2,319 matches
-
constatat că victimele scenelor de violență televizată sunt în majoritate adulți, cu roluri identificate sau nu. Nu putem trece cu vederea prezența copiilor, adolescenților și tinerilor în scenele de violență reală, în proporție mai mare decât în scenele de violență ficțională. Deși reglementările CNA și internaționale recomandă limitarea la știri a scenelor violente cu minori, monitorizarea efectuată în 2004 ne arată contrariul (vezi graficul de mai jos). Graficul 5. Ponderea victimelor violențelor în programele TV Din datele obținute în urma monitorizării s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
scenelor violente cu minori, monitorizarea efectuată în 2004 ne arată contrariul (vezi graficul de mai jos). Graficul 5. Ponderea victimelor violențelor în programele TV Din datele obținute în urma monitorizării s-a constatat că majoritatea actelor violente prezentate (violența reală și ficțională) sunt comise de către adulți cu vârsta de peste 30 de ani, de către tineri de 19-29 ani, de fenomene naturale sau agresorul este necunoscut. Menționăm că agresiunile comise de minorii de 7-14 ani și adolescenți (15-18 ani) sunt în proporție foarte scăzută
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fenomene naturale sau agresorul este necunoscut. Menționăm că agresiunile comise de minorii de 7-14 ani și adolescenți (15-18 ani) sunt în proporție foarte scăzută, câte 0,38% fiecare. În scenele de violență apar și agresorii, în majoritate adulți, în cadrul producțiilor ficționale. Minorii sunt aproape absenți din rândul agresorilor, dar remarcăm pe locul al treilea al agresorilor fenomenele din natură (11,32%). Graficul 6. Ponderea agresorilor în cadrul producțiilor ficționale Studiile arată că, atunci când actele de violență sunt comise de personajele principale ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fiecare. În scenele de violență apar și agresorii, în majoritate adulți, în cadrul producțiilor ficționale. Minorii sunt aproape absenți din rândul agresorilor, dar remarcăm pe locul al treilea al agresorilor fenomenele din natură (11,32%). Graficul 6. Ponderea agresorilor în cadrul producțiilor ficționale Studiile arată că, atunci când actele de violență sunt comise de personajele principale ale producției, impactul și influența asupra telespectatorilor este și mai mare. Adulții, dar mai ales copiii sunt atrași de personajele principale, cu care se identifică și ale căror
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În general, s-a remarcat tendința canalelor de televiziune de a reduce cantitatea de violență prezentată pe micul ecran în intervalul orar 19-23, interval care este accesibil atât adulților, cât și copiilor. Acest efort este mai vizibil în cazul violenței ficționale. Concluzii Studiul menționat a monitorizat violența în programele de televiziune în două perioade iulie-august (grila de vară) și octombrie-noiembrie (grila de toamnă). Deoarece rezultatele primului studiu din vară au avut un impact puternic în mass-media, rezultatele monitorizării din lunile octombrie-noiembrie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
octombrie-noiembrie (grila de toamnă). Deoarece rezultatele primului studiu din vară au avut un impact puternic în mass-media, rezultatele monitorizării din lunile octombrie-noiembrie au arătat o scădere a violenței televizate cu 35%. Astfel, violența reală a scăzut cu 27%, iar cea ficțională s-a redus cu 43%. Media scenelor de violență pe zi, per canal TV, a scăzut de la 85 în grila de vară la 46 în grila de toamnă. Totuși, situația violenței la televiziune va rămâne o preocupare constantă a autorităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lucrătoare sau în weekend). Intervalul orar este divizat în următoarele secțiuni: acces prime time: 17-19, prime time: 19-23 și post prime time: 23-24. Totodată am utilizat două tipuri de violență: violență reală (în cadrul emisiunilor informative și a documentarelor) și violență ficțională (în cadrul filmelor). Menționăm că acest capitol a selectat câteva dintre rezultatele obținute în urma cercetării finanțate de Consiliul Național al Audiovizualului. Datele complete sunt disponibile pe site-ul acestei instituții (www.cna.ro). Mediatizarea consumului de droguri Mediatizarea consumului de droguri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și durata consumului de tutun în luna noiembrie 2004 Consumul de alcool și tipurile de violență Violența reală și consumul de alcool sunt semnificative mai ales în cazul canalului PRO TV (18,2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența ficțională, mai ales pentru canalul Acasă (27,5%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Violența ficțională și consumul de alcool în noiembrie 