73,127 matches
-
iată că din toate părțile răsună jălania împotriva unei generațiuni de fete a căror indiferență îngrijorează chiar pe cei cu intențiuni foarte egalitare. Se pare că orice încercare de stăvilire a curentului de emancipare se arată ineficace, căci e în fetele de azi o nevoie atât de exasperantă de libertare până în cele mai inocente inițiative ale lor, încât orice sfat potrivnic e considerat ca o lezare a sfintelor lor drepturi de om! Cum educațiunea nu e numai transmiterea valorilor de cultură
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
unul foarte adânc, mai vechi decât gândul: e substratul reacțiunilor instinctive, pe care le dezvoltă și viața noastră sentimentală; ei bine, aceste adâncuri nu se lasă cucerite ușor de înnoiri, nici chiar de convingeri foarte sincere. Nerânduiala, exasperarea comportării tinerelor fete, dezorientarea în care se zbat, să nu fie oare consecința unui conflict foarte viu dintre conștiința ei cea de suprafață, nouă, și posturile de comandă străvechi, ascunse în conștiința ei hereditară? Înainte ca tendințele educațiunii moderne să devie orientări hotărâte
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
pionierelor feministe de acum câteva decenii, gulerile lor scrobite și gesturile lor rezervate cari de abia puteau ascunde generozitatea și blândețea unor inimi îndurerate de mila celor ce suferă - ne apar ca o nevinovată exagerare pe lângă activitatea intim înăsprită a fetelor de azi. Las la o parte țigara și alcoolul; încep a fi luate dintr-un gest ștrengăresc - devin obicei și ajung nevoi tiranice! Las altora - mai competenți - să denunțe pericolul acestor obiceiuri cari au alarmat pe mulți medici fiindcă pun
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Ceea ce mă încîntă la propoziția cu pricina este multitudinea semnificației; o găină bună de jumulit, fulg cu fulg, la foc scăzut, cîntărind în mînă, cu voluptate, greutatea leșului fraged. Scrisoarea asta este scrisă, vai, fără cafea! Am mișunat de dimineață, fetele zvelte și somnoroase mi-au spus că trebuia s-o comand de seara, să aibă ele cafeaua fiindcă acum, domnul Axin (sau așa ceva) nu a venit încă etc. ... Și-am rămas cu capul blocat de diazepamul de aseară. Tamara Nikolaevna
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
și Scămoșilă!! Vă aduceți aminte ce traducea Rahumihin? Femeia este o ființă omenească, sau nu? pentru librarul Heruvimov!! * „Se uită: era o negustoreasă, o femeie în vîrstă, cu căciuliță tradițională și cizmulițe de piele de capră, iar alături de ea o fată cu pălărioară în cap și umbreluță verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel de provincie etc., trebuie să fac rost, într-un raion special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
toate celelalte. Stăpână autoritară peste treburile contabilicești-financiare, regină a daravelelor de investiții și salarii era tovarășa Nițescu o sfrijitură ajunsă la vârsta când femeile își joacă ultimele cărți și aruncă în luptă garda de onoare înainte de a intra în tagma fetelor bătrâne, or cum directorul se întâmpla să fie singurul holtei din școală căruia ar fi fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi fost să fie, a conceput o iscusită strategie de învăluire - surâsuri dulci, ce deschideau o
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
mână te mângâie/ și cu alta te zgârie". În acest fel, ea a devenit o marfă, astfel încât, în loc de un produs, te trezești că achiziționezi două. Dacă n-ai banii, cu atât mai rău: "După unelte se cunoaște meșteru", iar "Jalba fetei hatâr n-are". Odată cu intrarea noastră internațională pe piața de capital, sesizăm totuși, semne bune pe tărâmul amabilității. Deviza despre client și stăpân capătă conotații interesante. Ea are două variante moderne: respectarea unei clauze contractuale din partea prestatorului de servicii sau
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
