10,713 matches
-
limba română provine dintr-un nevinovat schmecken însemnând bun la gust, care a dat, ce-i drept, un derivat care înseamnă a linguși. Pe de altă parte, slavul monka semnificând chin, suferă la noi transformarea, semnificantă cât un întreg eseu filosofic, în muncă, deosebită de lucrarea latină, prin lipsa libertății și a bucuriei de a lucra. Am dat aceste exemple ca să ilustrez felul în care bășcălia funcționa ca o răzbunare a cine știe căror și câtor umilințe. Dar ceea ce trebuie observat
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
despre Psalmi (în cultura română genul psalmilor este mult mai dezvoltat decât în alte literaturi; pornind de la Dosoftei, se trece prin V. Voiculescu, T. Arghezi și până la Șt. Augustin Doinaș). Anul acesta vor fi publicate la Pisa volume din opera filosofică a lui C. Noica, iar la editura Anfora din Milano, tot grație ICR, "Biserica Neagră" a lui Baconsky și o carte de povestiri fantastice a Anei Blandiana, îngrijită de bunul meu amic, Marco Cugno. 8. ...și în plan personal? ...Aș
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
epic de mare forță, romanele sale par scrise după dicteul automat, adesea în disprețul regulilor de punctuație și gramaticale. Cititorul este pus în fața unei revărsări de magmă narativă, în care s-au topit de-a valma întâmplări din cotidian, judecăți filosofice, dezbateri pe teme obsesive, observații asupra comportamentului uman. Totul este descriere mai mult sau mai puțin aleatorie a unor comportamente și judecăți, flux al amintirii, behaviorism (inclusiv al psihicului, dacă se poate vorbi de așa ceva). Lipsește cu desăvârșire spritul de
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
toate manuscrisele aflate pe masa de lucru, totalizând peste 1000 de pagini, între care romanul ŤMusculițať (200 pag.), ŤEducațiunea intelectuală și profesionalăť (200 pag.), peste 400 de pagini din ŤGramatica limbii române, partea a II-a, Sintaxať și multe fragmente filosofice." După război, scriitorul cere să i se înapoieze "manuscriptele" care "nu conțineau nimic ce ar fi putut să fie luat drept dovadă de vinovăție"..., dar nu obține nimic.Hârtiile, i se spune,fuseseră "evacuate din teritoriul ocupat de germani", luând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
bază ale cadrului narativ induc de la început un aer de noblețe și civilitate, care aurolează contururile asprei realități (ale cărei repere istorice, sociale, politice sunt pomenite doar în chip de trepte fatidice ale unei argumentații de principiu, ale unui destin filosofic). În centru se află colonelul Sebastian Opreanu, personaj enigmatic, originar din Ardeal, dar autoexilat din România anilor '50, spre a deveni luptător în Legiunea Străină, apoi cetățean francez, rezident în Spania, căsătorit cu o aristocrată castiliană și tată al unei
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
o anumită percepție, o perspectivă mântuitoare a vieții, imbold ce structurează narațiunea în registrul unui fantastic psihologic. Viziunea este clară din punct de vedere imagistic, cinematografică, făcându-l pe cititor să asiste, printr-un mic efort imaginativ, la un thriller filosofic. Nu e de mirare că, sub forța torențială a narațiunii, acest Petru pragmatic contemporan, botanistul de la Institutul de Genetica Plantelor din Borna, devine, prin alunecare de accent, un fidel Pavel, alter-ego al lui Opreanu, moștenitor al revelației sale doar aparent
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
neputinței noastre de a ne lepăda de trecut, compozitorii conceptualiști nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte le recunoaște valabilitatea și corectitudinea. Pe de altă parte refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Editura EST, în 2003 - este respins, inițial de editură. A muncit la el din 1960 pînă în 1973. În 1975 i se publică, în sfîrșit, dar nu urmează mare lucru. Critica se abține. Opera acestui scriitor mare, cu un ton filosofic ferm, ironic, ludic, tulburător, își definește un traseu major. În 2002, Imre Kertesz primește Premiul Nobel pentru Literatură. În 2004, Humanitas îi publică Altcineva. Cronica schimbărilor și Drapelul englez. În 2005, Editura EST face să intre pe piață romanul extraordinar
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
