12,214 matches
-
știe ce. Odată cu apariția volumului de proză scurtă Celelalte povești de dragoste, interesul prozatorului ieșean suferă o mutație semnificativă. El nu mai vizează în mod explicit mecanismele sociale, ci ceea ce se întâmplă la nivelul psihicului uman. Altfel spus, în termenii filosofului Mihai Șora, asistăm la o deplasare a focalizării atenției autorului de pe axa orizontală, relațională a existenței umane, pe cea verticală a profunzimilor sufletului. Firește, cele două dimensiuni ale existenței umane se intersectează și se intercondiționează, dar revelațiile în planul literaturii
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
de cunoscuți politicieni sau magnați (Dorin Oliviu Sântu, Liviu Năpastă, Trică Petrică, Bebe Bostanda, Maian Pisteanu, supranumit Urâtu), de celebri ziariști (Gioni Cristocea, Sextil Pupezeanu, Florin Bocșa Stăncescu, Camil Năsturescu, Mișu Pricolici), scriitori (Dinu Mircescu, Tinu Zăraru, Jănel Crevedeanu) ori filosofi (Zahei Chelbașu, Gavrilă Răsuceanu), de renumiți afaceriști sau interlopi, de Îngeri și Demoni. O secțiune adâncă printr-o societate pe cât de sclipitoare, pe-atât de suficientă, pe cât de veselă, pe-atât de inconștientă, pe cât de bogată în aparență, pe-atât
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
cu ironia care l-a făcut celebru, acea "cameră în infraroșu pentru imagini luate în întuneric". Nu cred în Dumnezeu, dar îi simt lipsa." - declarație pe cât de copleșitoare, pe atât de siropoasă din perspectiva altora, de pildă în viziunea fratelui filosof al autorului, Jonathan, specialist în Aristotel. Barnes e un ateu-estet devenit agnostic, un artist căruia scrisul despre moarte nu îi alină temerile, dar nici nu i le întețește. Mărturisindu-și amatorismul, el încearcă să studieze "simțul morții" pe teritoriile filosofiei
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
Aritmetică (titlul, de altfel, al unui fascicul), recuperîndu-le, în nume propriu, de la Felix Anadam, defunctul pseudonim de debut. Cărțile sînt făcute, jocurile, banale și obosite. Nici misterele nu mai par ce-au fost: "Omul care păzea luneta părea să fie filosof,/ părea să știe multe din tainele cerului - / i-am dat doi lei să mă lase să privesc luna/ și să pătrund în țările misterului." (Aventură în cer) Carevasăzică, cu doi poli îți cumperi revelația, care tot atîta face: " Unii credeau
Cu pușca și cu praștia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8132_a_9457]
-
Zamfirescu, Adrian Marino, Alexandru George, Petru Creția, Șerban Foarță, Angela Marinescu, Cezar Ivănescu, Iosif Naghiu, Ilie Constantin, Gabriel Liiceanu, Constantin Abăluță, Florin Iaru. De la aceștia avem mărturisiri directe, explicite. Putem face niște deducții. O categorie aparte o constituie acei scriitori, filosofi, teologi etc. proveniți din vechiul regim, considerați incompatibili cu ideologia comunistă: Lucian Blaga, V. Voiculescu, Ion Barbu, Dan Botta, Victor Papilian, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea, D. Popovici, Alice Voinescu, Constantin Noica, D. Stăniloaie, Petru Caraman, Vladimir Streinu, C. Tonegaru, N.
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
rândul pensionarilor mai vechi, pensionaților mai noi, ai marginalizaților, cei pe care regimul comunist nu miza. Cred că aici ar fi de făcut o listă foarte lungă, de la Adrian Maniu și Ion Vinea, Ionel Teodoreanu și fratele său Păstorel Teodoreanu, filosofii Ion Petrovici și C. Rădulescu-Motru, până la N. Steinhardt, D. Stelaru, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, filosofii Alexandru Bogza (uitat acum) și Alexandru Dragomir (adus în prim-plan de Gabriel Liiceanu). Dar aș vrea să ies din această capcană, pentru a nu
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
miza. Cred că aici ar fi de făcut o listă foarte lungă, de la Adrian Maniu și Ion Vinea, Ionel Teodoreanu și fratele său Păstorel Teodoreanu, filosofii Ion Petrovici și C. Rădulescu-Motru, până la N. Steinhardt, D. Stelaru, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, filosofii Alexandru Bogza (uitat acum) și Alexandru Dragomir (adus în prim-plan de Gabriel Liiceanu). Dar aș vrea să ies din această capcană, pentru a nu absolutiza un criteriu de dosar politic (dacă un scriitor a fost sau nu membru PCR
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
aceeași. Avem însă și cazuri de mari spirite, suportând cu o mare demnitate sfârșitul aproape în anonimat. Chiar dacă mă repet, îi reamintesc cel puțin pe Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955), Victor Papilian (m. 1956), Ionel Teodoreanu (m. 1954). Îi adaug pe filosofii P. P. Negulescu (m. 1951), Mircea Florian (m. 1960), Ion Petrovici (m. 1972), Constantin Rădulescu-Motru (m. 1957). Pe lângă aceștia, alți filosofi nu au căutat compatibilizarea gândirii lor cu comunismul: Anton Dumitriu, C. Noica, D. D. Roșca, Petre țuțea, Mihai Șora
