2,395 matches
-
de mase mediastinale după radioterapia primară și chimioterapia primară, deoarece în aceste mase se găsește seminom viabil. Este indicat selectiv, deci când tumora reziduală depășește 3 cm în diametru. Nu este indicat când aceste mase se consideră a conține țesut fibros (T. Shields). Rezultate Prognosticul este bun. Supraviețuirea la 5 ani este de 50-80%, iar la 10 ani 69% (Busch, 1981 - citat de Wright). Moartea se produce prin metastaze la distanță. Tumorile cu celule germinale maligne neseminomatoase Date generale Grupul acestor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
frecventă tumoră neurogenă benignă la copii, dar se întâlnește și la adolescent și adultul tânăr. Prezintă capsulă și este în legătură cu lanțul simpatic. Extensia în canalul medular este rară. Examenul microscopic arată celule ganglionare mature, celule Schwan, celule neuromatoase și țesut fibros și arii degenerative evidente. Calcificarea este posibilă. Ganglioneuroblastomul Se mai numește ganglioneuromul parțial diferențiat. Este o tumoră malignă ce apare la vârsta tânără. Histologic se constată un amestec de celule ganglionare cu diverse grade de maturitate, predominant mature. Calcificarea este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
examina un caz cu tumoră mediastinală ce poate fi limfom, trebuie să facă o evaluare corectă prechirurgicală. Recoltarea de țesut tumoral prin biopsia cu forcepsul oferă material puțin ce limitează un diagnostic complet. De asemenea, materialul recoltat poate conține țesut fibros, scleros din capsulă sau pseudocapsulă având material celular insuficient pentru diagnostic. Trebuie evitata zdrobirea materialului recoltat. În prezent excizia chirurgicală „radicală” nu reprezintă o metodă curativă în tratamentul limfomului. Conduita postchirurgicală în limfoamele mediastinale În boala Hodgkin stadiul IA și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tomografia computerizată și limfangiografia (evidențiază rar tumora, spațiul pleural în caz de chilotorax). Se practică excizia chirurgicală care conferă un prognostic bun [37] (fig. 7.63, 7.64). Tratamentul sclerozant sau cel radiant sunt ineficace. Tumori cu origine în țesutul fibros Fibromul mediastinal Are origine în fibroblaști; tumora nu metastazează, dar poate recidiva în caz de rezecție incompletă. Tratamentul este deci excizia chirurgicală completă. Fibrosarcomul Este simptomatic: tuse, dureri toracice, dispnee, disfagie, crize de hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Este simptomatic: tuse, dureri toracice, dispnee, disfagie, crize de hipoglicemie [79]. Invadează structurile mediastinale și metastazează rar. Tratamentul se face prin excizie chirurgicală completă (care însă este rar posibilă). Radioterapia și chimioterapia au o eficacitate îndoielnică. Prognosticul este rezervat. Histiocitomul fibros malign Este cea mai frecventă tumoră a țesutului conjunctiv la adult. Localizarea primară mediastinală este însă rar întâlnită. Au fost comunicate 10 cazuri de histiocitom mediastinal [4, 79]. Tratamentul: excizie chirurgicală completă. Rezultate benefice poate avea radioterapia postoperatorie și aplicarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
serie de tumori rare pe care un chirurg toracic poate sau nu să le întâlnească în decursul carierei. Mezenchimomul Poate fi benign sau malign, fiind constituit din două sau mai multe variante histologice (liposarcom, rabdomiosarcom, osteosarcom, condrosarcom, schwanom malign). Tumora fibroasă solitară Se pare că are punctul de plecare în țesutul conjunctiv subpleural. Cel mai frecvent tumora fibroasă solitară apare în spațiul subpleural, în cavitatea pericardică, doar în 1% aceste tumori se dezvoltă în mediastin. În topografia mediastinală primară, principala diferențiere
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
carierei. Mezenchimomul Poate fi benign sau malign, fiind constituit din două sau mai multe variante histologice (liposarcom, rabdomiosarcom, osteosarcom, condrosarcom, schwanom malign). Tumora fibroasă solitară Se pare că are punctul de plecare în țesutul conjunctiv subpleural. Cel mai frecvent tumora fibroasă solitară apare în spațiul subpleural, în cavitatea pericardică, doar în 1% aceste tumori se dezvoltă în mediastin. În topografia mediastinală primară, principala diferențiere trebuie făcută față de timomul cu celule fusiforme (tabelul 7.10). Tumora poate fi benignă sau malignă, excizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