dar foarte vag. Mai e ceva, apropo de mediocritatea acestei culturi. Cînd apare într-o cultură ca a noastră un tip extravagant, atipic, lumea se zăpăcește. Așa s-a întîmplat cu Eminescu, cu Bacovia, parțial cu Blaga, cu sistemul său filosofic, de care n-avea nimeni chef, care contrazice bunul simț românesc. Și au și ei dreptate. Uite, în literatură, în proză. Proza, ca și teatrul românesc au servit deșteptarea națională, dreptatea socială, progresul moral. Și-atunci, vii tu cu elementele
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
Școlii de Științe Politice și Studii Administrative (SNSPA), doctor în filosofie al Universității din București. Domenii de interes: teorie politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
azi locul meritat în literatura română. Descoperim în jurnalul ei o persoană căreia nici nefericirile unei căsnicii ratate, nici cumplitele încercări prin care a trecut după venirea la putere a regimului comunist nu-i răpesc seninătatea și superioritatea unei perspective filosofice de o indestructibilă armonie. Extraordinara Elisabeta Rizea e următoarea prezență în această antologie. Această țărancă de o dîrzenie și de o tărie de caracter fără egal personifică o față a demnității României neștiute, peste care mulți comentatori trec fără să
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
repere biografice și spirituale", de aproape o sută de pagini. Prima parte este dedicată operei lui Nae Ionescu, indicându-se volumele antume și postume, ca și prezența filosofului în volume colective. Părțile componente ale operei sale sunt sistematizate în studii filosofice, prefețe și ediții îngrijite, articole apărute în periodice, conferințe, interviuri și anchete, încheindu-se cu corespondența emisă și primită. Partea a doua cuprinde ceea ce s-a scris Despre operă și om, în volume, bibliografii, dicționare, enciclopedii, lexicoane, apoi în periodice
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
analizei, în funcție de obiectivele propuse. Bun analist al eposului medieval german, Orlando Balaș își etalează virtuțile comparatismului, posibil a fi deschis spre spațiul cultural latin, îndeosebi francez, dar și spre etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în eposul germanic
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
privind începuturile postmodernismului românesc (faza textualistă). Dan Arsenie a emigrat imediat după schimbarea de regim din decembrie 1989 și de ani buni nu se mai știe aproape nimic despre el. Vechii prieteni și cunoscătorii îi întrezăresc, nostalgic, prezența, în dialogurile filosofice ale lui Mihai Șora, sub inițialele D(evotatul) A(mic). Ioan Buduca este, de vreo 30 de ani, unul dintre stâlpii boemei literare bucureștene. Între timp s-au modificat locațiile (de la Casa Monteoru, la Muzeul Literaturii Române), chelnărițele au făcut
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
Întreaga operă a lui Michel Deguy stă sub semnul poeticului - lucru care nu are, într-o primă instanță, nimic neobișnuit, tulburător sau revoluționar. Noutatea intervine în clipa în care pătrunzi mai adânc în dispozitivul teoretic: poeticul ca nivel profund al filosoficului, logos și forma mentis deopotrivă. Cu alte cuvinte, un mod de a cunoaște și de a recunoaște, de a (re)prezenta o lume sub semnul semnificantului: o lume care are sens. De aici și diferența (mai mult decât operatorie) dintre
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
a înțeles că era vorba despre un nou aranjament. Așadar: concizie și noi aranjamente. În același timp, noile aranjamente trimit la o forță a sintezei care este aceea a gândirii. Gândirea tradițională. LP: Într-un sens apreciativ, firește. Dar textul filosofic? MD: Acesta ridică problema argumentării: more geometrico demonstratum. Textul filosofic cunoaște forme diferite de aranjament: dialogul a fost cea dintâi; forma aforistică, tratatul spinozist, autobiografia carteziană din Discours de la méthode, argumentarea wittgensteiniană (ea însăși sfârtecată) etc. LP: Ați fi de
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
concizie și noi aranjamente. În același timp, noile aranjamente trimit la o forță a sintezei care este aceea a gândirii. Gândirea tradițională. LP: Într-un sens apreciativ, firește. Dar textul filosofic? MD: Acesta ridică problema argumentării: more geometrico demonstratum. Textul filosofic cunoaște forme diferite de aranjament: dialogul a fost cea dintâi; forma aforistică, tratatul spinozist, autobiografia carteziană din Discours de la méthode, argumentarea wittgensteiniană (ea însăși sfârtecată) etc. LP: Ați fi de acord să spuneți: filosofia "continuată prin toate mijloacele"? Cartea dumneavoastră