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
reamintesc cel puțin pe Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955), Victor Papilian (m. 1956), Ionel Teodoreanu (m. 1954). Îi adaug pe filosofii P. P. Negulescu (m. 1951), Mircea Florian (m. 1960), Ion Petrovici (m. 1972), Constantin Rădulescu-Motru (m. 1957). Pe lângă aceștia, alți filosofi nu au căutat compatibilizarea gândirii lor cu comunismul: Anton Dumitriu, C. Noica, D. D. Roșca, Petre țuțea, Mihai Șora. Vasile Băncilă (m. 1979), autorul unor cărți despre C. Rădulescu-Motru și L. Blaga, scria în secret și în răspăr Carnețele cu
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
ei culturii oficiale. Au putut-o face și mulți folcloriști și etnologi, a căror operă rămâne pe deplin valabilă: Petru Caraman, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Ernest Bernea, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Ion Taloș. Preoți, scriitori și filosofi au gândit alternative, cum e aceea a grupului "Rugul aprins" de la Mănăstirea Antim, în care sunt cuprinși în grade diferite de integrare, simpatizanți sau simpli participanți la conferințele în cerc închis: V. Voiculescu, Sandu Tudor, Al. Mironescu, Ion Marin Sadoveanu
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
și Alexandru Zub, pedagogul și publicistul Onisifor Ghibu, psihologii Florian Ștefănescu-Goangă și Nicolae Mărgineanu, sociologii Anton Golopenția și Dimitrie Gusti, criticii de artă Petru Comarnescu și Ion Frunzetti, teologul Dumitru Stăniloaie, matematicienii Grigore Moisil și Solomon Marcus, compozitorul Dimitrie Cuclin, filosofii Mircea Vulcănescu, Mircea Florian, Alexandru Bogza, Alexandru Dragomir și Constantin Noica, arhitectul G. M. Cantacuzino - pe care îi văd alăturați tuturor scriitorilor pe care i-am pomenit. Argumentul exilului, ca o altă formă de demnitate, aduce și el alte numeroase
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
Apoi ți-am simțit capul pe pieptul meu într'o zi/ (Părul avea acelaș miros agreabil și incert)./ M'am gândit confuz la tot ce mă puteam gândi/ dar nu vedeam pentru ce mi-ai fi spus: te iert!// Vezi, filosoful avea dreptate: lucrurile au sens prin noi./ Am aflat curând de ce erai supărată:/ (ŤCelălaltť, mai ales, mi se părea atât de puțin demn de ură!)/ Îți spusesem într'o seară că te sărut Ťpentru ultima datăť...". Chemată să lecuiască "o
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
de autoare - cele din partea a doua pun accentul pe mici întâmplări din viața cotidiană, menite, în cenușiul cotidian, să readucă zâmbetul pe buze și bucuria în suflet. Adriana Babeți a învățat de la Mihai Șora să se bucure de ceea ce venerabilul filosof numește în textele sale "sarea pământului." Ca și Mihai Șora, ea știe că fiecare zi trăită este o binecuvântare, că frumusețea și candoarea se află la tot pasul. Totul este să ridici capul din pământ pentru a le privi și
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
reproduce. Iar, dacă el există, este unul singur. Lucrurile acestea au devenit evidente după Kant, care nu a elaborat un sistem, ci a pus la îndemîna gîndirii instrumentarul ei filosofic modern". Preferințele lui Al. Paleologu se îndreaptă, ocolindu-i pe filosofii post-kantieni, care ar fi plecat din filosofie spre a se întoarce la filosofie, deci săvîrșind "o mișcare tautologică", spre moraliști și spre "gînditorii" care posedau "acel cuantum de relativitate și de scepticism care să te împiedice să rămîi paralizat de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
întoarce la filosofie, deci săvîrșind "o mișcare tautologică", spre moraliști și spre "gînditorii" care posedau "acel cuantum de relativitate și de scepticism care să te împiedice să rămîi paralizat de ideea de sistem": Kierkegaard, Șestov, Cioran etc. Termenul pretențios de filosof nici nu li se aplică moraliștilor francezi: "Montaigne, de exemplu, pe care Dinu Noica îl contesta ca filosof, ca și pe Nietzsche. Pentru că ei nu porneau din filosofie". Aici se cuvine precizat un fapt. Așa cum îl înfățișează pe Noica drept
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
relativitate și de scepticism care să te împiedice să rămîi paralizat de ideea de sistem": Kierkegaard, Șestov, Cioran etc. Termenul pretențios de filosof nici nu li se aplică moraliștilor francezi: "Montaigne, de exemplu, pe care Dinu Noica îl contesta ca filosof, ca și pe Nietzsche. Pentru că ei nu porneau din filosofie". Aici se cuvine precizat un fapt. Așa cum îl înfățișează pe Noica drept un exponent al "lumii bune", al unei societăți ce i-a imprimat o educație, un set de maniere
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Curtea de Apel din Paris a decis, vineri, 11 martie, că Simone Baulez, o femeie care face comerț cu obiecte vechi, este proprietara celor 37 de manuscrise ale filosofului român Emil Cioran, descoperite în februarie 1998 în pivnița casei din Paris a scriitorului, informează lemonde.fr. În urmă cu peste 10 ani, Henry Boué, fratele și moștenitorul lui Simone Boué, partenera de viață a scriitorului român, mort în septembrie
