2,422 matches
-
qui n’a pas marché en Russie. Le fantôme du marxisme-léninisme”, Commentaire, 23 (89), primăvara, pp. 15-19. Podhoretz, N. (1998), „La grande leçon de Hannah Arendt”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 215-216. Revel, J.-F. (1998), „L’essentielle identité du fascisme rouge et du fascisme noir”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 231-233. Revel, J.-F. (2000), La Grande Parade. Essai sur la survie de l’utopie socialiste, Plon, Paris. Ricœr, P. (1998), „La marque du passé”, Revue de métaphysique et de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
marché en Russie. Le fantôme du marxisme-léninisme”, Commentaire, 23 (89), primăvara, pp. 15-19. Podhoretz, N. (1998), „La grande leçon de Hannah Arendt”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 215-216. Revel, J.-F. (1998), „L’essentielle identité du fascisme rouge et du fascisme noir”, Commentaire, 21 (81), primăvara, pp. 231-233. Revel, J.-F. (2000), La Grande Parade. Essai sur la survie de l’utopie socialiste, Plon, Paris. Ricœr, P. (1998), „La marque du passé”, Revue de métaphysique et de morale, nr. 1, ianuarie-martie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pas être retrouvée dans les ouvrages des collègues de l’Europe de l’Ouest. Ils n’ont pas élaboré une théorie de la formation des représentations sociales dans les conditions de contrôle et contrainte alors qu’ils avaient l’exemple du fascisme (en dehors de quelques rares auteurs). Nous considérons que les références que S. Moscovici, W. Doise, Denise Jodelet, Ivana Markovà, M.L. Rouquette, J.C. Abric et Ch. Guimelli font sur le rôle du contexte dans la formation des représentations sociales peuvent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
n-au putut să facă în timpul... N.I.: Da, n-au putut să urmeze cursurile în perioada aceea. Vremurile erau tulburi. În curtea facultății aveau loc frecvente mitinguri. Cu această ocazie, mulți dintre profesorii noștri au fost insultați, îmbrânciți, acuzați de fascism. Se exercitau presiuni asupra cadrelor didactice. Îmi amintesc că la o ședință a cadrelor didactice s-a propus organizarea sindicatului. Cu acea ocazie, unul dintre conferențiari a luat cuvântul și a rostit câteva fraze memorabile: „Noi suntem medici și știm
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tipăririi în „Contemporanul” și în „Gazeta literară” a seriei de articole vehement denigratoare în care V. acuză „limitele decadentismului” în literatura română și face procesul lui E. Lovinescu și G. Călinescu. Între 1946 și 1949 apar aici Un ideolog al fascismului românesc: Nichifor Crainic, E. Lovinescu sau Impasul subiectivității, Căile artei și culturii văzute de V. I. Lenin, Sarcinile criticii literare, Fenomenologia imaginii, Finalitatea artei. Susținător al realismului socialist, el este unul dintre cei care politizează în grad maxim literatura și
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, în articolul Spiritul literaturii fasciste, Anton Balotă comentează cu simpatie fascismul, ca și legătura dintre fascism și literatură. În P. apar traduceri din Goethe (Bun sosit și rămas bun, în transpunerea lui Ion Sân-Giorgiu), Petőfi Sándor, iar din Ady Endre se tălmăcește poemul Fericiți sunt cei ce îmbătrânesc (Horia E. Frunză
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, în articolul Spiritul literaturii fasciste, Anton Balotă comentează cu simpatie fascismul, ca și legătura dintre fascism și literatură. În P. apar traduceri din Goethe (Bun sosit și rămas bun, în transpunerea lui Ion Sân-Giorgiu), Petőfi Sándor, iar din Ady Endre se tălmăcește poemul Fericiți sunt cei ce îmbătrânesc (Horia E. Frunză). La sfârșitul fiecărui număr este
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
în eseul Despre noocrația necesară, ar încununa „cea din urmă revoluție” și ar consfinți ceea ce, în patetismul vizionar al scriitorului, ar trebui să fie „ordinea definitivă” a lumii. Conștient că, în fața crizelor politice și sociale europene care au dat naștere fascismului, pe de o parte, și comunismului, pe de alta, „neutralitatea este o iluzie”, P. afirmă, în continuarea gândirii platoniciene din Republica, „primatul spiritului” - „dreptul inteligenții de a i se încredința toate problemele sociale, toate dificultățile de ordin metodologic și toate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