topografia mediastinală primară, principala diferențiere trebuie făcută față de timomul cu celule fusiforme (tabelul 7.10). Tumora poate fi benignă sau malignă, excizia chirurgicală este tratamentul curativ pentru prima entitate. Alte tumori Au fost comunicate și publicate câteva cazuri de pseudotumori fibroase calcificate, xantom, amiloidom, elastofibrom, tumoră cu celule dendritice foliculare, meningiom, ependimom, sarcom sinovial [89], mezoteliom difuz mediastinal, sarcom extrascheletal; în unele situații diagnosticul s-a precizat doar după efectuarea examenului necropsic [79]. Indicația operatorie este de principiu, calea de abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
un lichid care poate fi clar, galben-pai, tulbure-purulent, uneori hemoragic, sau chiar brun (prin organizarea hemoragiei anterioare). în stadii inițiale, pot exista zone variabile de parenchim normal interchistic; în evoluție, acestea dispar, fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precoce, zone cu corpusculi renali și tubi cu structură normală, localizate între chiști. în stadii avansate, aceste arii normale se reduc; aspectul microscopic este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
microhamartoame biliare, denumite complexe Meyenburg (microscopic: elemente chistice mici, rezultate din dilatarea canaliculelor biliare, tapetate de un epiteliu simplu cubic și conținând bilă datorită conectării la tractul biliar, aglomerate în mici focare în spațiile porto-biliare și înconjurate într-o stromă fibroasă; macroscopic: noduli de culoare alb-gri, cu diametrul de maximum 1 cm), susține ipoteza patogeniei printr-o creștere progresivă a ductelor biliare intrahepatice embrionare, care devin hiperplazice, nu involuează și se separă complet (26). O altă ipoteză patogenică pledează pentru originea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fără o hipoplazie a ramurilor venei porte. în cazul acestei asocieri, diagnosticul anatomo-patologic impune diferențierea de fibroza hepatică congenitală (în care se realizează expansiunea spațiilor porto-biliare prin creșterea numărului de ducte biliare anormale ca formă, dilatate, înconjurate de țesut conjunctiv fibros, din care pleacă benzi largi de fibre de colagen, formând septuri și segmentând ficatul în teritorii neregulate) asociată frecvent cu ARPKD sau prezentă la persoane cu rinichi normali, dar cu diverse alte defecte de dezvoltare moștenite. 2. Chiștii pancreatici Chiștii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unici sau multipli, cu dimensiuni variate (de la câțiva mm la 3-5 cm); peretele este tapetat de un strat de celule fie cubice (sugerează un epiteliu ductal), fie pavimentoase, turtite (sugerează o transformare atrofică), și este înconjurat de o capsulă fină, fibroasă; cavitatea este plină cu un lichid clar sau tulbure, de consistență seroasă sau mucoasă, cu activitate enzimatică. Formarea lor implică anomalii de dezvoltare, mai precis insuficiența de regresare și ulterior obstruarea ductelor embrionare, pe măsura apariției celor cu caracter permanent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară sau numai pentru o porțiune a acesteia) determină coafarea cordajelor; la rândul lor, cordajele tendinoase se transformă mixomatos, devin elongate, subțiri, fapt ce favorizează ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ruptura. Microscopic, se observă o diminuare a stratului fibros al valvei (implicat în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în menținerea integrității structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
difuză a ecogenității ce ascunde joncțiunea cortico-medulară. Specifică este prezența unui halou hipoecogen subcapsular. Pot fi prezenți chiști, dar mai mici de 2 mm diametru. Ficatul prezintă creșterea ecogenității, canale biliare intrahepatice dilatate, scăderea vizualizării venelor portale periferice datorită țesutului fibros. La copiii mai mari UIV arată modificări asemănătoare cu ADPKD, cu lipsa striațiilor, prezența de macrochiști și distorsiuni ale canalelor colectoare; mărimea rinichilor scade cu vârsta, invers ca în ADPKD. Ficatul este mare și hiperecogen. Diagnosticul diferențial se face în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