Manuscrisele lui Cioran: final fericit pentru posesoarea lor, o comerciantă de vechituri . Vezi cum a intrat în posesia lor () [Corola-journal/Journalistic/70517_a_71842]
-
din ce în ce mai redusă, se uită tot mai ades... Alt palier, altă discuție, despre situația politică din Republica Moldova. Textul unei eleve din Chișinău, Maria-Paula Erizanu, de 17 ani, e un jurnal de revoluție. Furată. O recapitulare a lucrurilor mărunte și-a marilor filosofii și decizii de pe la trei sau cinci, sau cincisprezece ani, urmate de flash-uri din evenimentele amestecate ale unui an de speranțe pierdute. Anul cînd în Moldova trebuia să fi învins revoluția. În loc de asta, tata se temea, domnul director avea copii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
Sorin Lavric Dintre cărțile apărute în jurul numelui lui Noica, cele mai stranii sunt cele scrise de autori al căror centru de greutate spiritual cade în afara filosofiei. Căci într-un fel sună o carte despre Noica cînd e semnată de un filosof și într-altul cînd vine din partea unui medic sau a unui pictor. De obicei, cu cît diferența dintre domenii e mai răspicată, cu atît nuanțele sunt mai neașteptate. Aproape îți vine să spui că potențialul de surpriză crește proporțional cu
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
un grad de adversitate nocivă. Și cum ura dintre rude poate fi mai devastatoare decît cea dintre străini, discordia dintre filosofie și teologie se perpetuează în dauna amîndurora. În al doilea rînd, persoana unui preot aduce o virtute pe care filosoful, chiar dacă o respectă, nu o poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot nu desființează autoritatea unui filosof, dar o împinge în penumbră, relativizînd-o. De aceea, dialogul nu se poate lega decît dacă amîndoi se așază
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
teologie se perpetuează în dauna amîndurora. În al doilea rînd, persoana unui preot aduce o virtute pe care filosoful, chiar dacă o respectă, nu o poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot nu desființează autoritatea unui filosof, dar o împinge în penumbră, relativizînd-o. De aceea, dialogul nu se poate lega decît dacă amîndoi se așază pe un teren de neutralitate: filosoful îi recunoaște preotului harul fără să-l problematizeze, iar preotul îi binecuvîntează filosofului vocația, încura-jînd-o. Altminteri
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
poate asimila în gîndirea lui. E vorba de har. Harul unui preot nu desființează autoritatea unui filosof, dar o împinge în penumbră, relativizînd-o. De aceea, dialogul nu se poate lega decît dacă amîndoi se așază pe un teren de neutralitate: filosoful îi recunoaște preotului harul fără să-l problematizeze, iar preotul îi binecuvîntează filosofului vocația, încura-jînd-o. Altminteri totul se mărginește la o șuetă politicoasă între spirite ce nu pot comunica. Cartea părintelui Dogaru, acum preot la biserica "Sf. Vasile cel Mare
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
desființează autoritatea unui filosof, dar o împinge în penumbră, relativizînd-o. De aceea, dialogul nu se poate lega decît dacă amîndoi se așază pe un teren de neutralitate: filosoful îi recunoaște preotului harul fără să-l problematizeze, iar preotul îi binecuvîntează filosofului vocația, încura-jînd-o. Altminteri totul se mărginește la o șuetă politicoasă între spirite ce nu pot comunica. Cartea părintelui Dogaru, acum preot la biserica "Sf. Vasile cel Mare" din Ploiești, reușește să depășească nu doar adversitatea tradițională dintre concept și har
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
să depășească nu doar adversitatea tradițională dintre concept și har, dar izbutește să ofere un exemplu de înrudire împăcată: căci dialogul cu Noica nu e circumstanțial și nici de politețe lustruită. Mai mult, preotul Dogaru recunoaște cît de mult datorează filosofului: "După douăzeci de ani, privind în urmă, simt ce urme adînci a lăsat acest om în sufletul meu. Datorită lui am început să mă iau în serios din punct de vedere cultural. Prin el mi-am descoperit cealaltă față a
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
niciodată s-o anexez cultural și simt că nu-i pot da numele meu" (p.31). Dar părintele Dogaru, prin accentul creștin pe care îl dă filosofiei nicasiene, sugerează chiar o astfel de anexare. Căci dacă vezi în Noica un filosof al întrupării, atunci accepți implicit că a cuprins într-un fel cu mintea Evangheliile. E foarte greu să faci din Noica un gînditor creștin. În chip explicit, așa ceva nu a fost, și asta în ciuda cîtorva afirmații disparate, ca de pildă
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]