1,004 matches
-
I, Guy RG, Warren BF, Moretensen NJ - Anatomy of Denonvilliers’ fascia and pelvic nerves, impotence and implications for the colorectal surgeon, Br J Surg 2000, 87:1288-1299 60. van Ophoven A, Roth S - The anatomy and embryological origins of the fascia of Denovilliers: a medico-historical debate, J Urol 1997, 157: 3-9 61. Secin FP, Karanikolas N, Gopalan A, Bianco FJ, Shayegan B, Touijer K, Olgac S, Myers RP, Dalbagni G, Guillonneau B - The anterior layer of Denonvilliers’ fascia, a common misconception
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
origins of the fascia of Denovilliers: a medico-historical debate, J Urol 1997, 157: 3-9 61. Secin FP, Karanikolas N, Gopalan A, Bianco FJ, Shayegan B, Touijer K, Olgac S, Myers RP, Dalbagni G, Guillonneau B - The anterior layer of Denonvilliers’ fascia, a common misconception in the laparoscopic prostatectomy literature, J Urol 2007, 177: 521-525 62. Sadler TW - Lagman’s medical embryology, 10th edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2006 63. Heald RJ, Moran BJ- Embryology and anatomy of the rectum, Semin Surg Oncol
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
rectal surgery 83. Phang TI - Total mesorectal excision: technical aspects, Can J Surg 2004, 47(2): 130-137 84. Heald RJ, Moran BJ, Brown G, Daniels IR - Optimal total mesorectal excision for rectal cancer is by dissection in front of Denonvilliers’ fascia, Br J Surg 2004, 91: 121-123 85. Chan CLH, Bokey EL, Chapuis PH, Renwick AA, Dent OF - Local recurrence after curative resection for rectal cancer is associated with anterior position of the tumour, Br J Surg 2006; 93: 105-112 86
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
curative resection for rectal cancer is associated with anterior position of the tumour, Br J Surg 2006; 93: 105-112 86. Lindsey I, Warren B, Mortensen N - Optimal total mesorectal excision for rectal cancer is by dissection in front of Denonvilliers’ fascia, Br J Surg 2004, 91: 897 87. Flati G, Porowska B, Procacciante F - Optimal total mesorectal excision for rectal cancer is by dissection in front of Denonvilliers’ fascia, Br J Surg 2004, 91: 1202-1203 88. Greene FL, Compton CC, Fritz
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
mesorectal excision for rectal cancer is by dissection in front of Denonvilliers’ fascia, Br J Surg 2004, 91: 897 87. Flati G, Porowska B, Procacciante F - Optimal total mesorectal excision for rectal cancer is by dissection in front of Denonvilliers’ fascia, Br J Surg 2004, 91: 1202-1203 88. Greene FL, Compton CC, Fritz AG, Shah JP, Winchester DP - AJCC Cancer staging atlas, Springer 2006 89. Matsumoto T, Ohue M, Sekimoto M, Yamamoto H, Ikeda M, Monden M - Feasibility of autonomic nerve-preserving
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
au fost promulgate legi pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de lucru ale muncitorilor, a fost înființat „Institutul de Asigurări Sociale” (IKA), care funcționează și în zilele noastre. Din punct de vedere simbolistic, Metaxas a introdus salutul roman și echivalentul fasciilor italiene, labrysul - toporul dublu de luptă. Spre deosebire de alți dictatori, Metaxas nu se putea baza pe sprijinul unui partid politic de masă. Singura organizație de masă a regimului a fost „Organizația Națională a Tineretului” (EON). În toată perioada în care a
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
partid unic până la căderea regimului fascist în 1943. După preluarea exclusivă a puterii, regimul fascist a început să impună ideologia și simbolistica fascistă în toată țara. Aderarea la PNF devenise necesară pentru a putea obține o slujbă sau asistență socială. Fasciile au început să orneze clădirile publice, mottourile și simbolurile fasciste apăreau pe operele de artă, și în jurul lui Mussolini s-a dezvoltat un cult al personalității, el fiind prezentat drept mântuitorul națiunii și denumit "Il Duce". Atribuțiile parlamentului italian au
Partidul Național Fascist () [Corola-website/Science/320894_a_322223]
-
mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
s-a născut în județul Maramureș în familia preotului Dan Besiliu, mama, Isabella Anderco este sora lui Artemie Anderco (tânăr medic, mort prematur, de ftizie la 24 de ani, între altele autorul primului dicționar medical român: termenii "aponevroza" și" fascie" îi aparțin) va fi unul dintre cei mai vestiți medici ai Maramureșului, ""un adevărat erou în lupta pentru sănătatea semenilor, salvator a mii de vieti pe parcursul carierei sale, admirat pentru omenie și harul tămăduitor condiționat de o descendentă aleasă dar
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]
-
caz de fractură a diafizei humerale situată deasupra tuberozității deltoidiene. Fragmentul osos inferior se deplasează în sus fiind tras de mușchiul deltoid, iar fragmentul osos superior este tras medial de pectoralul mare. Fața superficială a mușchiului deltoid este acoperită de fascie și piele. Fața profundă a mușchiului deltoid acoperă articulația scapulohumerală și tendoanele mușchilor care înconjură această articulație: înapoi, mușchiul infraspinos, mușchiul rotund mic, mușchiul rotund mare și capul lung al mușchiului triceps; înainte, mușchiul supraspinos, mușchiul subscapular, mușchiul biceps, mușchiul
