1,001 matches
-
o așa zisă pioșenie de fațadă. Aducem aici ca argumente descrierea evoluției relației cu Cinq Mars, realizată de istoricul literar Philippe Erlanger în lucrarea sa intitulată Le mignon du roi„cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Mars, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epocă, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe Doamna de Hautefort ». Ludovic se va conforma acestei condiții sine qua non. Familiaritatea face repede loc confesiunii venind din partea celui mai îndrăgostit dintre cei doi, Louis: « vă ofer inima mea și vă promit că nu va fi câtuși de puțin împărțită cu altcineva».“ în același timp avea însă relații cu Maria d‘Hatefort
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
curtea sunteți voi, iar voi sunteți supușii mei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că Ludovic al XIV-lea a instaurat o etichetă riguroasă, tocmai pentru a se distanța de masa amorfă de nobili. Cu greu permitea o serie de familiarități, iar dacă acest lucru se întâmpla, nu dura mult. Din Olimpul său, Ludovic Soare știa foarte bine cum să manipuleze restul zeilor și al muritorilor pentru a fi venerat continuu și pentru a-i provoca să intre în competiția pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare, distanță
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială: "modul apropiat (1,25-2,10 m) relații profesionale la birou; modul depărtat (2,10-3,60 m) semnul ierarhiei sau al nevoii de liniște"; distanța
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
prin excelență al acestui clan, ci băiat de procopseală în casa lui Titircă, probabil o rudă mai îndepărtată ori copilul vreunei vechi cunoștințe, care are nevoie de adăpost și creștere. Tratamentul dur și aspru la care este supus trădează strânsa familiaritate, după vechiul proverb că „bătaia e ruptă din rai“; Zița, la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Inimă-Rea“. Sotirescu este Chiriac; în vechea comedie îi lipsește numele de familie. Într-o altă listă de personaje, poate cea mai veche, Chiriac se numește Mălăiescu. Andrei este un prenume cu o rezonanță serioasă și gravă. Dimpotrivă, diminutivul Rică denotă familiaritate și veselie. Rică, familiaritate cam vulgară, de mahala. Mai interesant este numele Venturiano, un nume de apartenență curioasă, un nume exotic. Să fi inventat Caragiale acest nume? Nu, l-a găsit de-a gata, remarcă N. Iorga într-o notă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în vechea comedie îi lipsește numele de familie. Într-o altă listă de personaje, poate cea mai veche, Chiriac se numește Mălăiescu. Andrei este un prenume cu o rezonanță serioasă și gravă. Dimpotrivă, diminutivul Rică denotă familiaritate și veselie. Rică, familiaritate cam vulgară, de mahala. Mai interesant este numele Venturiano, un nume de apartenență curioasă, un nume exotic. Să fi inventat Caragiale acest nume? Nu, l-a găsit de-a gata, remarcă N. Iorga într-o notă din „Istoria literaturii românești
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
secțiune ce vizează mai ales literatura modernă și contemporană engleză și americană, încă puțin cunoscută la noi (Nathaniel Hawthorne, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike, Edgar Lee Masters, Robert Frost ș.a.). P. debutase însă ca poet, iar versurile lui afirmau familiaritatea cu lirica americană, respirau un aer proaspăt, un individualism juvenil, triumfător, de alură sportivă, un narcisism susținut de elan vitalist intelectualizat, dublat de propensiunea către meditație și introspecție. Poetul producea exerciții de destructurare calculată a percepției și a transcripției imagistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
cunoscut, ceva ce nu-l surprinde cîtuși de puțin și pe care parcă l-a voit și l-a știut dintotdeauna. Surpriza, uimirea sa e una specifică: ea are loc nu sub regimul unei straneități, ci sub cel al unei familiarități, al unei intimități (chiar dacă ocultată, în primul moment, de o senzație a bizarului și a neașteptatului). O fenomenologie a percepției artistice care, pentru poietică, nu poate fi obiect decît în măsura în care este și facere artistică, ar putea fi nuanțată în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
amuzantă” a paginii înrudirea cu Marin Sorescu: „Ființa lor s-a plămădit într-o măsură hotărâtoare din duhul mucalit răspândit de Pann, finul Pepelei”. Piesa Nepotul lui Sisif, care dă și titlul unui prim volum de teatru (1994), amintește, prin familiaritatea cu „miturile”, de Vărul Shakespeare de Marin Sorescu, dar și de un eseu al lui Albert Camus. Spre deosebire de Empedocle sau Cum se câștigă nemurirea, text parodic în care comicul decurge din iraționalitate, Nepotul lui Sisif propune un Sisif fericit, înscriindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
prin naștere fac parte. Mai există o cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Îmi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt în posesia "imaginarului colectiv al acelei comunități". Jean-Paul Colleyn făcea trimitere exactă la populația Bambara, dar exemplele se pot multiplica
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