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
wittgensteiniană (ea însăși sfârtecată) etc. LP: Ați fi de acord să spuneți: filosofia "continuată prin toate mijloacele"? Cartea dumneavoastră, L'énergie du désespoir, are, ca subtitlu, " Sau despre o poetică continuată prin toate mijloacele"... MD: Nu cred că un spirit filosofic ar spune așa ceva, deși, într-un anumit fel, acele Collected Papers ale unui filosof analitic înseamnă o gândire continuată prin toate mijloacele... Este adevărat că, în anumite forme de poezie, există dispozitive deconcertante de aranjament. De fiecare dată trebuie să
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
analitic înseamnă o gândire continuată prin toate mijloacele... Este adevărat că, în anumite forme de poezie, există dispozitive deconcertante de aranjament. De fiecare dată trebuie să ne întrebăm care este modul deconcertant, în ce anume constă el. Dar, în textul filosofic - și, prin aceasta, înțeleg formele perpetuate, fie că este vorba despre Derrida, Deleuze, Foucault sau alții -, apare întotdeauna o discursivitate tradițională. În ce mă privește, eu caut poemul: o scriitură concisă, parabolică. LP: Dar Nancy, Derrida fac, și ei, uneori
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
caut poemul: o scriitură concisă, parabolică. LP: Dar Nancy, Derrida fac, și ei, uneori, același lucru... La carte postale, Sauf le nom etc. MD: La Derrida, putem distinge, din capul locului, cel puțin două scriituri: un anumit tip de text filosofic tradițional (de pildă conferințele pronunțate în fața studenților, indiferent de rafinamentul sau complexitatea lor), deci ampla frază "sintaxată", care formulează ipoteze, își dezvoltă argumentele, folosește expresii lexicalizate precum "valorile de... " etc.; și, pe de altă parte - motiv pentru care a fost
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
sau instanță de judecare, dacă se poate spune astfel: știu că nu știu nimic. Deci relația dintre știu că eu (nu spune "se" - "nu se știe") nu știu, ne-știința și întrebarea "ce este..? ", acest dispozitiv esențial este un dispozitiv filosofic. Cu el începe filosofia. Așadar, fără îndoială, dacă există ceva despre care se poate spune că nu este singur(ă), ei bine, acel ceva este filosofia. Chiar dacă, ulterior, ea tinde, eventual, să se retragă în zone de predilecție - așa cum se
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
putea face, ce este posibil de făcut?... Întrebarea mărturiei: cum a fost posibil așa ceva? Sunt, prin urmare, două dispozitive diferite. LP: Dar în ceea ce privește operele ca atare, nu credeți că excesele teoriei și ale teoretizării pot aduce un prejudiciu filosofării, gestului filosofic propriu-zis? Todorov, de pildă, deplânge, în La littérature en péril, excesele teoriei literare în predarea literaturii. MD: Steiner a spus-o cândva: există, pe de o parte, operele și, pe de alta, discursurile asupra acestora. El separă, prin urmare, opera
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
la București ca un naiv încărcat de iluzii. Mai mult, îmi era limpede că libertatea dobândită cu atâta sânge la Revoluție, va fi folosită de către unii doar pentru distrugerea adversarilor, pentru asasinarea lor morală. Și nu în numele unor idei, opțiuni filosofice sau politice, ci, pur și simplu pentru că aceștia erau mai buni. Mă surprind întrebându-mă deseori dacă se simte cineva vinovat pentru ce s-a întâmplat cu Sorescu și cu Valeriu Cristea? Un confrate a mărturisit în scris că a
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
ipostazei de narator, valorile pe care realul imund i le-a refuzat. Ironia e o tentativă de depășire a tragicului, după cum scepticismul e un rezultat al depășirii condiției de frustrat. "Idealul meu de proză, declara Sîrbu, e unul de defulare filosofică și de autovendetă satirică. Moi, je suis le nouveau Candide". Contopit iarăși cu protagonistul cărții, I. D. Sîrbu și-a intitulat inițial romanul Candid la Isarlîk. }inta șarjei sale este în continuare maleficul sistem comunist, în spectrul căruia crede a putea
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]