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
inserează pe această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia parte la delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este dințată și se articulează în sus cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") , iar în jos cu
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia parte la delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este dințată și se articulează în sus cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") , iar în jos cu fața orbitară
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
zigomatic al osului frontal ("Sutura frontozygomatica"), iar înapoi cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica"). Pe marginea posterioară a acestui proces, se găsește o proeminență inconstantă numită tuberculul marginal ("Tuberculum marginale") pe care se inseră fibre ale fasciei temporale ("Fascia temporalis"). În apropierea marginii anterioare a procesului, pe fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și tuberculul orbital sau tuberculul Whitnall. Pe acestă eminența se inseră
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
osului frontal ("Sutura frontozygomatica"), iar înapoi cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica"). Pe marginea posterioară a acestui proces, se găsește o proeminență inconstantă numită tuberculul marginal ("Tuberculum marginale") pe care se inseră fibre ale fasciei temporale ("Fascia temporalis"). În apropierea marginii anterioare a procesului, pe fața lui orbitare, la 1 cm sub sutura frontozigomatică se află o mică ridicătură - eminența orbitară ("Eminentia orbitalis") numită și tuberculul orbital sau tuberculul Whitnall. Pe acestă eminența se inseră ligamentul palpebral
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXVIII"". Placa de marmură cu inscripția votivă este flancată de două fascii romane. Sub ea este reprezentată în basorelief stema orașului Sibiu, de culoare aurie. Pe platforma rotundă din fața monumentului era amenajată o fântână arteziană, care era înconjurată inițial de un gard de fier forjat. Pe latura dinspre bulevard a platformei se
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și are originea de pe fața medială a procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae"). După un scurt traiect, cele
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și are originea de pe fața medială a procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae"). După un scurt traiect, cele două capete
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
laterale pentru plămâni și unul ventral și median pentru cord (inimă). Pleura are o topografie condiționată de raportul dintre ea și organele aflate în cavitatea toracică. Ea este mulată parțial pe pereții cavității toracice prin intermediul unui țesut conjunctiv ce constituie "fascia endotoracică". Aceasta umple golurile dintre peretele toracic și pleură și suspendă în același timp toate organele aflate în spațiul mediastinal, alcăttuind în dreptul cordului "pericardul fibros" și "ligamentul sternopericardic". La nivelul intrării pieptului ea se continuă în regiunea cervicală cu "fascia
Pleură () [Corola-website/Science/329622_a_330951]
-
fascia endotoracică". Aceasta umple golurile dintre peretele toracic și pleură și suspendă în același timp toate organele aflate în spațiul mediastinal, alcăttuind în dreptul cordului "pericardul fibros" și "ligamentul sternopericardic". La nivelul intrării pieptului ea se continuă în regiunea cervicală cu "fascia cervicală mijlocie". O parte a pereților sacilor pleurali învelesc organele în spațiul mediastinal sau între pleură și peretele toracic. Datorită acestei situații, fiecare sac pleural are seroasa împărțită în mai multe porțiuni și anume: o prțiune costală, o porțiune diafragmatică
Pleură () [Corola-website/Science/329622_a_330951]
-
al faringelui. Are o formă patrulatera; fibrele superioare ale mușchiului sunt ascendente, fibrele mijlocii sunt transversale, iar cele inferioare descendente. Constrictorul superior al faringelui este separat de bază craniului printr-un spațiu de aproape 2 cm, în care devine aparentă fascia faringobazilară. Originea mușchiului se află pe lama mediala a procesului pterigoidian, rafeul pterigomandibular, linia milohioidiană a mandibulei, fata profundă a mucoasei planșeului bucal. De la aceste origini fibrele musculare ale mușchiului se îndreaptă înapoi, ocolind marginile faringelui, si se termină pe
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
în data de 12 martie 1803. A fost înlocuit de Pierre-Joseph Tiolier. Revoluția Franceză îi încuraja pe artiști să celebreze noua ordine. Augustin Dupré se inspira pentru compozițiile sale alegorice din simbolistica Antichității (Tablele Legii, Geniul Libertății, Hercule, boneta frigiană, "fasciile lictorilor", balanța, etc. A fost triumful stilului neoclasic. Prima sa contribuție este Ludovicul de aur de 24 de livre, tipul "cu geniu"; aversul poartă încă efigia regelui Ludovic al XVI-lea, cu titulatura ROI DES FRANÇOIS, în ortografia actuală: "Roi
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]