asociații pe bază de voluntariat, sindicate) efectul fiind creșterea gradului de încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul redus de membri ai comunității, care permite familiaritatea acestora; * Ritualuri, ceremonii, obiceiuri comune care au rolul de a reafirma identitatea colectivă a comunității și de a reîmprospăta vitalitatea indivizilor; * Percepția similarității cu trăsăturile fizice, stilul de viață, experiența celorlalți ceea ce facilitează identificarea cu comunitatea și astfel duce la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în construirea și menținerea identității în rural, pentru că prin muncă membrii comunității interacționează în scopul producerii de bunuri. Munca este un ingredient care stabilizează identitatea unei comunități (Kaneff, 2000), prin aceea că leagă rudele, vecinii în relații prosociale de încredere, familiaritate, întrajutorare. În comunitățile în care au loc frecvent acțiuni colective, în care se desfășoară proiecte comune de dezvoltarea a infrastructurii satului sau de implementare a unor proiecte culturale, localnicii se simt mai atașați de comunitatea lor, mai mândri, ceea ce facilitează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mi-a povestit că, în Elveția, a fost deseori întrebat de ce inserează poeme sau jocuri sonore în romanele sale. Jurnaliștii strîmbau chiar din nas inițial, ca și cum ar fi fost vorba de o lipsă de gust sau de o stîngăcie datorată familiarității sale imperfecte cu obiceiurile spațiului literar francofon. Dar autorul le-a răspuns mereu, cu aerul cel mai firesc din lume, că așa simte el lucrurile și că e întru totul liber să-și urmeze inspirația, chiar dacă îi deranjează pe "ortodocșii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care, călugărindu-se, ajunse în 1708 mitropolit. Atitudinea antiturcă îl duse la caterisire și moarte (1716). Și predicile lui Antim sunt compilații, izvorul principal fiind Ilie Miniat, însă naturaleța frazei, spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, familiaritatea, indignările, întristările, mustrările, între-bările retorice sunt personale. Antim e un orator excelent și un stilist desăvârșit, echilibrand cu patos exacta mașinărie a cazaniei. El propune cu îndemînare ascultătorilor speculații teologice și transcendentalități, vorbind de sensul mistic al cuvântului Mariam, despre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
publicul general să fie în cunoștință de cauză. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, deoarece așa se întâmplă în marea majoritate a statelor moderne care au sisteme complexe de administrație și finanțe publice. Totuși, în ciuda acestei lipse de familiaritate, se pare că, după sondajele de opinie făcute succesiv, publicul francez privește regiunile în mod favorabil. Un sondaj realizat în octombrie 2002 arăta că marea majoritate era de acord ca regiunile să primească o serie de responsabilități din mai multe
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
determinare inedită a corupției, ca un rău ce se califică prin faptul că a devenit un habitus. Termenul aristotelic hexis, cuvânt cheie al paideei greco-latine, pentru a indica cum virtuțile (dar e valabil și pentru vicii) se dobândesc cu practica, familiaritatea, prin care se configurează totalitatea dispozițiilor, proprii umanității subiective și care dau naștere fie modalităților de a fi ale persoanei fie abilităților individuale. Este un fel de exercițiu interior și practic ce constituie, în structura dinamică a schemelor, percepții, moduri
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
sporit de accesibilitate, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei verbale. În acest sens, "se caută, în principiu, un echilibru între precizia științifică sau juridică și ambiguitatea limbajului curent, a limbii comune, ca și între solemnitate și familiaritate"81. În epoca noastră, remarcăm evoluția limbajului politic spre informal, spre colocvial, spre simplificare excesivă, elemente specifice discursului populist. Tendința de clișeizare, de utilizare intensă a formulelor fixe prestabilite, adoptarea unor structuri sintactice reiterative, preluarea și proliferarea unor simboluri și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al atmosferei; perspectiva eschatologică ș.a."450. Prezența proverbelor, a expresiilor populare, a locuțiunilor și zicătorilor contribuie la plasticizarea ideilor prezentate și la familiarizarea cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica eminesciană. Gama expresiilor populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și blând, care împărțise săracilor aproape toată averea sa. În prima duminică după alegeri, a fost consacrat suveran pontif. 5. Apoi, duminica următoare (31 iulie), eu am primit consacrarea episcopală. Papa Honorius [al III-lea] m-a primit cu multă familiaritate și bunăvoință, astfel încât mă puteam prezenta înaintea sa aproape ori de câte ori voiam. Printre altele, am obținut permisiunea de a predica Cuvântul Domnului cu autoritate oriunde, atât în Orient, cât și în Occident. Mai mult, am obținut de la el, printr-o scrisoare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
părere de rău a afirmat: «Din pedeapsă divină, nimeni nu vrea să mă asculte, fiindcă eu nu am vrut niciodată să fiu atent la niciun maestru». De asemenea, fiindcă avea prea multe legături cu prietenii săi laici, iar din cauza acestei familiarități se preocupa de frați mai puțin decât ar fi trebuit, prin conduita sa ulterioară, a demonstrat altora că doar în liniște și pace se pot învăța cuvintele înțelepciunii și că nu se poate înțelege legea lui Dumnezeu, după cum zice un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fratele Walter de Reygate a spus că unui frate din provincia Sfântul Francisc i-a fost revelat că demonii țin în fiecare an un conciliu de-al lor împotriva Ordinului și au găsit trei căi pentru a-i face rău: familiaritatea cu femeile, primirea în Ordin a persoanelor inutile și folosirea banilor. 102. Ministrul provincial, fratele Albert, obișnuia să-i spună însoțitorului său, fratele Omnebonum, atunci când mergeau la vreun prieten spiritual: «Mănâncă, mănâncă, acum suntem în siguranță». Însă era foarte atent
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a certat. Și iată, imediat a intervenit Sfântul Petru și, de această dată, l-a dat afară din paradis». Fratele Albert voia de asemenea ca subalternii să fie respectuoși cu superiorii lor, deoarece trebuie să fim atenți, spunea el, ca «familiaritatea să nu genereze dispreț». 105. Fratele Adam Marsh a povestit despre un băiat foarte răsfățat care a fost afectat de o boală gravă. Pe când tatăl său insista să mănânce, fiindcă era fiul său preaiubit, el i-a răspuns că nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]