timpul, gustul poetei pentru straniu, fantastic și exotic începe să fie concurat de un simț al realului, exprimat în versurile din volumul Călătorii (1946) prin visuri de cutreierare a planetei, în Fruct nou (1948) prin evocări ale coșmarurilor provocate de fascism și prin dorința de implicare în timpul istoric. Proza anterioară instaurării regimului republican, îndeosebi romanele, se înscriu în perimetrul naturalismului prin interesul pentru ceea ce este ieșit din normalitate, pentru „cazuri” înfățișând vieți sfărâmate sau măcar traumatizate, suflete „desfigurate”. O caracterizare, gândită
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
unor reviste precum „Sămănătorul”, „Viața românească” și „Gândirea”, dintre care unii își vor păstra echidistanța politică, alții se vor înrola în forțele stângii sau în cele de dreapta. N. Iorga va avea o atitudine consecventă de condamnare a ideologiilor extreme, fascismul și comunismul. Absența unui program estetic face ca literatura publicată să fie reprezentativă îndeosebi pentru mesajul și ideologia gazetei și mai puțin din punct de vedere artistic. Tradiționalismul, exagerat uneori, îl determină pe N. Iorga să respingă influențele moderne în
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
1954, proces fără martori ai acuzării și fără apărători, s-a afirmat că „în timpul războiului, după ce s-a întors din Germania, acuzatul Ovidiu Papadima a continuat să publice articole în «Universul» și în «Revista Fundațiilor Regale» prin care a preamărit fascismul și pe Octavian Goga”. „Câte vorbe, atâtea falsuri”, precizează P. Este condamnat la patru ani de temniță grea, făcuți la Jilava (unde a petrecut mai bine de doi ani), Craiova, Poarta Albă și Gherla. Este eliberat în noiembrie 1955, însă
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
întoarcerea din Germania, unde probabil că o influență mai mare decât dialectica hegeliană asupra modificării lui de atitudine avusese spectacolul imund al fenomenului național-socialist, declara „Eu rămân om de stânga...”, se impunea drept unul dintre analiștii cei mai pătrunzători ai fascismului. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, București, 1933; Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935; Portrete și controverse, I-II, București, 1945-1946; Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri și exegeze
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
eveniment: ca o totalitate coerentă sau ca un compus constituit din părți separate. Pentru critic, orice eveniment (sau set de evenimente legate în timp) are o unitate intrinsecă; acesta apare în istorie ca entitate singulară - Revoluția franceză, Renașterea italiană, apariția fascismului. Putem descompune orice eveniment în cauze diferite, care se întâlnesc din întâmplare și dau naștere la o conjunctură unică. Dar un fenomen istoric este ceva mai mult decât o construcție mecanică rezultată din combinarea unor traiectorii cauzale limitate și distincte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
utopice care proiectează construcția socială într-un viitor indefinit al marilor promisiuni sau al unor distopii de tip nihilist, catastrofic sau apocaliptic. Modernitatea consacrării le-a și experimentat pe unele, de exemplu, în forma „socialismului (comunist) de stat” sau a fascismului. După eșecul istoric al acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al altor științe sociale s-a vrut a fi unul eminamente științific, el și-a asociat consecvent o filozofie și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor din interior. Forma extremă de afirmare a individualizării unui stat național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate personală era cea atribuită de identitatea corporatistă a statului național și realizată prin rolurile funcționale alocate birocratic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noțiunilor, Schopenhauer influențat de pozitivism), I. Petrovici (Comemorarea lui Spinoza, Metafizica în filosofia contemporană), Petre Andrei (Marx și Durkheim), Nicolae Bagdasar, Gh. I. Brătianu, C.I. Botez, Cicerone Iordăchescu. Științele sociale sunt abordate mai ales de Petre Andrei (Problema claselor sociale, Fascismul, Raporturile dintre politică și morală, Mișcările sociale și politice ale tinerimii) și Alexandru Claudian (Rolul socialismului marxist în prefacerile sociale din Rusia și Germania), cărora li se adaugă D.I. Suchianu (Ideea de timp în economia politică) și Gheorghe I. Brătianu