țesutului conjunctiv, cu evoluție progresivă spre fibrozare prin modificarea structurii ficatului și sclerozarea țesutului În benzi. Boala continuă spre degenerarea gravă a țesutului hepatic, datorită distrugerii morfo-funcționale a unei părți din celulele hepatice active și Înlocuirea lor, treptată, cu țesut fibros, inactiv, cu volum scăzut și deformat. Un ficat cirozat pierde, treptat, principalele funcții fiziologice cu rol În desfășurarea normală a proceselor vitale. Bila (fierea) devine toxică, verdeînchis la culoare și foarte corozivă iar secreția ei și deversarea spre vezica biliară
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
untură, mezeluri, cârnați, afumături, conserve, pește oceanic (sărat sau afumat); -supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântași, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare În exces, cartofi prăjiți ; - brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir; -zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de sânge secundară efracției la nivelul unei breșe parietale parțiale sau transfixiante. De obicei, peretele pseudoanevrismului este reprezentat de adventicea intactă sau țesutul fibros orga- nizat și structurile adiacente. Din punct de vedere morfologic, anevrismele adevărate pot fi fusiforme (dilatație simetrică, aspect cilindric al vasului) sau sacciforme (afectează doar o porțiune a peretelui aortic și comunică printr-un colet cu lumenul), iar pseudoanevrismele, doar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
valva aortică, dar și țesutul excito-conductor, cu pierdere de celule în special în nodul sinusal și afectarea prin fibroză a tracturilor internodale (3). La nivelul arterelor, expuse constant la stres mecanic și umoral, îmbătrânirea celulară și modificările structurale ale țesutului fibros conduc la remodelare vasculară, constând în dilatarea lumenului, îngroșarea intimei și a mediei, rigidizare vasculară și disfuncție endotelială. Remodelarea vasculară, deși în contextul îmbătrânirii, apare în afara aterosclerozei, face peretele arterial remodelat foarte sensibil la factorii de risc aterosclerotici. Substratul modificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
4. Sunt recunoscute mai ușor cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene; identificarea este importantă pentru că formarea unui abces nu de puține ori prefigurează eșecul tratamentului antibiotic conservator. O formă specială de abces este pseudoanevrismul valvei mitrale, un săculeț al cuspei mitrale sau țesutul fibros intervalvular dintre valva mitrală și aortică, adesea cu perforație și regurgitație [14]. Alte modalități imagistice, cum ar fi rezonanța magnetică sau scintigrafia cu leucocite marcate radioactiv au fost ineficiente. PROBLEME DE DIAGNOSTIC ALE ENDOCARDITEI INFECȚIOASE Utilizarea pe scară largă a
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
a metaforei specializate este actualizată printr-un sistem de reguli ale cercetării teoretice, ordonat în așa fel încât interactiunea factorilor să conducă la "nașterea" unor ansambluri și subansambluri sistemice de termeni: în terminologia medicală, trabecul are denotația de "structură anatomică fibroasă", iar "glandă" denumește "un organ constituit dintr-o grupare de celule..." (DM, 2007: 520); termenul genă este purtătorul unui sens cognitiv privind "informația... la nivelul unei celule". "Fereastră" și "virus" sunt metafore interdisciplinare, utilizate în limbajul informaticii și în limbajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lung au fost discutate anterior. În cazul fistulelor cronice utilizarea octeotridului ca și a suportului nutrițional pot permite închiderea fistulelor. În anumite situații în care fistula persistă la interval de luni de zile, reintervenția cu realizarea unor anastomoze între traiectul fibros fistulos și o ansă jejunală reprezintă o soluție bună. EVACUAREA GASTRICĂ ÎNTÂRZIATĂ Evacuarea gastrică întârziată (DGE - delayed gastric emptying) are o incidență de 20% în centrele cu experiență [140]. Ca și în cazul fistulelor pancreatice s-a realizat o sistematizare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
Abcesul pulmonar cronic Are un perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă. Abcesele în evoluție au un înveliș intern purulent, cu zone de deterjare și epitelizare malpighiană sau cilindrică. Peretele cavitar este subțire și are o structură granulo-matoasă slab vascularizată care se dezvoltă exuberant sub forma unor muguri. Abcesele epitelizate prezintă un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]