amintiți: Rudin o strigă după ce ea își smulge mîna dintr-a lui și pleacă. Rudin are 35 de ani. Natalia 17 ani. La ce se uită un bărbat de 35 de ani cînd are în față, la cîțiva pași, o fată de 17 ani, stînd cu spatele? Răspundeți, stimate domn, răspundeți! Ei bine, Natalia nu s-a întors tocmai pentru că știa și vroia asta! Înainte de figura destul de sexy de mai sus. Natalia "se înspăimîntase singură de toate simțămintele care se treziseră
"Natalia se îmbujoră toată și tăcu" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13841_a_15166]
-
și Nilă, observaseră de mult că ochii tânărului studios simțeau nevoia unor lentile. Patru ani de Școală Normală, adăugaț la cei șapte ani de școală rurală, erau prea mult ori măcar de ajuns pentru o familie în care, cu excepția unei fete, Ilinca, nimeni nu trecuse de clasele primare Tatăl spunea despre sine însuși: "Am mers la școală, am descifrat repede ce era în cărții, am mai cerut învățătorului una și gata, am terminat, i le-am înapoiat și i-am spus
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
dimineața pe câmp fiind, i se întâmplă lucruri pe care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile, fata urmând să rămână învingătorului; un tânăr își dă seama că
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
iar atunci când apare o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile, fata urmând să rămână învingătorului; un tânăr își dă seama că vecinul său este supărat pentru că iată tocmai vecinul i-a făcut un rău
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
o ființă omenească, un moșneag, totul devine mai straniu în loc să se limpezească; doi flăcăi cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile, fata urmând să rămână învingătorului; un tânăr își dă seama că vecinul său este supărat pentru că iată tocmai vecinul i-a făcut un rău; un țăran își
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
cu oile la păscut coc porumb, mănâncă pepeni, violează o fată aflată și ea pe câmp cu oile; unui flăcău îi place o fată și, cum fata era vizitată de altul, îl provoacă pe acela la o bătaie cu măciucile, fata urmând să rămână învingătorului; un tânăr își dă seama că vecinul său este supărat pentru că iată tocmai vecinul i-a făcut un rău; un țăran își ucide calul pentru a-i lua măcar pielea, calul fiind bătrân și inutil acum
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
poate fi un duh precum cel din basmele auzite seara; duhul vorbește ca un țăran din satul său: amestecul de real și fantastic îl derutează pe flăcău, iar naratorul înțelege și participă la starea lui de năuceală. Flăcăii care violează fata aceea pe câmp n-au sentimentul vinovăției; planul violului se întocmește fără cuvinte în timp ce ei își mănâncă porumbii; cei doi par niște copii ai naturii, pentru că legea morală nu i-a atins. Povestirile lui Preda înfățișează o lume dură, în
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
m-am sălbăticit și de abia m-am aplecat să mușc din mărul tău rostogolit. Si, Doamne, m-am dezmeticit, deodată, în genunchi, tot cerându-ți iertare, căci am păcătuit din nou și m-am culcat cu primăvara care era fată mare. Ea doar aduce Mereu vei exista - nume sub umbra îndoielii; fericit-nefericit ca iarba ce răsare, trăiește și se usucă. Pe un prag de aburi, Dumnezeu îți cădelnițează șansa. Si așa vei fi și tu, imitându-l, scornind o literă
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
și simt pe limbă gustul de putregai al umilinței statutului profesional și social al scriitorului român "postdecembrist", fac ce fac și mă refugiez în amintire, unde totul e nou ca apa neîncepută, soarele strălucește orbitor pe un cer fără nori, fetele n-au învățat încă să mintă, nici băieții să le înșele. De acolo și de demult am recuperat o bijuterie vie ce lucește în mii de focuri și s-ar putea numi la fel de bine: Marină cu Marina. 21 iunie 2001
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
