2,240 matches
-
violent”. Invective reciproce au fost și probabil vor mai fi, întrucât conflictele de gen au existat și probabil nu vor înceta curând. Numai că trebuie înțeles un fapt fundamental, pe care istoricii domeniului l-au demonstrat pe îndelete: «Masculinitatea»și «feminitatea» sunt constructe specifice timpului istoric și locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie deci să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie deci să admitem că ideile despre masculinitate și feminitate sunt diferite și se schimbă în timp și în funcție de contexte și de loc geografic, vârstă sau etnie. Ceea ce încă nu s-a schimbat în mod radical, indiferent de concepțiile despre masculinitate avute în vedere, este reprezentat de pozițiile diferențiate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel, analiza concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și feminității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și feminității sunt relațiile sociale. De aceea, analiza genurilor trebuie orientată nu neapărat și nu primordial către individualități sau către rolurile genurilor, ci către condițiile efective de muncă și către programele de politici sociale și de politici publice din domeniile economiei, educației
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar mai admite existența acelei „esențe a masculinității” sau a acelei „esențe a feminității” ce ar legitima prevenirea legală a unor diferențieri de poziții sociale asumabile. Acest fapt îl remarcăm în teorie, în legislație și din ce în ce mai insistent în stereotipiile reprezentărilor sociale etalate, pentru că între structura socială în construcție și cea moștenită cultural există încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
femei, întrucât ei controlează mecanismele sociale prin care ele pot accede la poziții sau salarii mai înalte. O altă formă a conflictului este de tip cultural: reprezentările și miturile sociale ale succesului variază în funcție de relațiile de gen, iar masculinitatea și feminitatea le-au creat tradițional în mod diferit și încă le conservă ca fiind diferite. În consecință, succesul construit și gratificat are dimensiuni de gen care persistă. Asemenea conflicte și altele similare ce pot fi detectate ilustrează o caracteristică importantă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un spațiu și un timp bine determinate și non-interferente. Când contradicțiile devin insurmontabile și conduc la divorț, acuzațiile de neglijare a familiei, a soțului și a copiilor apar de îndată. Forța tradiției cheamă întoarcerea în statusul soartei de gen al feminității odată cu privilegierea bărbaților. În raport cu femeile, bărbații trăiesc pe de o parte istoria pe care ei au construit-o, dar și istoria pe care noua structură socială o induce. Prima asigură legitimitatea tradițională și confortul cotidian al propriei vieți. A doua
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbații tradiționali în „noii bărbați”. Orice femeie și-ar dori ca soț acest „bărbat nou” feminizat. Dar în ce măsură bărbații doresc ca partenere „noile femei” eliberate de tradiții? În întâlnirea din familie a acestor căi distincte de construcție a masculinității și feminității androgine se nasc conflicte sau armonii, iar scena socială etalează un „management al impresiilor” à la Goffman, care cel mai adesea premiază bărbații tradiționali și amendează femeile care vor să evadeze din destinul tradițional al relațiilor de gen. Individualizarea femeilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sa truculentă (Părintească, Cântăreața Iosefina, Eufemia ș.a.). Versurile din Boala de origine divină (1970) și din Jurământul de sărăcie, castitate și supunere (1972) precizează direcția poeziei pe care o scrie M., încă nedesprinsă complet de sub tutela universului stănescian: suferința concretului, feminitatea chinuită de un rău fără nume, presimțirea morții, tensiunea angelic - infernal, vis - real (imaginea recurentă a femeii-pasăre infernală). Simbolurile și semnele abstracte alternează cu un limbaj care transcrie concretul, emoția violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
poeziei contemporane, CL, 1999, 12; Octavian Soviany, Despre fragilitate, LCF, 2001, 10; Constantin Cubleșan, „Arleziana”, „Curierul”, 2001, 313; Victor Sterom, Banca de metafore, CRC, 2001, 11; Mariana Filimon, Trei poeți, CNT, 2002, 1-2; Ana Luiza Toma, Dansul - spirit al eternei feminități, „Porto-Franco”, 2002, 1-3; Teodor Mădălin, Farmec și ironie, TMS, 2002, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 205-206; Vasile, Poezia, 163-175; Lucian Chișu, „Zâmbet de tigru”, VR, 2003, 3-4. S.I.