2004 În urma analizei frecvențelor și duratelor mediatizării consumului de droguri, alcool și tutun, am observat că există diferențe semnificative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violență Violența reală și consumul de alcool sunt semnificative mai ales în cazul canalului PRO TV (18,2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența ficțională, mai ales pentru canalul Acasă (27,5%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Violența ficțională și consumul de alcool în noiembrie 2004 În urma analizei frecvențelor și duratelor mediatizării consumului de droguri, alcool și tutun, am observat că există diferențe semnificative între zilele săptămânii. În cadrul zilelor lucrătoare, în medie mediatizarea este mai intensă comparativ cu weekendul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea audiovizualului, filmele și violența ficțională din cadrul acestora nu pot fi interzise complet. Unele dintre cele mai cunoscute filme prezintă personaje care consumă droguri, alcool sau tutun în cantități excesive. Putem, de exemplu, să ne referim la personajul feminin din Pulp Fiction, Mia, care ia o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Constantine este unul dintre cei mai recenți eroi din această categorie. Ceea ce dorim să subliniem este că nici una dintre aceste caracteristici nu este sancționată în cadrul filmului respectiv. Ideea principală este aceea că mediatizarea consumului acestor stupefiante, integrarea lor în producții ficționale și asocierea lor cu personaje de succes au o influență negativă asupra tinerilor. Minorii asociază astfel consumul de droguri, alcool sau tutun cu succesul social și cu „eroul-model comportamental” și nu cu realitatea obiectivă, cu efectele reale ale acestui consum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Triplu salt oceanic și liric, RL, 1993, 3; Ion Cristofor, Un poet al dorului: Ștefan Baciu, TR, 1993, 3; Ioana Pârvulescu, Brașovul din Pacific, RL, 1995, 3; Pericle Martinescu, Un „șagunist” în Hawaii, RL, 1995, 14-15; Roxana Sorescu, România - spațiu ficțional, LCF, 1995, 27; Popa, Convergențe, 72-77, 82-86; Ioana Pârvulescu, Mirabila Mira, RL, 1998, 34; Popa, Reîntoarcerea, 213-225; Ornea, Portrete, 290-294; Ștefan Baciu, DCS, 81; Dicț. esențial, 44-46; Ungureanu, La vest, II, 67-73; Emil Manu, Poemele poetului Ștefan Baciu, ALA, 2001
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
în rest doar texte neliterare. Frecventa schimbare a adreselor pariziene între 1910 și ianuarie 1914 reflectă dificultățile întâmpinate. În 1921, C. se căsătorește cu ziaristul Louis Constant Edgar Müller, alături de care va întreprinde călătorii în Europa și America de Sud. O replică ficțională a acestor avataruri pare a fi romanul La Tunique verte (1924), semnat Alice Orient. Începând cu acest an, existența scriitoarei se dizolvă în mister. Vești vagi vorbesc despre moartea ei, în Elveția, în 1933, bolnavă de ftizie sau de nervi
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
figurând o serie consistentă de biografii romanțate sau de romane pe teme mitico-eroice. Respectul pentru documentul istoric face ca viața cronicarului Miron Costin să fie descrisă și cu intenția de a explica o personalitate complexă, vag idealizată. Fără vreo impietate ficțională asupra veridicului, imaginația autorului caută să recreeze atmosfera epocii: de la anii de colegian la iezuiți, în Polonia, unde viitorul dregător și intelectual își pune în acord conștiința de sine cu ambițiile politice și virtutea, până la executarea sa din ordinul lui
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
despre comportamentul câinilor și principiile de dresaj, dar metodele și filozofia prezentate În această ficțiune nu sunt o reprezentare fidelă a acestora. Deși este imposibil să coroborezi gândurile și motivele juntei din Myanmar, am inclus „raportul lui Bibi“ ca fantezii ficționale ale unor personaje ficționale. Asta se poate să fi Încețoșat linia dintre ceea ce ține de spectaculosul ficțional și ceea ce ține de oroarea adevărului. Tot ce vreau să spun pe scurt este că adevărul din povestea lui Bibi poate fi găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
