2,209 matches
-
un regim preponderent nocturn, unde se desfășoară, în singurătate, dialogul cu alteritatea. SCRIERI: Naștere vinovată, București, 1983; Intrarea în scenă, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, București, 1988; Preludiu pentru trompetă și patru pereți, Piatra Neamț, 1992; Documentele haosului, Piatra Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Piatra Neamț, 1995; Cântece de amăgit întunericul, Timișoara, 1996; Manualul bunului singuratic, Piatra Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Botoșani, 1998; Generația poetică ‘80. Portrete critice, Iași, 2000; Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Cartea urmelor, Iași, 2002; Documentele haosului, pref.
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
VTRA, 1993, 4; Dan Stanca, Răzbunarea poeziei, VR, 1993, 4-5; Vasile Spiridon, Întrebări și lacrimi, F, 1993, 9; Țeposu, Istoria, 99; Ioana Pârvulescu, „Manualul bunului singuratic”, RL, 1994, 6; Ioan Moldovan, „Manulalul bunului singuratic”, F, 1995, 2; Radu Cernătescu, Spre fericitul nicăieri al textualismului, LCF, 1996, 6; Dan Silviu Boerescu, Prietenii mei scriu versuri, LCF, 1996, 15; Ioan Holban, Un neoromantic, RL, 1998, 50; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 433-435; Grigurcu, Poezie, I, 289-295; Popa, Ist. lit., II, 634
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
din Boris Pasternak (Hamlet), până la Paradisul lui Dante. La acestea se adaugă antologia Mai aproape de îngeri (1986), cuprinzând cântece sacre și însemnări, confesiuni și mărturii mistice în proză, ilustrative și pentru unele aspecte ale liricii religioase creștine din Occident, de la Fericitul Augustin până la Sfântul Ioan al Crucii sau Sfântul Francisc din Assisi. Alți Psalmi implorând ajutorul lui Dumnezeu împotriva vrăjmașilor, alte Rugăciuni, meditații și cântări pentru Săptămâna luminată, publicate în 1971 în revista „Buna Vestire”, demonstrează îndelunga stăruință a poetului în
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
obraz. SIRENA Vin iubite, căci zăpada Dulce-a sânului păstrez! Ah! tot visu-mi, ah! tot dorul E ferice să te vezi. Vin iubite, ah, te cheamă Al meu suflet îndrăgit, Nici visezi cât poți în lume Tu să fii de fericit. A mea buză e de miere, Sânii mei sunt de omăt Și tot sufletu-mi te cere Și te chem, le chem încet Vin iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chem, le chem încet Vin iubite, multe nume Mângâioase îți păstrez Visul vieții mele este Tu ferice să te vezi. De ce-ntorci tu ochi-n laturi De cuvântul meu gonit...? Nici visezi cât poți în lume Tu să fii de fericit. Zi și noapte stă la tine Al meu gând nemîngîiet, Căci tot sufletu-mi te cere Și în gând te chem încet. Vino, vino, mult iubite, Pe-al meu sân să te [dez]mierd Și în ochii tăi cei negri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pomenesc de d-ta. [ȘTEFAN] (tușește) [EMMA] În urmă neci n-am mai întrebat-o. Știam cumcă ești dus în voiajuri și te însoțeam adeseori cu gândirea mea... Ce locuri frumoase trebuie să fi văzut...... Apoi tu... ești poet... Ce fericit ești că ești poet... Cerul și pământul ție-ți sânt de două ori mai frumoase decum li pare altor muritori... Eu aș vrea să fiu nevasta unui poet... Dar pîn-atunci, unchiule... (îi încongiură grumazul cu amândouă mînile) să ședem așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca tine. {EminescuOpVIII 367} ANETTA Bine măi, nu ți-i rușine de oameni? INTENT[ATIONEM] (tragic) Dar ce să fac Dumnezeul meu! când tu nu mă mai asculți... când sufletul tău nu mai vrea să știe de mine. Un alt fericit îngenunche înaintea ta... ANETTA Cine?... Aoleo! Bine... ai putut fi atât de prost să crezi că eu țiu la sfrijitul cela, la Călimărescu, la scriitoru ajutorului ajutorului de preceptor... Nee! glava... Acela mă, nu-mi da voie să mă mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai eu o să-i succed; Și fiindcă el voiește chiar de astăzi ca să plece A ei inimă desigur va-nceta să fie rece. Să-mi zici prost de n-oi ajunge să mă pun în locul lui. BOMILKAR Însă cine-i fericitul? Ai uitat ca să mi-o spui. {EminescuOpVIII 445} PSAMIS Un barbar. Mă iartă, Doamne, pentru terminul vulgar, Ce la noi se spune lesne, cu-n străin de față chiar. BOMILKAR Nu m-atinge. Spune cine-i? PSAMIS Persianul cel bogat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Apoi privești la tine, zâmbești iar. Ce ai tu? Fă să știe și-o amică. Tu pari că cugeți, însă pari ferice. [ELEONORA] O