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
două ființe care s-au vrăjit reciproc. Dimpotrivă, mișcările ei sunt în general sagitale (din față spre spate). Aceasta este o caracteristică mai degrabă masculină. Prin simetria și rigoarea atitudinilor ei, Madonna simbolizează cel puțin la fel de mult autoafirmarea cât și feminitatea, dovedind că aceste două valori nu sunt cu adevărat contradictorii. Ea distruge mitul femeii care este dorită pentru că este supusă. Prin modul în care își deschid încheieturile mâinilor, femeile par mai deschise deoarece, în general, fac mișcarea mai sincer decât
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
morale” -, dar rațional știe să îmbrace la timp platoșa protectoare a insului cu principii. Asediat de surorile Sternwood, care i se oferă cu o generozitate ce depășește limita decenței, Marlowe nu respinge din prima clipă atacul plin de seducție al feminității debordante. Și Vivian, și Carmen sunt amazoane lipsite de inhibiții, gata să-și pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai mici nu e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
carusel de aventuri incontrolabile. Atracția față de femeile „problematice” ciobește aerul de invulnerabilitate al eroului: învins de împrejurări, „puritanismul” lui pare a suferi înfrângere după înfrângere. Pe lângă Vivian din The Big Sleep, pe lângă Velma, situații în care atracția primejdiei ia chipul feminității devastatoare apar din ce în ce mai frecvent în cărțile lui Chandler. Senzualitatea este dinamita ce aruncă în aer fundațiile unei lumi pentru care dogmele puritane se dovedesc mult prea înguste. E drept că, în relație cu femeile, Marlowe nu comite aceeași greșeală de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
problemă de opțiune - este de părere unul dintre exegeții admirativi ai lui Chandler (Marling, 1986, p. 119). Chiar dacă acestei cohorte îi este opusă figura sobră, plină de demnitate a Adriennei Fromsett (brunetă, îmbrăcată auster și refuzând parfumul scump - atribut al feminității - oferit de Kingsley), ele dau culoarea și tot ele stabilesc regulile de desfășurare a primejdiosului joc al existenței ce sfârșește „în ură sălbatică, în impuls ucigaș și moarte”. Una din răsturnările de viziune aduse de The Lady in the Lake
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
conflictuale. Lungimea acestor relatări variază între 40 și cca 160 de cuvinte. Temele abordate au legătură cu anumite conflicte: cu figurile autorității; legate de exprimarea nevoii de independență; legate de exprimarea unor nevoi de competiție; referitoare la masculinitate sau la feminitate (în acest caz, relatările subiecților sunt diferite de la bărbați la femei) sau în relație cu situații ce trimit la nevoia de securitate fizică. Prezentarea fiecărei relatări este urmată de patru întrebări cu privire la comportamentul subiectului în situația dată, precum și la răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
predilecte și obsesiile romancierului, caracteristice, sunt deja depistabile în acest volum de debut. În absența stăpânilor (1966), „prima carte bună” a scriitorului după propria lui opinie, e un triptic de narațiuni independente, consacrate fiecare unei vârste sau condiții omenești - senectutea, feminitatea, copilăria - și potențate prin încadrarea într-un întreg virtual care le subordonează unei demonstrații („stăpânii” absenți sunt bărbații). Animale bolnave, probabil cea mai cunoscută dintre cărțile lui B., e un fals roman polițist, de fapt un roman dostoievskian, centrat pe
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
marginea vieții fiecăreia dintre protagoniste. Cartea este, în schimb, o fascinantă operă literară care combină povestiri, discuții și impresiile autoarei, ce încearcă să găsească similitudini și diferențe între viețile femeilor pe care le-a intervievat. Subiectele centrale ale povestirilor sunt feminitatea, angajarea într-o relație, îngrijirea, realizarea de sine, angajamentele și așa mai departe. Mesajul esențial al cărții este acela că viețile femeilor sunt compuse din identități fragmentate, iar punerea lor laolaltă necesită un permanent proces de improvizație. Cartea lui Bateson
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de ani casa părinților săi servește drept magnet pentru mișcările ei, în timp ce în ultimii zece ani, centrală devine, treptat, propria ei casă, în care cresc copiii săi. La un alt nivel, casa și apropierea modul în care Sara vorbește despre feminitate. Deși Sara a muncit toată viața, de obicei descrie bărbații doar plecând departe de casă, conducând mașina dincolo de teritoriul familiar al casei și petrecând multe ore departe de casă. În general, etapele poveștii vieții Sarei urmează același model: ea trăiește
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol și un laitmotiv al povestirilor, punând încă o dată în lumină opoziția. Elogiul femeii fascinante, stăpânite de eros, ce deține parcă o putere de seducție vrăjitorească, este însuși elogiul feminității. A. se înfățișează, de asemeni, ca un excelent pictor de medii, al unei lumi crepusculare, ca și Mateiu I. Caragiale, al cărui urmaș se dovedește a fi și prin viziune, și prin stil. Este un pictor al Bucureștiului, oraș pe
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați?”; „Pun excelența pamfletului nostru în relație cu semnele civilizației insuficiente [...] excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă, rătăcită într-o realitate invariabil ostilă clasei sale în amurg, iar Margot - feminitatea în lux și fără probleme, răsfățată până la un punct, dar nemeritat pedepsită în final, inclusiv
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă, rătăcită într-o realitate invariabil ostilă clasei sale în amurg, iar Margot - feminitatea în lux și fără probleme, răsfățată până la un punct, dar nemeritat pedepsită în final, inclusiv prin cinci ani de închisoare pentru „omisiune de denunț”, descompusă de cancer și cobaltoterapie. Simetric, doi bărbați, Niki - masculinul egocentric, pragmatic și cinic, adulter și
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin fragilitatea aproape copilărească, ultim refugiu al feminității, de a cărei frumusețe poate că nici n-avea habar. O alta, o blondă zâmbitoare, tipul clasic, pe care aveai impresia că ai întâlnit-o de mii de ori, înainte de a percepe, sub carapacea aurită și surâzătoare, o necunoscută. În
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
acest tip sunt frecvente la persoanele aflate în tratament. Se spune, de altfel, despre o femeie care naște că este «în travaliu», deci rezultatul nu se obține fără efort. La bărbat, visul având ca temă sarcina sau nașterea simbolizează trezirea feminității și a creativității. În funcție de construcția sa, visul arată în ce stadiu se situează subiectul în procesul de creație: Sarcina este o manifestare a fertilității și a vieții. Femeia însărcinată este peste tot în lume învestită cu o putere specială. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lui Abraham, berbecul poate întruchipa «salvatorul» și deci rezolvarea problemelor. Căprioară, pui de căprioară La fel ca și mielul, căprioara simbolizează inocența. Ea se situează totuși mai puțin în registrul infantil. Candoarea sa nu se asociază cu tinerețea, ci cu feminitatea. Înseamnă că subiectul este slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei - să se lase dominat și să cadă în capcana
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]