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu seninătate orice discuție asupra sensului culpabilității -, dl Baconsky reînnoiește problema „decomunizării” României printr-un util excurs istoric ce compară situația țărilor europene marcate de pactizarea cu fascismul interbelic. Între acestea, Franța sau Germania ar fi putut indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice invitație la o dezbatere de acest tip emană, pentru noile generații, un aer de naivă desuetudine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că savantul german a propus o antinomie, iar destui consideră că el opta, nostalgic și regresiv, pentru comunitate; ba, susțin criticii săi mai vehemenți, pleda, reacționar și periculos, pentru o comunitate care nu diferă prea mult de cea propusă de fascisme, chiar de nazism 4. Ca și în cazul altor autori stigmatizați astfel, după lecturi sumare și tendențioase, nu s-au reținut mai multe elemente probatorii, cum ar fi: Tönnies, născut într-o familie nobilă din Schleswig-Holstein, a fost toată viața
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o privire îndreptată înainte, nu îndărăt (cum li s-a reproșat). Victoria liberalismului „la orașe și sate”, nesigură și incompletă chiar la începutul secolului XXI, a rămas puțin plauzibilă până la jumătatea secolului precedent: organicismele radicale de dreapta (corporatismele, autoritarismele, populismele, fascismele și nazismul), ca și mesianismul de stânga (leninism-stalinismul), precum și derapajele sistemice ale puținelor democrații parlamentare funcționale din perioada interbelică, lăsau puțin loc pentru speranță. Din păcate, partizanii liberalismului și, cu o retorică net mai inflamată, adversarii săi de stânga (dintre
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
etc. Problema prezenței intelectualilor în politică, se știe, a generat biblioteci întregi 11. Concentrându-se asupra câtorva mari figuri de intelectuali „tiranofili” din secolul trecut, Mark Lilla este unul dintre foarte rarii autori care scrutează simultan „rătăcirile” simetrice ale epocii, fascismul/nazismul și comunismul, acești „gemeni heterozigoți” (Alain Besanșon). În științele sociale occidentale, o asemenea perspectivă este aproape o crimă, universitarii de stânga socotind că fascismul/nazismul și comunismul nu sunt comparabile. Afirmația este însă doar o formă de cenzură ideologică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Mark Lilla este unul dintre foarte rarii autori care scrutează simultan „rătăcirile” simetrice ale epocii, fascismul/nazismul și comunismul, acești „gemeni heterozigoți” (Alain Besanșon). În științele sociale occidentale, o asemenea perspectivă este aproape o crimă, universitarii de stânga socotind că fascismul/nazismul și comunismul nu sunt comparabile. Afirmația este însă doar o formă de cenzură ideologică: din punct de vedere metodologic, alegerea acestor unități de comparație este legitimă; de fapt, s-au văzut comparații ai căror termeni sunt mult mai diferiți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
atât de dezorientați teoretic în asemenea dispute.) Principala dificultate provine din împrejurarea că diversele forme de comunism sunt și astăzi importante în discursurile de autolegitimare ale unui mare număr de universitari și intelectuali publici, astfel încât orice tentativă de a compara fascismul/nazismul și comunismul, fie și mutatis mutandis, în maniera cea mai contrastivă, este redusă la absurd, adică la încercarea de a echivala două fenomene rămase eterogene în pofida numeroaselor asemănări genetice, structurale, conjuncturale, punctuale. În fața unui asemenea „baraj”, cei mai mulți est-europeni au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
realist, tipărite În tiraje de zeci de mii de exemplare, lucrări ce pot fi considerate cărămizi ale construcției socialiste, contribuții de preț la apărarea păcii. Și fără Îndoială, că dintre acestea Negura lui Eusebiu Camilar, zguduitor act de acuzare Împotriva fascismului și agresiunii, constituie o armă În lupta poporului muncitor Împotriva războiului. «Setea de cultură și de frumos a masselor este fără margini» - scrie În apelul Comitetului de Inițiativă. În adevăr, sute de mii de oameni au vizitat Expoziția Artelor Plastice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de muncă multă, atâta timp cât el apreciază just importanța operei sale și Își dă seama de legătura care există Între munca și uriașul efort pe care Îl face Întreg poporul nostru muncitor. (Ă). Popularizarea crescândă a Negurei, cartea care demască fărădelegile fascismului și originea războaielor imperialiste, cartea care Înfățișează suferințele masselor În război și trezește ura Împotriva celor ce ațâță azi la un nou război - efectul ei mobilizator arată ce armă puternică este ea pentru poporul muncitor În lupta pentru pace, Împotriva
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]