principiile de dresaj, dar metodele și filozofia prezentate În această ficțiune nu sunt o reprezentare fidelă a acestora. Deși este imposibil să coroborezi gândurile și motivele juntei din Myanmar, am inclus „raportul lui Bibi“ ca fantezii ficționale ale unor personaje ficționale. Asta se poate să fi Încețoșat linia dintre ceea ce ține de spectaculosul ficțional și ceea ce ține de oroarea adevărului. Tot ce vreau să spun pe scurt este că adevărul din povestea lui Bibi poate fi găsit În numeroasele surse care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o reprezentare fidelă a acestora. Deși este imposibil să coroborezi gândurile și motivele juntei din Myanmar, am inclus „raportul lui Bibi“ ca fantezii ficționale ale unor personaje ficționale. Asta se poate să fi Încețoșat linia dintre ceea ce ține de spectaculosul ficțional și ceea ce ține de oroarea adevărului. Tot ce vreau să spun pe scurt este că adevărul din povestea lui Bibi poate fi găsit În numeroasele surse care citează mitul Fratelui Alb Mai Mic, uciderea sistematică a membrilor tribului Karen, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ni se pare și nouă astăzi atât de profund evidentă. "Cele mai multe judecăți false în privința lucrurilor omenești se datoresc infirmității morale, și nu slăbiciunii intelectuale, pentru că mai degrabă pierde omul simțul realității prin partea morală decât prin cea intelectuală" (83). * * * Eul ficțional nu diferă de imaginea cu care ne-am obișnuit. În Amintiri... ni se releva ca un frustrat, ca un orfan cultural. În Privind viața, ca un abulic, inadaptat și sceptic. Aceeași imagine o vom găsi în Adela, pseudo-jurnalul sau pseudo-romanul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a tipului isteț din România), o voce distant ironică și adeseori o voce puternică, stranie, obsesiv poetică, voce care e a autorului însuși. Romanul lui Manea, probabil cea mai strălucită realizare literară a sa de până acum, construiește o lume ficțională care este în chip enigmatic suficientă sieși și, în același timp, neașteptat de revelatorie pentru ceea ce unul dintre personaje numește „psihologia recluziunii“, a singurătății și a exilului. Plicul negru este în ultima analiză o meditație asupra inescapabilității exilului, a alienării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
M A N U C Roman Avertisment: Romanul nu este istorie, ci doar un joc ficțional dea istoria. Partea întâia 1 Călărețul ascuns printre tufele înzăpezite de la marginea pădurii purta o barbă blondă potrivită după moda italiană, avea ochiul stâng acoperit cu o panglică neagră și emana prestanța agresivă a unui tânăr lup de mare. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a fost în bună măsură în spațiul românesc, cum se știe, pentru început trăită și apoi mărturisită, sub forma memorialisticii cu reale valențe cathartice de spovedanie necesară. Paginile care ne sunt acum cu generozitate oferite se înscriu printre fericitele completări ficționale care au apărut, într-un număr demn de a fi luat în seamă, în istoria recentă a literaturii noastre după anii nouăzeci. Poate și pentru că atunci sentimentul de libertate și posibilitatea de a gestiona limbajul și formele epicului fără frica
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
treapta generalizării. Punctul de plecare al numelui propriu este un singur obiect cu distribuire individuală, o convenție de desemnare ce devalorizează semnificația lingvistică a cuvintelor în cadrul operei literare numele nu mai trimite la lumea reală, ci în special la lumea ficțională, care se potriveau adresantului: țăranul, săpăliga, gâscanul, chirurgul. Alteori porecla este un oximoron: în 1988, la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Calgary, un săritor britanic ocupa ultimul loc la ambele probe individuale. Eddie Edwards, poreclit The Eagle/Vulturul, nu a devenit
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în dreptul fiecărui conmesean la cina cea de taină se așezase un tub sigilat cu ceară roșie în interior aflându-se un papirus pe care se scrisese: pașaport pentru eternitate! Poate s-a gândit Emilian Marcu că nici într-o lume ficțională, imaterială, o lume cu trupuri din idei, ascunsă într-un spațiu ai cărui pereți din piatră se măcinau de o boală necunoscută și unde se căuta piatra filosofală capabilă să dea lumii tinerețea veșnică, nici într-o asemenea lume izvorâtă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
Fragment dintr-un roman epistolar. Corespondență ficțională între L.M. și dr. Aphonse Fruchter Berna, 3 februarie 20... Draga mea dragă, Sper să te găsească scrisoarea mea mai bine și mai liniștită și sper că te îngrijești cum trebue și că ai mers la medic și că moașa
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
Herr Doktor, L.M. ( Acest fragment face parte dintr-un proiect literar amplu, al cărui subiect este maternitatea, un roman epistolar cu titlul „“. L.M. sunt inițialele femeii care se află în plin proces procreativ. Doctorul Alphonse Fruchter este un personaj la fel de ficțional ca femeia, dar, ca și ea, are o legătură strânsă cu realitatea, pentru că un medic pediatru cu acest nume a existat în realitate și a publicat o carte care se numește Cum să îngrijim, să alimentăm și să educăm copilul
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]