1,521 matches
-
fenomenele ca atare:"Numai o fenomenologie cu adevărat radicală și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale permit să se înțeleagă că atât fenomenologia cât și pictura aveau în comun o orientare către obiectiv, către realitatea totală, se aflau în căutarea nemijlocibilului direct și a neinterminabilului, a apropierii: realitatea nu mai trebuia să apară indirect, în imagine, în simbol (...), în formule, în conceptul dedus
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rămână încă neatinsă." (Alexandru Boboc, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 97-98). 94 Emmanuel Lévinas, En découvrant l'existence avec Husserl et Heidegger, Paris, Vrin, 1967, p. 67. 95 Alexandru Boboc, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006, p. 97. 96 Într-un volum dedicat comemorării lui Edmund Husserl, Nicolas de Warren analizează problema imaginii în opera husserliană, evidențiind importanța pe care filosoful
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că acesta a înțeles greșit relația dintre Același și Altul: "Conștiința nu constă așadar în egalarea ființei prin reprezentare, în a tinde către lumina deplină în care această adecvare se caută, ci în a depăși acest joc de lumini această fenomenologie și a împlini evenimente a căror semnificație supremă, contrar concepției heideggeriene, nu este de a dezvălui (...) Relația dintre Același și Altul nu se reduce întotdeauna la cunoașterea Altuia de către Același, și nici chiar la revelarea Altuia către Același, distinctă în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerate depășite texte care pretindeau, chiar și în zilele noastre, "că fac concurență stării civile" și să descrie în amănunțime starea psihică a oamenilor. Sociologia, psihologia, psihanaliza instituie într-un fel realitatea ficțiunii și contribuie, în mare parte, ca și fenomenologia, la orientarea căutărilor romancierilor." (Georges Jean) 3. Nu vom lăsa să ne scape ocazia de a interpreta drept aluzii parodice la descrierile realiste reutilizarea, în forma degradării, a ingredientelor folosite pentru justificarea descrierii (fereastra și lumina) și faptul că ocularizarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Se afirmă că gradul de elaborare a unei științe este dat de măsura matematizării acesteia, ori, fizica are avantajul celui mai eficient și mai subtil aparat matematic. Fizica școlară reflectă și ea în mare măsură această situație. II.2.4. Fenomenologie, modelare, teorie fizică Urmărind evoluția istorică a științei în general și a fizicii în special, se constată că procesul cunoașterii umane nu este liniar ci se realizează treptat, prin aproximații succesive, apropiindu se asimptotic de înțelegerea tot mai profundă și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1994. Jenny, Laurent, La Fin de l'intériorité, PUF, Paris, 2001. Jolles, André, Formes simples, traducere de Antoine Marie Buguet, Seuil, Paris, 1972. Jouannais, Jean-Yves, Artistes sans oeuvres. I would prefer not to, Paris, Gallimard, 2009. Liiceanu, Gabriel, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Univers, București, 1975. Macé, Marielle, Façons de lire, manières d'être, Gallimard, Paris, 2011. Mitchievici, Angelo, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice. Introducere
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
traduceri de Marcel Aderca, Victor Const. Bercescu, Laurențiu Fulga, I. Igiroșianu, Eugen B. Marian, Sanda Oprescu, Catinca Ralea, prefață de B. Elvin, Editura Univers, București, 1970, pp. 309-320). Pentru detalii, rămâne util studiul clasic al lui Gabriel Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Univers, București, 1975. 96 Apud Hans Robert Jauss, op. cit., p. 202. Pornind de la observația potrivit căreia "orice senzație reală se poate converti într-o reprezentare", Vîgotski sublinia că "experiențele noastre fantasmatice se desfășoară pe o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Nu a spus „moartea”; asta l-ar fi obligat să ia în seamă, cu precădere, partea spirituală (mai puțin tehnică), mitologică și religioasă a problemei. Formularea pe care și-a însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din ce în ce mai sigur că există mai multe feluri de scenarii ale morții, care nu pot fi cuprinse într-o imagine constrîngătoare, reflectată într-o singură carte. Tocmai de aceea se poate spune că majoritatea scrierilor lui Mircea Eliade tratează aspecte ale fenomenologiei și semanticii morții, de la Mitul reintegrării la Cosmologie și alchimie babiloniană, de la Yoga. Nemurire și Libertate la Noaptea de Sînziene, de la Nașteri mistice la povestirea La țigănci. Predominanța acestei teme, totdeauna corelată cu opusul ei, viața (în chip de Eros
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi, cel mult, reconstituită; pe de alta, diversificînd tematica funerară și făcînd-o să penetreze, cu direcție precisă, în compartimente din cărțile deja scrise, s-a pus în evidență, din perspectivă modernă și pluridisciplinară (mitologie, filosofie-ontologie, filologie, psihanaliză, antropologie) o întreagă fenomenologie a acestei experiențe fundamentale, moartea. În fapt, au fost depășite cadrele unei mitologii a morții, în cazul în care s-ar fi bazat pe narațiuni și aventuri eroice, pe ritualuri consacrate și mistere, trasînd liniile unui comportament de elevată semnificație
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori semantică. Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făgașul firesc: Ființa (cu majusculă) devine capabilă să judece moartea, cu alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic limitată: ea pune accent pe conflictul dintre „rivali” și pe „omor”, dîndu-se cîștig de cauză factologiei, nu fenomenologiei. Opțiunea teoretică și aplicativă a autoarei pornește de la convingerea că hermeneutica heideggeriană, nu alta, pune în centrul preocupărilor destinul tensionat al Ființei, înălțată prin decizia proprie de a interoga Moartea aici și acum, cu intenția de atenuare a angoasei; nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
