iar lui și cetei sale îi sporeau faima zi de zi. Baraba se complăcu un timp în acestă situație și afla și el de multe ori fapte pe care le săvârșise, deși nici el nici ceata lui nu se aflaseră acolo, și nici nu poruncise ceva oamenilor săi
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
și el de multe ori fapte pe care le săvârșise, deși nici el nici ceata lui nu se aflaseră acolo, și nici nu poruncise ceva oamenilor săi. La început acest lucru îi alimentă orgoliul gândind că acest lucru îi sporea faima, iar numele său ajunsese astfel mai de temut, însă după un timp își dădu seama că ce se petrecea era de fapt împotriva lui fiindcă acuzele se înmulțeau tot pe spatele lui și mai erau și alte cete de tâlhari
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
naiv din acest punct de vedere. Știa să facă, în compenasație, deci din interes, mici pomeni unor oameni sărmani, văduve, orfani sau tot felul de bolnavi, ologi sau chiar leproși, pe care îi miluia cu mici sume de bani așa încât faima sa de ajutător al celor năpăstuiți se răspândi foarte repede și ajunsese cunoscut și faimos. Dar acest lucru se întâmpla în paralel cu activitatea lui Iisus din Nazaret care și el făcea binefaceri în popor. Auzindu-i o dată pe tovarășii
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
profetul taumaturg care făcea minuni în Iudeea, Galileea precum și în alte părți, îi apostrofă pentru faptul că unul dintre ei rostise despre Iisus cum că acesta ajunsese foarte vestit. Spunând acestea ceilalți înțeleseră că Baraba era de fapt invidios pe faima profetului în popor. Tâlharul știa totuși prin metodele lui să se facă și el iubit în popor. La una din lovituri, în urma căreia pusese mâna pe o pradă mai măricică, dădu o sumă consistentă unui biet țăran care-l adăpostise
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
se facă și el iubit în popor. La una din lovituri, în urma căreia pusese mâna pe o pradă mai măricică, dădu o sumă consistentă unui biet țăran care-l adăpostise fără ca acesta să afle dintru început cine era ,,drumețul”, iar faima sa de ajutător al celor săraci crescu atât de mult încât numele lui ajunse în sfârșit la urechea procuratorului Ponțiu Pilat, dar și a tetrarhului Irod Antipa, în ținuturile Galileei și Pereei, ori în Itureea sau Trahonitida lui Philip. Prin
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
Adevărul seamănă ură) De când e lumea-n lume și pământul Și Dumnezu i-a dat grăirii gură, Nu e un râu mai rău decât cuvântul, Ce adevăr grăind, stârnește ură... 39. Famam mulți curant pauci conscienciam (Mulți se îngrijesc de faima, puțini de conștiință) În vremi că azi, de pricini și de spaimă, Iisus e iar ucis fără căința, Ci mulți se preocupă de-a lor faima, Și prea puțini de goală conștiința. 40.Errare humanum est șed perseverare diabolicum (A
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
adevăr grăind, stârnește ură... 39. Famam mulți curant pauci conscienciam (Mulți se îngrijesc de faima, puțini de conștiință) În vremi că azi, de pricini și de spaimă, Iisus e iar ucis fără căința, Ci mulți se preocupă de-a lor faima, Și prea puțini de goală conștiința. 40.Errare humanum est șed perseverare diabolicum (A greși e omenește, dar a persevera e diabolic) E lesne-acest poverb în a-l traduce Și chiar de-al pune-n stihuri, dar mai greu-i
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
dialogul nostru cu o nouă întrebare. Ați ținut în mod special să călătoriți la București, împreună cu echipa „Niram Art”, pentru a înmâna Trofeul „Victor Brauner” - premiul „Niram Art” pentru pictură - artistei plastice Medi Wechsler Dinu, în vârstă de 102 ani. Faima acesteia începe cu mai bine de șaptezeci de ani în urmă când a început să câștige valoare și recunoaștere artistică. După câte știu, este singura pictoriță în viață care a fost în anturajul reginei Maria pe vremea când aceasta era
INTERVIU CU ANTÓNIO CALDERÓN DE JESÚS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349584_a_350913]
-
Alois Tautu (Roma.), Prof. Dr. Emil Turdeanu, Prof. Dr. G. Uscatescu, Prof. Dr. Dr. h.c. Julius Wilhelm (Tübingen), Clifford R. Wurfel (Library Univ. of California), Dr. Jon Cepoi, și f.f. mulți alții. Ajutorul Dumneavoastră poate reda Bibliotecii din Freiburg faima, importanța și rolul pe care îl merită în acest minunat centru istoric și universitar al Germaniei și Europei, din imediata vecinătate a Franței și Elveției! Ajutați! Referință Bibliografică: PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ȘI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG / Ion Dumitru : Confluențe Literare
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
de mulți ani că fără muzică ziua nu se poate sfârși, că fără muzică nu poți avea prieteni, că fără muzică nu poți iubi!” Don Elvis George ROCA: Am aflat despre dumneavoastră din surse de pe internet. Ați câștigat o mare faimă în Italia, țara unde sunteți stabilit în prezent. Sunteți preot sfințit de Vatican(!!!) și un faimos cântăreț. O voce caldă care se apropie de cea al lui Elvis Presley. Aș dori să fac cunoscut ambele dumneavoastră preocupări. Aș începe cu
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
-ul său, printre care și pe designer-ul său... datorită cărui fapt mi s-a facilitat contactul cu societatea și fabrica unde artistul își comanda costumele de scenă. În această perioadă am cunoscut-o pe Katiuska, o cântăreață americană de faimă internațională, foarte talentată, cu care am colaborat. George ROCA: Vedetonimul „Don Elvis” a devenit faimos în Italia. Cine v-a „botezat” cu el? Sunteți mai cunoscut sub acest nume decât sub cel real... Pr. Antoniu PETRESCU: Prima dată când am
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
Caloian. Căci.... Caloianul vă paște! Crescând la țară și fiind și mare consumatoare de ceapă de Pericei, sunt în asentimentul celor care îl consideră cel mai bun... dintre Prim-Miniștri. Nu pot să nu recunosc meritele celui care a dus faima cepelor la Bruxelles, ba mai mult, în Cartea Recordurilor, prin împletirea celei mai lungi cunune de cepe din lume. Acum urmează să forțeze recordul clisei la țepușă. Să le dea Domnul izbândă și să ajungă clisa, ceapa, horinca și pthita
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
are lumea să dea, iar ministerul nu le mărește leafa. Păi , zic eu, dacă toți ați pleca, pe pacienți cine i-ar îngriji ? Nimeni sau moartea. Și el aprobă. Păi domnule, zic eu, dacă toți sunteți numai după bani și faimă, de ce mai jurați pe Hipocrate și mai dați la medicină ? Unde este simțul civic și medical de a ajuta din pasiune și dăruire pacienții ? Unde vă este priceperea ? E pe lumea de dincolo probabil. Iată și rezultatul de la raze : plămâni
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]