da, princesă, cu plăcere văd Cum suntem rustic noi împodobite: Părem mult fericite păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu simț mai nalt, suflet mai mare, Ales-ai laurul delicat și zvelt. [PRINCESA] Ramurii care-i împleteam pe gânduri Ele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cărui străbun fusese maur. Însă tinereța și amorul uită ușor aste distincțiuni mici, și copila se alegă de mine cu un amor adânc. Adeseori când venea de la liturgie [î]mi dăruia mominte neîntrerupte de neci un martor. Ah, cât de fericit eram! Credeam că voi putea prin propriul meu merit să conving pe părinții Mariei că sânt demn de ea; de aceea căutai a fi primit la corpul diplomatic, cale care, sub regenții noștri cei slabi, e un drum cătră norocire
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
origine numai prudența nu poate fi: vorbim de adresa înmînată d-lui Clemenceau. Daca d. Rochefort sau d. Felix Pyat erau în Parlament desigur că unuia din ei i se adresa actul faimos, dar, în lipsa acelor ilustrațiuni, d. Clemenceau e fericitul care are a suporta această onoare. Nu știm în adevăr daca cestiunea dunăreană va câștiga mult prin sprijinul binevoitor al onor. d. Clemenceau; știm însă una: cuprinsul acelei adrese e îndreptat atât de mult în contra vecinei noastre imediate, Austro-Ungaria, și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
până la prima generație postecleziastică beneficiați de asistența noastră. Pentru prima decadă, ea va fi asigurată de Fratele Isidor, care va rămâne aici pe stație și va avea grijă să nu faceți nici o greșeală. De asemenea, atât eu, cât și Prea Fericitul Radoslav vom veghea de departe la bunul mers al lucrării. Crey era încă neîncrezător. Îl privi pe Isidor. Fața lui prelungă, trădând încă urmele inconfundabile ale tinereții, nu îi inspiră prea multă încredere. ― Mărite Kalator, poate, totuși, dacă ați mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întreabă vreodată pe Maria dacă o vrea? ― Vrei să spui că... Cel de-al treilea călugăr îi puse o mână în piept lui Rim și-i vorbi cu blândețe. ― Nu te amesteca! Te asigur că faci o mare greșeală! Prea Fericitul Radoslav știe... ― Că violați aici femeia asta fără apărare? Tonul vocii lui Rim sunase amenințător. ― Oarecum... Adică nu e nevoie să-i ceri voie ca să... Știi tu... E Maria! Rim înghiți în sec și încercă să se controleze. Fața femeii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
însîngerate ale călugărilor căzând descăpățânate. ― Aaah, strigă Maria, făcîndu-l pe Rim să tresară. ― S-a întîmplat ceva? Te-am lovit? Femeia tremura ca varga, gâfâia și abia dacă mai reușea să rostească vorbele corect: ― Trebuie să mergem la Abate! Prea Fericitul Radoslav trebuie să afle de asta. Imediat! Altfel suntem pierduți. Dacă ne găsesc ceilalți... ― Suntem în perfectă siguranță. ― Așa crezi? Maria sări în picioare și se apropie atât de mult de Rim, încît quintul putu să îi simtă respirația grea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu sânge pe care Rim îl purta peste rasa regulamentară a novicilor. ― Vrem să-l vedem pe Abate! spuse Maria cu voce autoritară. ― Știi bine că nu poate fi deranjat la ora asta! veni răspunsul pe un ton gâjâit. ― Prea Fericitul Radoslav mi-a spus că mă va primi la orice oră și sunt sigură că, dacă te vei gândi, vei vedea că și ție ți-a spus același lucru. ― Așa este. Dar în instrucțiunile mele nu a fost niciodată vorba
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și despre felurile în care trebuie rânduite lucrurile în ea. ― Și de ce m-ai ales tocmai pe mine ca să-ți începi lecțiile? ― Fiindcă, dintre toți, Stin, tu acești acela pe care eu și Abatele te apreciem cel mai mult. Prea Fericitul Radoslav își pune mari speranțe în tine. ― Că o să fac ce anume? ― Dumnezeu a vrut ca tu să fii un caracter ales, iar ceea ce vei înfăptui e deocamdată o taină cerească. Noi nu știm, dar nu ne îndoim că vei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de clasă"? "Trebuie" pentru început să canalizezi (spiritele și comportamentele) pentru a putea mai apoi să domini (prin stat și forță). Și dacă mijloacele de "direcționare" nu erau ele însele dirijabile? Și dacă accesul la "aparatele de hegemonie" determină trecerea fericiților aleși sub hegemonia așa-ziselor aparate, cum să ieși din acest cerc vicios? Gramsci a reperat fără îndoială un vid larg deschis în marxismul timpului său, fixînd drept sarcină de gîndire mediațiile. Dar această gîndire pur și simplu politică se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu fac altceva decât să disipe informația acumulată în viața terestră, unele de natură astrală (Danaidele pedepsite pentru omucidere) sau intelectuală (Sisif pedepsit pentru șiretenie; Tantal pedepsit pentru îngâmfare și minciună). Eroii trăiesc o viață lipsită de griji în “insulele fericiților” (este vorba de cei eliberați în planul superior - inițiații, n.n.). Hipnos, zeul somnului își are reședința tot în Hades, de unde pleacă spre a aduce somnul atât oamenilor (planul fizic) cât și zeilor (planul intelectual) el însuși “locuind” în planul intelectual