obiectelor" explorate / 83 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație / 83 3.2. Devianță, muncă, grup, putere / 89 3.3. Exemplu de problematică: natură și forme de excludere / 91 3.4. Rețele, colocvii și site-uri web / 101 PARTEA A DOUA Fenomenologie / 105 Capitolul 3 Procese, funcții și organizare / 107 1. Două mecanisme esențiale / 107 1.1. Obiectivarea / 107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
repulsii și de dinamică socială. * Acest cîmp de cercetare se află într-o puternică ascensiune în Franța și pe plan internațional. Activitatea revistelor, laboratoarelor, rețelelor specializate, a diverselor site-uri internet și a numeroaselor publicații o atestă. Partea a doua Fenomenologie Capitolul 3 Procese, funcții și organizare Obiective * A înțelege formele și etapele construcției unei reprezentări și efectele sale (culturale, afective, cognitive). A răspunde la întrebarea: "La ce folosesc reprezentările sociale?" * A descrie organizarea și structura unui astfel de sistem sociocognitiv
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față se apleacă tocmai asupra acestor interogații cu răspuns deocamdată intuitiv. Mi-am propus astfel să aduc, într-o măsură cât mai concludentă, o contribuție la dezvoltarea teoriei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în vreme ce "societalul" s-ar referi la societăți particulare. Nu consider că o astfel de abordare este fructuoasă: dimpotrivă, instituțiile sunt sociale, deoarece se referă la societate, însă structurile societății sunt societale. În accepțiunea mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății, în vreme ce termenul "societal" are mai degrabă conotații stuctural-morfologice iar în aceste sensuri voi folosi diferențiat cele două concepte. În ceea ce privește societatea românească actuală, voi considera că aceasta parcurge un traseu al modernizării contemporane asemănător (deși nu identic) oricărui spațiu cultural
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Spre o abordare paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă și de plină de evenimente punctuale precum cea care circumscrie schimbările structurale de profunzime ale unei întregi epoci istorice. Aceste limite privind accesul la complexitatea lumii sociale mi-au impus, înainte de toate, apelul la metodele calitative și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic, aceste exemple descriu forme neregulate a căror evoluție este imposibil de prezis, ca fenomenologie, de către teoriile fizicii clasice. Inițial, s-a încercat înțelegerea, de exemplu, a unui curs de apă care, prin volute, vortexuri și vârtejuri devine un sistem extrem de complex și de neregulat. La fel, atmosfera terestră este "populată" de o mulțime de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la nivel de înțelegere și de interpretare umană. Unele încercări de explicare a evenimentelor haotice aparțin, printre mulți alții, lui David Ruelle și Floris Takens (1971). Un concept central al teoriei haosului este cel de "turbulență". Aceasta, ca manifestare a fenomenologiei haotice, constituie o problemă fundamentală a științei fizicii contemporane. Un alt concept esențial al teoriei este acela de "atractori stranii": aceștia sunt "mulțimi fractale complexe situate în vecinătatea unor unde cvasiperiodice" (Boutot, 1993/1997, p. 51), acolo unde apare turbulența
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spațiul postindustrial; relațiile interindividuale și intergrupale sub aspectele conflictuale și contractuale; relațiile formale și informale prin intermediul noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul 4 Hierofania 5 noilor spații geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
consta în schimbări de status/rol statal. Izomodernismul geopolitic nu este altceva decât resegmentarea fractală, haotică, turbulentă, catastrofică sau de atractori a geo-unităților modern-naționale sau etnice, prin noi mecanisme globale de reașezare a lumii pe făgașe necunoscute până în prezent. Dacă fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de atractori, atunci societatea contemporană tinde să devină ceea ce numesc "societate izomodernă". Altfel spus, în concordanță cu ipoteza acestei lucrări, lumea globală care se conturează tinde să recupereze
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
disipativă a mecanismelor remodernizării lumii spirituale globale. Dizolvarea naționalismelor clasice prin regionalizări fractalice nu reprezintă altceva decât reactivarea axiologică a unor segmente ale dezvoltării sociale ale lumii moderne clasice. Societatea contemporană tinde să devină izomodernă, cel puțin pentru motivul că fenomenologia actuală a sferelor geopolitice indică stări inedite fractale, haotice, turbulente sau catastrofice care indică restructurări societale profunde. Putem trage concluzia că, în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
in nuce, Editura Științifică, București, 1971. Cuciuc, Constantin, Sociologia Religiilor, ediția a III-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006. Cumont, Franz, Religiile orientale în păgânismul roman, Editura Herald, București, 2008. Cuțitaru, Codrin Liviu, Transcendentalism și ascendentalism. Proiect de fenomenologie culturală a romantismului american, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2001. Daba-Buzoianu, Morfologia imaginii, Editura Institutul European, Iași, 2013. Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade: Definitio Sacri, Editura ARS LONGA, Iași, 1998. Danto, Arthur C., After the End of Art. Contemporary Art
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Stilul religiei în modernitatea tîrzie, Editura Polirom, Iași, 2011. Marion, Jean-Luc, Crucea vizibilului: tablou, televiziune, icoană, o privire fenomenologică, Editura Deisis, Sibiu, 2000. Marion, Jean-Luc, Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007. Marion, Jean-Luc, Vizibilul și revelatul: teologie, metafizică și fenomenologie, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Mauss, Marcel; Hubert, Henri, Teoria generală a magiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Meslin, Michel, Știința religiilor, Editura Humanitas, București, 1993. Michalowski, Kazimierz, L'art de l'Égypte, Éditions Citadelles & Mazenod-Editio, Paris, 1968-1994. Michaud, Yves, La crise
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]