predestinat) Greceanu, încă mai tânără decât mine, înaltă, sveltă, blondă cu păr lung ondulat, pe plaja nudiștilor numită și "la golfuleț". Nu ea, ci imaginea ei neștearsă, în desăvârșita și pura-i nuditate statuară la vârsta cea mai încântătoare a fetelor mari, spălându-și frumosul păr auriu, cu gălbenuș de ou, în mare și pe fundal marin, venea năpraznic, cu toată forța rememorării, să-mi umple ochii de curată lumină aurie și sufletul de dulce-amarul gust al trecerii ireversibile, al pierderii
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
trecerii ireversibile, al pierderii definitive. Mă gândeam că nimeni nu este demn să contemple ce am avut eu sub ochi, o asemenea revelație totală a feminității mândre în puritatea ei de început, și că a admira fierbinte și recunoscător desăvârșirea fetelor la ieșirea din adolescență înseamnă a-L lăuda cu prisosință cu ochii, cu inima, cu toate simțurile, pe Creatorul lor: Îl iubeai pe Dumnezeu în creația Lui cea mai admirabilă. Dar cum m-am învrednicit eu de fulgurația edenicei goliciuni
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
poziții. Unele erau însoțite, și-atunci nu mai aveam ochi pentru ele, dar altele (cele mai promițătoare) se prăjeau la soare cu una, două sau mai multe prietene. Într-o dimineață au apărut lângă mine, spre marea-mi bucurie, două fete vioaie, plăcute, volubile și... cât se poate de goale: una îndeosebi îți lua ochii, atâta era de frumos făcută, înaltă, blondă, piersicoasă toată, rumenită îndelung de soare; cealaltă era prietenoasă, amabilă, fiind însă mai mult pe post de însoțitoare. Ne-
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc să le abordez pe motiv de muzică bună de la posturile turcești prinse mai cu înlesnire pe litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte, astfel făcând cunoștință cu nereida Marina Greceanu și cu colega și prietena ei al cărei nume nu-l mai rețin
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
fiind tustrei, nici la capitolul hrană n-o duceam prea faimos, aceasta contribuind oarecum la abstinența involuntară, ca și supravegherea continuă a plajei de către soldații grăniceri înarmați cu binocluri și lunete puternice pe care le îndreptau mult mai bucuros spre fetele despuiate ale litoralului decât spre navele din larg: nu ne-ar fi plăcut să ne dăm în spectacol în fața trupeților excitați. Pe scurt, n-a fost să fie, deși nereida mi-a lăsat pentru totdeauna pe retină icoana pură ce
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
a fost să fie, deși nereida mi-a lăsat pentru totdeauna pe retină icoana pură ce nu s-a șters niciodată și care avea să-mi devină de-atunci emblema vacanțelor studențești de la Costinești: trupul gol, modelat desăvârșit, al unei fete spălându-și lungul păr auriu în apele mării. Ce putea fi mai frumos? În ziua aceea iconică și în orele-i astrale din care s-a alcătuit, Marina a venit cu colega ei la plajă ca de obicei, s-a
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
ou! Chiar că n-am înțeles la ce-i folosea primordialul "palat de nuntă și cavou", până nu mi-a explicat că gălbenușul este cel mai apreciat șampon al blondelor naturale. Zis și făcut: către amiază, cu nevinovata viclenie a fetei ce se știe admirată și dorită, a dat numai pentru mine delicata reprezentație intimă a spălării cosiței solare în undele sărate, apoi a împrumutat inconștient cele mai statuare poziții iscate de dalta lui Canova pentru a și-o zvânta. Deși
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
de poșirca. Ci Haidoș mă trimisese c-un slujbaș al său, de Jos, ghebos și cu eczema pe țeasta capului. Rodioții îi spuneau Keran, fiindcă din gură-i ieșea cheratina. Nici tînăr, nici bătrîn, cu ochi de codoș priceput, cu fata că o hartă jupuita, Keran zălogit era să-mi fie paznicul nădejdilor de dragoste. Doar el ar fi izbutit, gîndea bărbatu-mi Haidoș, să-l dibuiască pe Korin, meșter fiind în licori de-amor, alifii noptatice și semințe de-mbiere la
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]