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și mai ales de a fi conștient de ce consecințe ar rezulta din aplicarea a ceea ce știi. Fascinația paradoxurilor „Cu cît știi mai mult, cu atît Îți dai seama că știi prea puțin.” (George Călinescu) De ce omul ignorant este, În scimb, fericit? Pentru că - ne spune W.S. Maugham - „Omul care nu știe nimic e mulțumit că nu există nimic de știut și, În consecință, el știe totul”. * „Nu vă Închipuiți cît trebuie să fii de spiritual pentru a nu fi ridicol.” (N.S.R.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-i vine indigestia din ceea ce mănâncă el, ci din ceea ce mănâncă alții. (Pe invidios rezultatele proprii, oricât de frumoase ar fi, nu-l satisfac, deoarece pe ale altora le consideră Întotdeauna mai importante.) „Dacă n-ai vrea să fii decât fericit, ar fi ușor: dar vrei să fii mai fericit decât alții, și aceasta este aproape totdeauna greu, pentru că suntem Încredințați că alții sunt mai fericiți decât sunt În realitate.” (Montesquieu) Cine bârfește cu tine bârfește și despre tine. (Omul lipsit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ne-o produce un rău repetat ne săturăm rapid; În schimb, de bucuria sau mulțumirea văzută În ochii celor pe care ne-a făcut plăcere să-i ajutăm nu ne săturăm niciodată.) „Deplina fericire constă În a face pe alții fericiți.” (J.-J. Rousseau) Cel mai bun este acela care se bucură de binele celorlalți. (A te bucura de necazul altuia este ușor, dar „a iubi pe aproapele tău ca pe tine Însuți” este foarte greu, deoarece acest fapt echivalează cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
PCI, în schimb, se preface că n-a greșit și își serbează surprinzătorul triumf. Dar oare a fost cu adevărat un triumf? Eu am motive întemeiate să mă-ndoiesc de acest lucru. A trecut de-acum o lună de la acel fericit 12 mai și, prin urmare, pot să-mi permit să aduc critici fără să mă tem că voi fi acuzat de un defetism inoportun. Părerea mea este că pragul de 59% în favoarea lui „contra” nu demonstrează câtuși de puțin o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ca un pumn de boxeur, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; Sexagenara și tânărul, București, 2000; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, București, 2001; Autobuzul cu cocoșați, București, 2002; Lebăda cu două intrări, București, 2003. Traduceri: August Strindberg, Vrăjitoarea. Răzbunarea. Insula Fericiților, București, 1979; Abraham Peter, Vântul și sticlele de limonadă, Berlin-București, 1982; Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu George Almosnino); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu George Almosnino); Elfriede Jelinek, Pianista, București, 1994; Herta Müller, Încă
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
lui Matei Rusu (La steaua, Somnoroase păsărele, Ce te legeni..., Despărțire etc.). Din clasicii români se includ versuri de George Goșbuc, Alexandru Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie se reproduc fragmente din scrieri consacrate, cum se întâmplă cu Stepa Bărăganului din Pseudo- cynegeticos de A. I. Odobescu și cu paginile din Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
diversis appellationibus Christi). Același Niceta „candidează” împreună cu alți câțiva scriitori la ipostaza de presupus autor al faimosului imn Te Deum laudamus. Numele său este pomenit cu argumente alături de cel al Sfântului Ilarie ori al Sfântului Ambrozie, sau de cel al Fericitului Augustin (pe ultimii doi îi socotește autori ai rugăciunii și mitropolitul Dosoftei, tipărind-o în slavonește la sfârșitul Psaltirii în versuri - dovadă că este vorba de o completare de ultim moment - sub titlul Mărturisirea credinței ortodoxe. Stihuri ale părinților noștri
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]